Saturday, February 1, 2020

ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 – activități

Despre începuturile informaticii românești

Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”
Proiectul ROINFO 2018-2020 - www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019

"Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor” Grigore C. Moisil (1906-1973), Computer Pioneer Award of IEEE, https://www.computer.org/web/awards/pioneer-grigore-moisil , http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil

Anul 2018 - 100 de ani de la MAREA UNIRE și 60 de ani de INFORMATICĂ ROMÂNESCĂ. “Istoria matematicii şi a informaticii în România" la Academia Română Academia Română, prin Divizia de Istoria Științei a Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (DIS/CRIFST), a organizat Ciclu de conferințe “Istoria matematicii şi a informaticii în România", în perioada ianuarie-noiembrie 2018, în Sala de Consiliu a Academiei Române, între orele 15-18 (http://c3.cniv.ro/?q=2018/acad-2018, https://www.crifst.ro/). Apariție editorială: ROMANIAN CIVILIZATION Supp.1: "One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science", Editura Academiei Române, 2018, Edited by Svetlana Cojocaru, Chişinău, Corresponding Member of the Academy of Sciences of Moldova, Acad. Gheorghe Păun, Curtea de Argeş, Prof. univ. dr. Dragoş Vaida, Bucharest (http://www.c3.icvl.eu/2018/rom-csc) OBIECTIVE: Proiectul ROINFO "Realizări românești în domeniul Informaticii" își propune să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica "fenomenul" apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România. Acest demers nu poate fi complet și cuprinzător, fiind un început, decât dacă avem în vedere diversitatea de variabile în timp și spațiu. Suntem conștienți de faptul că studiile vor fi caracterizate de subiectivism, fiind vorba de oameni, evenimente, instituții, procese, teorii și aplicații, metode și tehnologii, evoluții și schimbări etc. De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că, încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc, ce au trăit în deceniile '50-'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III.

Activități de elaborare, promovare și diseminare

ANUL 2018

1. Mai 2018 - Apel la contribuții pentru Proiectul ROINFO - http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info. Pagina web "Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații - http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri . Deschiderea Listei cărților românești de informatică din perioada 1955-2000, http://c3.cniv.ro/?q=2018/carti-info.

2. 26 mai, 5 iunie 2018, Academia Română în cadrul Ciclului de conferințe “Istoria matematicii şi a informaticii în România" – Lansarea apelului la contributii pentru proiectul ROINFO. Așteptăm de la un public larg aceste contribuții ce pot fi: articole și opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică, evoluția și dezvoltarea industriei de calculatoare din România, descrierea unor evenimente prin poze, scheme etc. - http://c3.cniv.ro/?q=2018/acad-2018 , http://www.agora.ro/stire/roinfo-informatica-romania-oameni-organiza-ii-evenimente-rezultate-i-tehnologii-apel-la-contri , http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info Au avut loc conferinţele (participanți la discutii acad. Gheorghe Păun, prof. dr. Dragoș Vaida, prof. dr. Ion Văduva, mat. Dan Farcaș - http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt ): • „Începuturile informaticii la Universitatea din Bucureşti” de Prof. Dr. Virgil Căzănescu, Universitatea din Bucureşti • „Grigore C. Moisil – Profesorul nostru” de Prof. Dr. Eufrosina Otlăcan, Academia Română, DIS/CRIFST • „Pionieratul nostru în informatică” – IFA, Universitate, ASE, 1957-1973” de Prof. Dr. Dragoș Vaida.

3. 23 august 2018, Casa universitarilor – „Întâlnirea generațiilor de informaticieni” pentru discuții și propuneri privind structura volumelor și denumirea capitolelor. Discuții și observații privind "Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații - http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir , http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri , http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info . Au fost prezenti următorii: Prof. dr. Stelian NICULESCU, Dr. Mat. Dan FARCAȘ, Prof. dr. Ion VĂDUVA, Prof. dr. Virgil CĂZĂNESCU, Prof. dr. Adrian ATANASIU, Prof. dr. Nicolae POPOVICIU, Prof. dr. Marin POPA, Prof. dr. Eduard RĂDĂCEANU, Dr. Fiz. Radu HOMESCU, Dr. Mat. Lucian SPIRIDON, Dr. Mat. Gheorghe RADU, Conf. dr. Eugen ZAHARESCU, Prof. Mat. Radu JUGUREANU, Conf. dr. Marin VLADA. ...

CONTINUARE LA ADRESA - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-act

ANUL 2019

7. 9 ianuarie 2019 – Omagierea acad. Grigore C. Moisil de ziua lui – 10 ianuarie. Omagierea acad. Grigore C. Moisil - 60 de ani de la înființarea secției “Mașini de Calcul” la Universitatea din București. Miercuri, 9 ianuarie 2019, Facultatea de Matematică și Informatică a organizat, la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de calcul”, o conferință de omagiere a academicianului Grigore C. Moisil. Evenimentul a avut loc începând cu ora 12:00 în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică. În cadrul conferinței au fost prezentate secvențe audio-video care să reflecte personalitatea profesorului Grigore C. Moisil, a fost făcută o prezentare a lucrării “Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”, ce a fost în curs de elaborare pentru publicare, iar participanții la eveniment au putut afla mai multe detalii cu privire la cariera și la viața academicianului Grigore C. Moisil, http://c3.cniv.ro/?q=2018/moisil2019, https://unibuc.ro/academicianul-grigore-c-moisil-omagiat-la-60-de-ani-de-la-infiintarea-sectiei-masini-de-calcul-la-universitatea-din-bucuresti/ , http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/gen-info, https://youtu.be/SEav0F5WES0

8. Februarie 2019 - Articole de Gr. C. Moisil - revista AMC, Ed. Tehnică, Nr. 13-14, 1970 - INSTRUIREA ÎN ȘTIINȚA CALCULATOARELOR, Pag. 81 – Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor, - https://www.scribd.com/document/405794652/Articole-Gr-C-Moisil-AMC-Nr-13-14-1970 . Documentare pentru Grigore C. Moisil și Tiberiu Popoviciu - Grigore C. Moisil (1966) - https://www.scribd.com/document/387489845/Gr-C-Moisil-1966 , Tiberiu Popoviciu (1966) - https://www.scribd.com/document/387489488/Tiberiu-Popoviciu-1966, http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri ...

CONTINUARE LA ADRESA - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-act



Wednesday, January 15, 2020

Priorități în Cibernetică, Informatică și Inteligența Artificială

Despre începuturile informaticii mondiale și românești 
Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”

Year 1938: Inventive machine - "Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act of creation. Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we can see its creation soon." Dr. Ștefan Odobleja, "Consonant Psychology", Paris
Year 1973: Informatics - “Informatics restores not only the union of pure and applied mathematics, of concrete technique and abstract mathematics, but also the union of natural sciences with man and society. It re-establishes abstract and formal concepts, and brings peace between art and science, not only in the scientist’s spirit, where they always are at peace, but also in their philosophy.” acad. Grigore C. Moisil
Year 2015: „Toate modelele importante de calcul au venit din simularea activităţii sistemului nervos. Modelele de automate din anii ’40, maşina Turing, din anii ’30 şi calculatorul electronic produs de John von Neumann şi echipa sa în 1948 aveau în atenţie sistemul nervos superior. În cartea mea Gramatici şi automate finite din 1964 e un capitol mare despre sistemul neuronal, aşa cum este modelat prin automate finite şi gramatici regulate de către S.C. Kleene” acad. Solomon Marcus, 2015
Year 2017: Molecular computer - "Define a molecular computer as one molecule which transforms, by random chemical reactions mediated by a collection of enzymes, into a predictable other molecule, such that the output molecule can be conceived as the result of a computation encoded in the initial molecule." PhD Marius Buliga

Valoarea unei opere ștințifice se judecă după influența pe care o exercită asupra evoluției științei. Mai există în știință și drumuri care se înfundă, râuri care în loc să se verse în fluvii și, prin acestea, în mări și oceane, eșuează într-un mic lac sau pur și simplu într-o băltoacă” spunea Solomon Marcus, în anul 1975 (cartea “Din gândirea matematică românească”, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1975).

O știință se dezvoltă prin ansamblul de cercetări, concepte, teorii, metode și tehnici ce devin valide și contribuie la studiul și rezolvarea problemelor complexe ale științei. Uneori, în timp, unele dintre teorii, metode sau tehnici devin învechite și, prin apariția altora mai eficiente și performante, dispar sau sunt actualizate. Astfel de exemple sunt în matematică, informatică, în biologie, medicină etc. Rolul oamenilor de știință este să contribuie la aceste eforturi privind dezvoltarea științei. Pe plan mondial, fiecare națiune are unele contribuții primordiale în dezvoltarea unei științe, la diverse momente când, oameni de știință, cercetători, ingineri etc. sunt inventatori sau au priorități în dezvoltarea unor teorii, metode sau tehnici. În acest sens și România se poate mândri cu astfel de oameni, chiar dacă în unele situații recunoașterea internațiomală a venit mai târziu sau poate cu mari dificultăți. Astfel, un exemplu concludent este cazul dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), precursor al Ciberneticii generalizate care, abia în anul 1978, la al IV-lea Congres al Organizației mondiale pentru sisteme generale și cibernetică de la Amsterdam, i s-a recunoscut întâietatea (1938-1939) față de matematicianul Norbert Wiener (1894-1964), care a fundamentat cibernetica (1948). Din acest motiv, în acel moment lui Norbert Wiener, nu i-a mai putut fi acordat Premiul Nobel. Președintele congresului, J. Rose, a hotărât decernarea medaliei de aur „Norbert Wiener” – 30 ani de cibernetică lui Nicolae Ceaușescu.

1. David Hilbert, Wilhelm Acherman, Alonzo Church, Kurt Gödel, Alan Turing, John von Neumann, Norbert Wiener, Noam Chomsky


Continuare la adresa: http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati

2. Gabriel Sudan, Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Victor Toma, Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann, Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu


Continuare la adresa: http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati

Friday, January 10, 2020

Dezvoltarea Computing IT/Informatică în România

Proiectul ROINFO - Pionierii informaticii românești 
Etape. Dezvoltarea Computing IT/Informatică în România


Definiție. Pionier al informaticii românești este instituția sau omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în (când Informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, în perioada 1955-1990):
  1. studii și cercetări privind domeniul Computing (hardware și software, The 2012 ACM Computing Classification System - DL:DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm);
  2. dezvoltarea teoriilor, metodelor și tehnicilor de Computer Science și Tehnologia informației și a comunicației (IT&C), inclusiv dezvoltarea de produse software și hardware;
  3. utilizarea produselor software instalate pe calculator pentru rezolvarea problemelor din domeniile științific, ingineresc, economic, sănătate, educație, militar etc.;
  4. promovarea și răspândirea utilizării calculatoarelor de către toate categoriile de oameni, inclusiv în rândul elevilor și studenților;
  5. promovarea și participarea la manifestări științifice din domeniul Computing (hardware și software), inclusiv prin legăturile și schimbul de idei în rândul comunității internaționale din domeniu.
(M. Vlada, 2018, Proiectul ROINFO “Romanian Informatics” 2018-2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/iir)

1. CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIILE RECURSIVE, LOGICA ȘI TEORIA DEMONSTRAȚIEI



În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de «Logică și teoria demonstrației» și propunându-și «să învețe matematica de la început», a studiat la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și Ackermann, dar și cele 3 volume Principia Mathematica ale lui Russel și Whitehead. Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.

2. CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939)


Astăzi, se știe că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) “Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine”, românul Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume „Psihologia consonantistă“ (1938, 1939), la Editura „Maloine“, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini). Acesta stabilește legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face „pași peste granițele psihologiei” trecând de la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale) etc., elaborând ideile centrale ale ciberneticii și modul de gândire cibernetic, inventând o nouă știință: Cibernetica.

3. FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ȘI DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ


În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind Teoria circuitelor de comutație – după nr. de articole (Grigore C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Programe pentru sistemul național de informatică și conducere, dotarea cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972).

4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI


În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) - Măgurele. 

5. DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE DE CALCULATOARE ÎN LUME


 ROMÂNIA a fost a VIII-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și ceea de-a XI-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).

Mai multe informații găsiți la adresa web www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019