Wednesday, December 12, 2018

Istoria înființării științei calculatoarelor în România

Dr. Pham Gia Duc, Istoria înființării și a dezvoltării științei calculatoarelor în R.S.R., Rezumatul tezei de doctorat, Centrul de multiplicare al Universității din București, 1972 (Teza de doctorat are 185 de pagini și are cota IV 40230 în catalogul Bibliotecii Naționale a României, dar nu se poate consulta). Ref.: http://luanan.nlv.gov.vn/luanan?a=cl&cl=CL1&sp=TTiFlGuvzuNS


Update:  RĂSPUNS de la National Library of Viet Nam
Thu, Jan 3, 6:18 AM (1 day ago)

Dear Mr. Marin Vlada,

Greetings from the National Library of Viet Nam! Thank you for contacting with us. I am writing to reply your information request dated December 17, 2018 as follows:
- The National Library of Viet Nam is currently archiving the hard copy of the Doctoral Thesis " Istoria infiintarii si a dezvoltarii stiintei calculatoarelor in Republica Socialista Romania" only, but has not had the digital copy of the document yet.
- Under the Vietnamese Intellectual Property Law, the copyright term of the works like this are throughout the author's life and 50 years after the author's death. This Doctoral Thesis has the publication year of 1972, so it is still within the copyright term.
- According to regulations, in the case the library wants to create a duplicate copy for a third party, the author's consent is required. However, the library does not have the author's contact to ask for this advice which prevent us from meeting your request at the moment.
We look forward to your understanding about this case.

Thanks and best regards,
General Administration Division National Library of Viet Nam

From: "Marin Vlada" To: "info" Sent: Monday, December 17, 2018 5:58:21 
PM Subject: Những lời cầu nguyện từ Romania-Châu Âu / Prayers from Romania-Europe

Tuesday, November 13, 2018

Poze document pentru istoria informaticii românești

Motto: "Azi cunoştinţele precise asupra tehnicii fac parte din acel minimum de cunoştinţe generale pe care trebuie să le aibă orice om de cultură ştiinţifică: matematician, astronom, fizician, chimist sau inginer de oricare specialitate, economist oricare ar fi preocuparea.” Grigore C. Moisil, din Prefața la cartea lui Marc Pélegrin, Calculatore analogice şi numerice – aplicaţii în automatizări, Bucureşti, Editura Tehnică, 1966.
*** În imaginile de mai sus acad. Grigore C. Moisil în fața Unității Centrale IBM 360/30 (Sursa: TVR), respectiv în fața unitătilor de bandă magnetică (Sursa: Agerpres)

1. Poze din arhiva personală a domnului MIHAI PEPELEA, operator la CCUB

Perioada 1973 - 1975; sistemul de calcul american IBM 360 model 30 cu care a fost dotat Centrul de Clacul al universității București (CCUB) in anul 1968.
  1. Poza 1: Mihai Pepelea la cele două unități de bandă magnetică tip IBM 2401
  2. Poza 2: Mihai Pepelea la cele 4 unități disc magnetic tip IBM 2311
  3. Poza 3: Din stânga spre dreapa - Card Reader/Punch cu 5 compartimente și pentru sortare; Card Reader cu un compartiment (Radu Cioica, operator la CCUB); 4 Unități disc magnetic tip IBM 2311 (7.25 MB); 2 Unități de bandă magnetică tip IBM 2401; Controler disc magnetic tip IBM 2841; Unitate Centrală 2030 cu consola 1052 pentru sistemul IBM 360/30 (Mihai Pepelea, operator la CCUB). În partea de jos a fotografiei (partea centrală) este un plotter venit mai tarziu și folosit, mai ales de Cristian Bruteanu pentru un contract cu o firmă care producea textile imprimate. Azi, Ion Christian Bruteanu, Ph.D. (Mathematics) Masters Degree (Mathematics), DipEd (Mathematics, UTS) Information Technology - SYDNEY, Australia, https://www.tutorfinder.com.au/tutor/cristianbruteanu.php


Câteva informatii tehnice primite de la domnul Mihai Pepelea:
  • În interiorul unitătii centrale (UC) exista o suprafață de aproximativ 80*60 cm acoperită cu inele din ferită si multe fire întrețesute care reprezentau memoria calculatorului IBM 360/30.
  • Pe panoul frontal erau multe butoane rotative și beculețe care permiteau schimbarea manuală în diferite adrese a informațiilor. 
  • În cazul unor defectiuni apărute în timpul nopții indiferent de oră, se suna la echipa IIRUC, care ne indicau ce teste să facem și în funcție de rezultat și de piesa defectă, comandau la Viena piesa sau ansamblul care trebuiau înlocuite. În cel mult 24 ore piesa era înlocuită si reluam activitatea continua.

2. Poze din arhiva personală a domnului prof. dr. ADRIAN ATANASIU


Poza document de la CEOI 1994 Cluj-Napoca.

The Central European Olympiad in Informatics (CEOI), https://en.wikipedia.org/wiki/Central_European_Olympiad_in_Informatics

Prima ediţie a Olimpiadei de Informatică a Europei Centrale (CEOI) s-a desfăşurat în România, în 1994, la Cluj-Napoca, la iniţiativa ţării noastre. CEOI 1994 was held in Cluj-Napoca, Romania (27 - 31 May 1994). Participants: Croatia, Czech Republic, Hungary, Moldova, Poland, Romania, Turkey, Yugoslavia, https://www.oi.edu.pl/old/php/ceoi2004.php?module=show&file=history#1994.
PROBLEMELE DIN CELE 2 ZILE: Day 1: Normalised Squares | Subsets | Objects ; Day 2: Black or white | Odd and even | Expressions


O parte din Juriul CEOI 1994 de la Cluj-Napoca. A fost și prof. dr. Leon Livovschi, dar nu este în poză.
  • în față: 1-Delia Garbacea-Brasov; 2-Ioana Tantas-Satu Mare; 3-Cornelia Ivașc; 4-Marin Vlada; 5-Adrian Atanasiu
  • în spate:6-Horia Georgescu; 7-Victor Mitrana; 8-Marian Gheorghe; 9-Marinel Șerban; 10-Adrian Niță
Poza document de la IOI 1995 Eihoven, Olanda.

The The International Olympiad in Informatics (IOI), https://ro.wikipedia.org/wiki/Olimpiada_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Informatic%C4%83

Prima ediţie a Olimpiadei de Informatică (IOI) s-a desfăşurat în anul 1989, în Bulgaria, la iniţiativa Bulgariei. The 1st International Olympiad in Informatics was held in Pravetz, Bulgaria, from May 16-19, 1989, https://ioinformatics.org/page/ioi-1989/15https://ioinformatics.org/

IOI 1995,  Eihoven, Oland, https://ioinformatics.org/page/ioi-1995/21

La IOI (Olimpiada Internațională de Informatică), Eihoven, Olanda 1995 - Eindhoven, The Netherlands - June/July 26-3 (Ref.: https://ioinformatics.org/page/contests/10)

Profesori coordonatori: Adrian Atanasiu și Stelian Niculescu. Explicații date de prof. dr. Adrian Atanasiu. Dintre elevi: stânga jos, cu drapelul - Mihai Bădoiu (medialie de aur în 1995, azi cercetător în SUA, cu doctorat la MIT). În spate, al doilea din stânga, Radu Lupșa (medialie de aur la Buenos Aires în 1993, locul 1 absolut, azi conferențiar dr.  la Facultatea de Matematică și Informatică Cluj-Napoca).De asemenea, Iuliu Vasilescu are doctorat la MIT și este șef de lucrări la UPB. Virgil Palanciuc lucrează la ADOBE România.

Sunday, November 4, 2018

Volumul IIR 2018 - Ultimul apel

Volumul "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii" 2018

BUCUREȘTI 03 NOIEMBRIE 2018  

UPDATE: M. Vlada, Proiectul ROINFO 2018/2019 – 60 de ani de informatică românească, STUDII ŞI COMUNICĂRI / DIS, vol. XI, 2018, Academia Romănă, http://studii.crifst.ro/doc/2018/2018_04_05.pdf, http://studii.crifst.ro/2018.php
UPDATE: Apel la contribuții pentru volumul „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii” - https://www.unibuc.ro

Ultimul apel - Deadline: 27 Noiemmbrie 2018

WEB: http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/roinfo-apel  

Motto: Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o.
  • La un moment dat într-o statistică făcută de alții, se vedea că Școala de la București era a treia din lume în acest domeniu de cercetare după URSS și SUA și acest lucru a fost subliniat”.
  • Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea
Grigore C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), A.M.C. nr. 13-14, 1970.

60 de ani de Informatică Românească pentru că:

  • în anul 1957 s-a construit primul calculator românesc CIFA-1 de către colectivul condus de VICTOR TOMA la Institutul de Fizică Atomică (IFA) Măgurele-București
  • în anul 1960 acad. GRIGORE C. MOISIL a înființat secția Mașini de Calcul la Facultatea de Matematică și Fizică din cadrul Universității din București, iar în anul 1962 a a înființat Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB).
Martori sunt: Dragoș Vaida, Constantin C. Popovici, Stelian Niculescu, Văduva Ion, Vasile Baltac, Dan Farcaș, Adrian Davidoviciu, Radu Homescu etc.

Recent, în cadrul proiectului ROINFO (http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info), lansat în luna mai 2018 în cadrul proiectului CNIV – Universitatea din București, s-a anunțat ultimul apel la contribuții pentru elaborarea volumului privind informatica românească: 8 decembrie 2018.
  • Cu acest ultim apel, invităm autori din mediul universitar, mediul preuniversitar și din industria de software/IT să se alature demersului nostru. Așteptăm de la un public larg aceste contribuții ce pot fi: articole și opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică, evoluția și dezvoltarea industriei de calculatoare din România, evoluția și dezvoltarea industriei de software din România, descrierea unor evenimente prin poze, scheme etc.

Wednesday, October 31, 2018

Premieră la CNIV 2018 venită de la Chișinău

Software pentru elaborarea manualelor digitale de generația 2.0 de Conf. univ. dr. Nicolae Balmuș de la Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chișinău
  • Participanții la lucrările CNIV 2018 de la Alba Iulia au avut ocazia să asiste la o premieră în România venită de la Chișinău. Conf. univ. dr. Nicolae Balmuș de la Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chișinău și-a prezentat produsul software pentru elaborarea manualelor digitale de generația 2.0. Ideea principală a fost de implementare și de promovare a unei concepții noi în realizarea manualelor digitale interactive (MDI)
    prin personalizarea de către utilizatorul final (profesor sau elev) a conținuturilor interactive și statice incluse în manualul tipărit în format pdf. Utilizatorul (profesor sau elev) care realizează personalizarea nu trebuie sa aiba cunoștințe avansate de programare. 
  • Se pornește de la varianta PDF a manualului tipărit în baza căreia se generează fundalul. Produsul software permite includerea resurselor digitale de diverse tipuri: audio, video, imagini, documente (doc, pdf, ppt etc.),
    teste de concepție proprie și realizate cu diverse software specializate (HotPotatoes, Testmoz etc.). Resursele MDI sunt de două tipuri: statice în paginile manualului și dinamice pe câmpuri. Utilizatorul de tip administrator (profesorul) poate modifica ambele tipuri de resurse. Elevul are dreptul să modifice doar resursele dinamice. Pentru personalizare există software Flip PDF Profesional (descărcare FlipPDF, http://ro.flipbuilder.com/flip-pdf-pro/index.html) cu ajutorul căruia utilizatorul poate crea cărți electronice cu efect „flip” de întoarcere a paginilor și o gamă largă de interactivități multimedia (clipuri audio/video, texte, forme, albume cu imagini, aplicații Flash, clipuri YouTube și link-uri Web). 
Produsul Software a fost proiectat și implementat în mediul de programare vizuală Delphi 10 Seattle. Prin compilare pot fi realizate forme executabile Windows 32 și 64 biți, iOS, OS2 și Android. Manualul a fost testat pe calculatoare PC (Windows 8, procesor 1.7 GHz, memorie RAM 4GB).

Thursday, October 18, 2018

Volumul CNIV 2018 (ISSN 1842-4708)

Elaborarea de cercetări, proiecte şi aplicaţii în domeniile de E-Learning, Software şi Management Educaţional: Virtual Learning,  Virtual Reality (http://www.c3.cniv.ro)
  • Promovarea şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniile e-Learning, Software Educaţional şi Virtual Reality 
  • Lansarea de programe pentru introducerea în procesul de învăţământ a tehnicilor de e-Learning
  • Sprijinirea profesorilor şi specialiştilor în activitatea de introducere şi utilizare a tehnologiilor moderne de predare-fixare a cunoştinţelor în formarea iniţială şi continuă 
  • Intensificarea colaborării între elevi, studenţi, profesori, pedagogi, psihologi şi specialişti IT în activităţile de concepere, proiectare, elaborare şi testare a aplicaţiilor de software educaţional
  • Creşterea rolului şi răspunderii cadrelor didactice în conceperea, elaborarea şi utilizarea metodelor tradiţionale în complementaritate cu tehnologiile şi metodele moderne de tip IT, în procesul de formare inţială şi formare continuă 
  • Promovarea şi dezvoltarea tehnologiilor informatice în activităţile educaţionale, de management si de training Promovarea şi utilizarea produselor de Software Educaţional în învăţământul superior şi preuniversitar
FREE ONLINE PROCEEDINGS ICVL & CNIV 2018 - Archive

CNIV 2018 Volume (HTML, Scribd)

PAPERS ICVL&CNIV  

La Alba Iulia, fiecare volum CNIV 2018 va fi însoțit și de un Steguleț ROINFO.

Tuesday, October 16, 2018

Proceedings of ICVL 2018

Online - ICVL Volume, Proceedings of ICVL 2018 (ISSN 1844-8933, ISI Proceedings) by http://www.c3.icvl.eu  
About CNIV and ICVL: Strong scientific events create and promote values
CNIV and ICVL are scientific events promoting innovative technologies and methodologies in education, research and lifelong improvement, both in the pre-university and university milieu, and in the economic sector, too. Structured and organized by European principles and International standards, the two projects promote implementation of modern ideas in the initial education and continuous training, encourage and promote teamwork and collaborative activities, scientific methods and experiments, creative thinking and intuition, arguing, and proving.

Thursday, September 20, 2018

Profesorul Liviu Sofonea

În avanpremieră
Nota editorului la articolul “PLUB (Programming Language of the University of Bucharest)-un proiect al anilor ’70 la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) - In memoriam, Liviu Sofonea” de Tudor Bălănescu1, Șerban Gavrilă2, Marian Gheorghe3, Radu Nicolescu4, (1) Universitatea din Pitești, (2) National Institute for Standards and Technology-USA, (3) Bradford University-UK, (4) University of Auckland-New Zealand, ce va apărea în volumul M. Vlada (ed.), "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. Apariție, dezvoltare și impact”, 2018 (în curs de apariție).

Dedicăm aceste rânduri celui care a contribuit decisiv la constituirea și evoluția colectivului de cercetare de la CCUB implicat în studiul și dezvoltarea metodologiilor de translatare a limbajelor de programare. De curând revenit în țară din Statele Unite ale Americii, la începutul anilor ’70, unde urmase un stagiu de specializare, tânărul pe atunci, Liviu Sofonea, a atras către preocupările sale științifice legate de teoria și metodologiile de automatizare a procesului de compilare/ interpretare a limbajelor de programare un grup de tineri absolvenți ai Facultății de Matematică (specializarea Mașini de Calcul/ Informatică) a Universității din București, alături de care a activat, în nenumărate proiecte științifice și de proiectare, timp de aproape două decenii. A fost un prieten onest și deopotrivă un autentic lider, care se remarca printr-o delicatețe aparte în relațiile interumane și care a promovat, încurajat și apărat, atunci când era cazul, inițiativele noastre. Putem afirma că am fost, “by delegate” (cum se spune în programare), beneficiarii unei experiențe de studiu și cercetare acumulată în laboratoarele prestigioaselor universități americane unde lucrase, împărtășită de Liviu cu generozitate și tact. A plecat prematur dintre noi: alături de colegi și de nenumărate generații de studenți de la Facultatea de Matematică și de la Facultatea de Chimie a Universității din București, ne vom aminti cu prețuire de cercetătorul și cadrul didactic Liviu Sofonea.”

Fig. 1 Prima pagină din articol

Nota editorului. Liviu Sofonea (13.07.1940-15.02.2008) s-a născut în localitatea Drăguș de lângă Mănăstirea Sâmbăta de sus, jud. Brașov. În perioada 1947-1954 a absolvit Școala generală din localitate, iar în perioada 1954-1957 a absolvit Liceul din orașul Victoria (în acea vreme durata liceului era de 3 ani). În toți anii de școală a fost premiat, iar la liceu a fost șef de promoție. Părinții lui erau agricultori și acasă erau 4 frați. Din cauza greutăților de trai, nu a reușit să meargă imediat la facultate, ci în anul următor, 1958 (“la admiterea de la facultate a mers în opinci și în ițari” mărturia soției Elena Sofonea).
Fig. 2 Diploma de onoare primită de elevul Liviu Sofonea în ultimul an de liceu 1956/1957

În perioada 1958-1963 a urmat cursurile Facultății de Matematică Mecanică de la Universitatea din București (durata de 5 ani în acea vreme). A absolvit Facultatea de Matematică Mecanică, secția Mașini de calcul, înființată de Gr. C. Moisil în anul 1959. După absolvire, în anul 1963 a fost repartizat, prin hotărâre guvernamentală-așa cum se proceda atunci, la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de Gr. C. Moisil în anul 1962. Ca angajat la CCUB se află printre profesorii care predau ore la Facultatea de Matematică, secția Mașini de calcul. Profesori în perioada 1968-1970 la secția Mașini de calcul – promoția 1965-1970: Anca Bârsănescu (as.), Virgil Căzănescu (as.), Marigena Eftimie (as.), Ion Filloti (cerc. st.), Horia Georgescu (as.), Maria Lovin (analist de sisteme), Grigore C. Moisil (acad. prof.), Stelian Niculescu (analist de sisteme), Constantin P. Popovoci (conf.), Nicolae Popoviciu (analist de sisteme), Sergiu Rudeanu (conf.), Liviu Sofonea (analist de sisteme) – Sursa: http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html.
Fig. 3 Diploma de absolvire a Facultății de Matematică-Mecanică, specialitatea Mașini de Calcul, 1963

În perioada 1970-1973 - printr-o bursă, Liviu Sofoneaa fost la o specializare la Ohio State University din USA obținând diploma de M.Sc (the degree of Master Science). Venind în țară, a aflat că i s-a prelungit perioada pentru doctorat. Deoarece aveau copii mici, împreună cu soția sa a hotărât să nu se mai întoarcă în USA pentru a continua programul de doctorat. ”Începând cu anul 1976 colectivele de lucru din CCUB sunt conduse de Liviu Sofonea –șef atelier, Maria Lovin –șef laborator, și de Dumitru Drăghici – șeful colectivului de exploatare a echipamentelor de calcul.” Ion Văduva, 25 de ani de activitate a CCUB, în Lucrările Sesiunii Științifice a Centrului de Calcul al Universității din București, 20-21 feb. 1987, Tip. Universității din București, 1987. Începând cu anul 1975 CCUB a funcționat ca unitate cu autofinanțare în cadrul Facultății de Matematică, fiind implicat în diverse contracte de cercetare cu unități economice pentru elaborarea de sisteme informatice, asigurând în același timp predarea de cursuri, seminarii și laboratoare de informatică pentru studenții Facultății de Matematică. După anul 1989, evoluția evenimentelor a condus la deteriorarea activității de bază a CCUB, practic, în anul 1993 personalul s-a redus la cateva persoane, fiind astfel desființat.

Fig. 4 Degree of master of Science - Liviu Sofonea, 1973

În anul 1992 – prin concurs, Liviu Sofonea s-a angajat Lector la Catedra de matematici aplicate și informatică, nou înființată la Facultatea de Chimie a Universității din București. La Catedra de matematici aplicate și informatică a predat cursuri de “Programarea calculatoarelor” și “Informatică”, și a participat la divese contracte de cercetare în domeniul informaticii. În anul 2006 Catedra de Fizică şi Catedra de matematici aplicate și informatică s-au unit și au format Catedra de Fizică și Matematici Aplicate. În anul 2006 s-a pensionat, iar în anul 2008 a decedat. A avut doi copii Mihai și Bogdan.

Monday, September 17, 2018

eLearning Vision 2020

Ref.: Education Journal (ISSN Print:2327-2600 ISSN Online: 2327-2619)

"Dear Vlada, M; Adascalitei, 
A Good day! 
The paper titled ROMANIAN EXPERIENCE AND DEVELOPMENT OF COURSES. SOCIETY DEVELOPMENT: VISION ON LEARNING - GRIGORE C. MOISIL, 110 YEARS AFTER BIRTH which has been published in ELEARNING VISION 2020!, VOL III 
has left a deep impression on us. It has drawn attention and interest from scholars specializing in computer; courses development; e-learning; education software; computer aided training.
 … 
With the aim to advance communications within scientific community, specialists and scholars in different fields can get the cutting-edge research results from Education Journal. Due to the advance, novelty, and possible extensive use of your research results, we sincerely invite you to contribute other unpublished papers of similar themes to the journal. We are also quite looking forward to receiving your further research on the published paper."
 …
Yours respectfully,
Jessie Wright Editor of Education Journal
http://www.educationjournal.net/
 -----------------------------------------------------
Title: ROMANIAN EXPERIENCE AND DEVELOPMENT OF COURSES. SOCIETY DEVELOPMENT: VISION ON LEARNING - GRIGORE C. MOISIL, 110 YEARS AFTER BIRTH

Abstract: The article describes some aspects of mathematician contributions Gr. Moisil the appearance of the first Romanian computer and Informatics foundation in Romania. Particularly described in Gr. C. Moisil's view on computer use in the development of science and especially its impact on education development and evolution of society. After 1965, Informatics has become a science of sciences due to the development of the following areas: Systems (emergence and development of Cybernetics); Circuits and automatic (mathematical logic and Boolean algebra); Algorithms and computing (computing processes); Languages (Formal languages and Programming languages). In Romania, Informatics appeared and was developed because of the appearance and development of School of Algebraic theory automatic mechanisms. Professor Gr. C. Moisil fought in various forms until the end of life.

Tuesday, September 11, 2018

Francezii Emmanuel de Martonne și Robert Ficheux și Marea Unire de la 1918

Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează foarte mult, chiar si graniţele de azi.
În anul 1918, francezul Emmanuel de Martonne este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferinţa de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României.

Marea Unire de la 1918 s-a datorat nu numai Adunării Româneşti de la Alba-Iulia din decembrie 1918 şi intelectualităţii greco-catolice, dar si misiunii de geografi francezi conduse de geograful Robert Ficheux.
  • Marile puteri victorioase, hotărâseră, destul de corect, să împartă înfrântul si destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populaţiilor majoritare. Aveau loc recensăminte, se făcuseră hărţi ale tuturor provinciilor imperiale după naţionalităţi, se pregăteau infiinţarea de noi ţări şi frontiere. Ungaria înaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, hărţi ale Transilvaniei, în care zona montană, platourile locuite numai de români din Maramureş, Oaş, Haţeg, Lăpuş, Apuseni, Năsăud etc. apăreau ca pustii. Într-o primă variantă, populaţia maghiară, aglomerată în oraşe (acolo unde românilor le era interzis să se aşeze n.r.) apărea ca majoritară în Ardeal. 
  • Este meritul unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate cărările transilvane şi de-a fi inventariat şi anunţat existenţa unor numeroase comunităţi române, acolo unde hărţile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon (prin care Transilvania a revenit României n.r.). Acele misiuni de geografi francezi au fost conduse de geograful Robert Ficheux. Dacă n-ar fi existat profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost pământ unguresc. „Omul acesta făcuse şi dăruise istorie şi geografie României. Practic, lui Robert Ficheux îi datorăm Marea Unire de la 1918 şi existenţa ţării noastre între frontierele ei de azi. Dacă n-ar fi existat profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost pământ unguresc” Radu Anton Roman (1948-2005). 
  • Robert Ficheux a fost remarcat în timpul studiilor, de ilustrul geograf Emmanuel de Martonne, care domina, prin personalitatea sa, geografia franceză şi, curând, şi pe cea mondială; din acest prim contact rezultă lucrarea sa de diplomă/studii superioare în geografie, consacrată geomorfologiei părţii estice a Munţilor Bihor (250 pagini), calificată de mentorul său cu menţiunea „foarte bine”. La îndemnul magistrului, primeşte ca subiect al tezei sale de doctorat „Studiul geomorfologic al Munţilor Apuseni”, o întinsă şi complexă regiune a ţării noastre, de care – în lungile sale peregrinări – profesorul Robert Ficheux s-a ataşat.
  • În 1921, la invitaţia Universităţii Daciei Superioare, profesorul Emmanuel de Martonne soseşte din nou în ţară, aducând cu sine un grup de cinci tineri francezi, discipoli ai săi, printre care şi pe Robert Ficheux, îndemnaţi să-şi asume pregătirea unor teze de doctorat cu subiecte din România. El iniţia, împreună cu profesorul George Vâlsan, directorul Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, un vechi prieten al său, devenit şi el membru al înaltului for academic român, mai multe excursii de studii pentru tineri geografi români şi francezi, prin ţinuturile româneşti, cu precădere prin cele întregite în noua Românie. Rezultatele ştiinţifice ale acestor excursii, publicate la Cluj în 1924, sunt puncte cardinale în cunoaşterea geografică, în special geomorfologică, a unităţilor respective (apud Şerban Dragomirescu)
  • S-au împlinit 117 ani de la naşterea lui Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează graniţele de azi. Robert Ficheux a fost unul dintre cei mai mari geografi francezi, un foarte bun vorbitor de limbă română şi un mare prieten al României. A fost, alături de celebrul lingvist suedez Alf Lombard, unul dintre cei mai mari iubitori ai ţării noastre, de când existăm ca stat „dodoloţ”.
Câteva repere din biografia profesorului Ficheux:
- Membru corespondent străin (1iunie 1948) şi membru de onoare din străinătate (9 martie 1991) al Academiei Române.
- Studii superioare la celebra Universitate Sorbona, fiind licenţiat în istorie şi geografie (1919 -1920). - Încadrat, în urma recomandării lui Emmanuel de Martonne (un alt nume ilustru al geografiei), la Institutul Francez de înalte Studii din Bucureşti (1924 -1927).
- Teză de doctorat cu un subiect privitor la studiul geomorfologic al întregului masiv al Munţilor Apuseni.
- Revenit în România în anul 1932, devine secretar general al Institutului Francez din Bucureşti (până în 1935), apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviţă, a fost numit succesor al lui George Vâlsan, la Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predat geografia fizică, până în 1938, când s-a întors în Franţa.
- Între 1927 şi 1996, a publicat nu mai puţin de 27 de cărţi, referitoare toate la România.
- Distins cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer, de către preşedintele Emil Constantinescu, în 1997. Două dintre cărţile lui Robert Ficheux, le dau şi azi dureri de cap extremiştilor unguri: „Les Motzi” (Moţii), apărută în 1942 şi „Roumains et minorites ethniques en Transylvanie” (Români şi minorităţi etnice în Transilvania), apărută în 1990.

Acestui om, cvasinecunoscut marelui public, România şi românii îi datorează enorm de mult. Practic, lui Robert Ficheux îi datorăm Marea Unire de la 1918 şi existenţa ţării noastre, între frontierele ei de azi.

REFERINȚE
Radio Romania-Iasi, In Memoriam Robert Ficheux, francezul care a iubit, cu o fidelitate neasemuită, România, http://www.radioiasi.ro

Tuesday, July 31, 2018

"Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații

Studiul și documentarea clasică în biblioteca tradițională (cartea format PRINT) fac aceste activități mai greoaie (pentru unii sunt o plăcere!) și mai ineficiente. Evident, că nu vor dispărea cărțile și nici bibliotecile, ci vor avea altă organizare, altă structură și alte forme. Formatul nonPRINT al resurselor determină vizibilitate mai mare și căutare eficientă a resurselor. Drept dovadă este că după multe căutări și ezitări, pe o perioadă de cel puțin 15 ani, în sfârșit am reușit să formez și să înțeleg secvențele privind "fenomenul" informaticii românești.

Omul, când nu înţelege, e contra” Grigore C. Moisil.
Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea” Grigore C. Moisil.

1949 → 1959 → 1962 → 1970 → 1971 → 1973 → 1987 → 1993 → 2007

.
1. Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, 1970 - https://www.scribd.com/document/385123178/Gr-C-Moisil-Activitatea-CCUB-1970

DOCUMENT-Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), 1970, AMC nr. 13-14, articol preluat din A .Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi în domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical Computer Science, Ed. Academiei, 2007

2. Raportul Gr. C. Moisil - informatică, 11.02.1971 - https://www.scribd.com/document/385122432/Raportul-Gr-C-Moisil-informatic%C4%83-11-02-1971

DOCUMENT-Raportul acad. Gr. C. Moisil privind învățământul de informatică, Facultatea de Matematică - Universitatea din București, 11 februarie 1971 - reprodus din M. Guran, Monografia informaticii din România, Ed. AGIR, 2012

3. Referat pentru Academie Gr. C. Moisil - informatică, 17-19 februarie 1971 - https://www.scribd.com/document/398422173/Gr-C-Moisil-Referat-pentru-Academie-1971

DOCUMENT-Raportul acad. Gr. C. Moisil privind pregatirea cadrelor didactice pentru învățământul de informatică, 17-19 februarie 1971. Rolul Academiei RSR în dezvoltarea informaticii ân țara noastră. Colocviul "Pregătirea cadrelor pentru informatică". Articole de: Victor Toma, Gr. C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Gr. C. Moisil și Al. Rosetti, Al. Rosetti și Boris Cazacu, Gh. Mihoc.

4. Raport Informatica-Grigore Moisil 1973 - https://www.scribd.com/doc/296395184/Raport-Informatica-Grigore-Moisil-1973

DOCUMENT - „Învățământul informaticii în Facultatea de Matematică” Raport Gr. C. Moisil, 27.01. 1973. Reproducere după Viorica Moisil, A fost odată... Grigore Moisil, Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2002

5. Sesiunea Științifică a CCUB, Aniversare 25 de ani, 1987 - https://www.scribd.com/document/385124731/Sesiunea-%C8%98tiin%C8%9Bific%C4%83-a-CCUB-Aniversare-25-de-ani-1987

DOCUMENT -Sesiunea Științifică a Centrului de Calcul al Universității din București - Aniversarea a 25 de ani, 20-21 feb. 1987, Tipografia UB- Nicu Boboc - decan, N. Teodorescu- director CCUB, I. Văduva -dir. tehnic CCUB, C. Calude, S. Marcus , O. Popescu - ministrul sănătății, CUPRINS (primele 35 de pagini)

6. Viorica Moisil, Gr. C. Moisil, Profesor NU ca oricare altul, 1998 - https://www.scribd.com/document/398422052/Gr-C-Moisil-profesor-NU-ca-oricare-altul-1998

DOCUMENT - Viorica Moisil, Gr. C. Moisil, profesor NU ca oricare altul, Editura Tehnică, 1998. Prefață de Solomon Marcus.

7. I. Văduva, CCUB, Creație a lui Gr. C. Moisil - https://www.scribd.com/document/385124107/I-V%C4%83duva-CCUB-Crea%C8%9Bie-a-lui-Gr-C-Moisil

DOCUMENT-I. Văduva, CCUB, Creație a lui Gr. C. Moisil, articol preluat din A .Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi în domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical Computer Science, Ed. Academiei, 2007

Definiție. Pionier al informaticii românești este omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc. ce – în perioada 1955-1990, când Informatica/Computer science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, are contribuții în:
  • studii și cercetări privind domeniul Computing (hardware și software, The 2012 ACM Computing Classification System - DL:DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm);
  • dezvoltarea teoriilor, metodelor și tehnicilor de Computer Science și Tehnologia informației și a comunicației (IT&C), inclusiv dezvoltarea de produse software și hardware;
  • utilizarea produselor software instalate pe calculator pentru rezolvarea problemelor din domeniile științific, ingineresc, economic, sănătate, educație, militar etc.;
  • promovarea și răspândirea utilizării calculatoarelor de către toate categoriile de oameni, inclusiv în rândul elevilor și studenților;
  • promovarea și participarea la manifestări științifice din domeniul Computing (hardware și software), inclusiv prin legăturile și schimbul de idei în rândul comunității internaționale din domeniu.
Exemple de lucrări de pionierat în domeniul informaticii:
  • Grigore C. Moisil, Teoria algebrică a mecanismelor automate [Algebraic theory of automatic machines], Academia Republicii Populare Romane, Editura Tehnică, Bucharest, 1959. MR0120120 
  • Grigore C. Moisil, Circuite cu tranzistori [Transistor Circuits], Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucharest, 1961–62. OCLC 15371418
  • Solomon Marcus, Gramatici şi automate finite, Editura Academiei RSR, 1964 (distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române)
  • O. Bâsca, V. Boicescu, E. Căzănescu, M. Cherciu, G. Georgescu, Gr. C. Moisil, Gh. S. Nadiu, I. Petrescu, S. Rudeanu, C. Sicoe, L. State, Al. Teodorescu, I. Tomescu, Logique Automatique Informatique, Editions del’Académie, Bucharest, 1971.
  • Stelian Niculescu, Noțiuni de informatică, Manual pentru școli profesionale, școli de maiștri, licee industriale, Editura Didactică și Pedagogică, 1971 (primul manual de informatică destinat învățământului preuniversitar).
  • Moldovan Grigor, Scheme logice și programe FORTRAN, Universitatea din Cluj-Napoca, 1973
  • Cazacu C., Jucan T., Programarea în limbajul Fortran. Calculatorul Felix C-256, Ed. Junimea, 1978
  • Livovschi L., Popovici C., Georgescu H., Țăndăreanu N., Bazele informaticii, Ed. Did. si Ped. 1982
  • Vaida Dragoș, Limbaje formale și tehnici de compilare. Aplicații ale algebrelor multisortate în informatică, Centrul de multiplicare Univ. București, 1982
  • Văduva I., M. Lovin, M. Bogdan, D. Panaite, Limbajul SIMUB, manual de referință, Centrul de multiplicare Univ. București, 1982