Temelie pentru noul sediu al Rectoratului UB

Campusul din Șos. Panduri nr. 90-92 & Ansamblul "Elena Doamna" - monument istoric
HG 830/2011 "Spaţii de învăţământ şi administrative la Universitatea din București"

În luna mai 2015 au început lucrările la noua clădire a Rectoratului Universității din București, din Șos. Panduri nr. 90-92, unde este campusul ce cuprinde - în prezent, Facultatea de Chimie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, două cămine studentești, Sală de sport, Biserica Sf. Elisabeta, monumentul Ana Davila.

Lucrările au început ca urmare a Hotărârii de Guvern HG 830/2011 “Spaţii de învăţământ şi administrative la

Universitatea din București” și a licitației publice (dec. 2014) prin care s-a atribuit contractul de construire (imobil S2+S1+P+3E+2E) firmei PALEX CONSTRUCTII INSTALATII S.R.L., valoarea estimată fiind de 30.194.800 lei fără TVA.

Iniţial, în anul 1864-la înfiinţare, Universitatea din Bucureşti avea 3 facultăţi (21 profesori şi 63 studenţi): Facultatea de Drept (4 ani), Facultatea de Ştiinţe (3 ani) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (3 ani). În anul 1989 Universitatea din Bucureşti avea 6 facultăţi şi 8000 de studenţi, în anul 2000 avea 18 facultăţi (20.000 studenţi şi 3.000 posturi didactice), iar în anul 2004 a ajuns la 19 facultăţi (30.000 studenţi şi 3.000 posturi didactice), ultima facultate înfiinţată fiind Facultatea de Administraţie şi Afaceri. Până în anul 2005 durata studiilor era de 4 ani, iar prin demararea procesului European Bologna s-a trecut la cele 3 ciluri de învățământ: 3 ani licență, 2 ani master și 3 ani doctorat.

În prezent, Universitatea cuprinde 19 facultăţi (97 programe de licenţă, 211 programe de masterat), 21 de şcoli doctorale, peste 2000 de cadre didactice şi cercetători, peste 20000 de candidaţi anual, peste 30 000 de studenţi şi în medie 10000 de absolvenţi la toate ciclurile de învăţământ, de exemplu în anul 2014, conform raportului Rectorului.
În prezent, sediul Rectoratului este în Palatul Facultății de Drept, Bd. M. Kogălniceanu nr. 36-46, sector 5. Între anii 1934-1936, “cu fondurile colectate la iniţiativa decanului Nicolae Basilescu şi cu subvenţii din partea regelui Carol al II-lea şi a ministerului de profil, Palatul Facultăţii de Drept s-a construit după proiectele arhitectului Petre Antonescu. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără strădania profesorilor, a absolvenţilor şi a studenţilor acestei facultăţi, constatare ce se regăseşte şi pe frontispiciul Aulei clădirii”. În anul 2008 a fost constituită Fundația „Modernizarea Palatului Facultății de Drept”, pentru a strânge contribuțiile celor care doresc să sprijine renovarea și modernizarea clădirii Facultății, astfel ca în perioada 2013-2015 s-au efectuat modernizari si cu sprijin bugetar. In anul 2014 s-au aniversat 150 de ani de existenţă a Universităţii din Bucureşti.

Despre campusul UB din Sos. Panduri 90-92, sector 5 Bucuresti

LOCATIA: Campusul Universității din București din Sos. Panduri 90-92 se afla la intersectia Sos. Panduri cu str. Dr. Dumitru Bagdasar (ce este in continuarea Bulevardului Eroilor, dinspre Dambovita), si este in vecinatatea Domeniul Palatului Cotroceni si a sediului UNAP (Universitatea Nationala de Aparare "Carol I", fosta Academie Militara). In prezent, vis-a-vis de acest campus se afla in constructie Statia de metrou "Academia Militara" de pe magistrala ("Drumul Taberei-Pantelimon") M5-Raul Doamnei-Hasdeu(Opera).

Odata cu dezvoltarea Universitatii unele facultati au fost nevoite sa-si desfasoare activitatile in diverse cladiri din Bucuresti. Probabil doar urmatoarele facultati si-au desfasurat activitatile in cladirea din centru a universitatii: Facultatea de Matematica, Facultatea de Litere, Facultate de Geografie si Facultatea de Istorie. De exemplu, Facultatea de Fizica are urmatoarea evolutie:

• in anul 1948 are loc reforma învăţământului si se înfiinţează Facultatea de Matematică şi Fizică; 
• in anul 1961 are loc separarea în Facultatea de Matematică-Mecanică şi Facultatea de Fizică (ambele funcţionand în cladirea UB din Centru, intrarea D); 
• in anul 1974 are loc schimbarea denumirii în Facultatea de Matematică, iar Facultatea de Fizică este transferată la Campusul "Măgurele", inaugurat in anul 1975.

Despre evolutia Facultatii de Chimie se poate accesa adresa: LINK.

Cum a obtinut universitatea ansamblul din Sos. Panduri 90-92, sector 5?

In anul 1948, ca urmare a schimbarilor din societatea romaneasca printr-o noua conducere politica, a fost desfiintat Azilul de Orfane "Elena Doamna” din Sos. Panduri 90-92, si ca urmare a reformii invatamantului, aici a inceput sa functioneze Institutul Pedagogic-acesta urmand sa se desfiinteze in anul 1974, si unele unitati ale unor facultati. Dupa anul 1974-cand studentii admisi la facultati erau imediat incorporabili si efectuau stagiul militar de 9 luni, studentele efectuau pregatire militara in aceasta locatie. In imaginea din satelit de mai sus se poate vedea cladirea Facultatii de Psihologie si Pedagogie, dar nu apare cladirea Facultăţii de Sociologie, aceasta va fi construita in perioada 2010-2013. Cladirea moderna a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială apare in imaginea de mai jos (Foto Agerpres).

In acest ansamblu se afla o cladire in care a functionat mult timp-pana cand a fost demolata, cred ca in anul 2008, Tipografia Universitatii din Bucuresti. In locul ei a fost construit un modern camin studentesc al Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, inaugurat in anul 2013: "Campus modern în Panduri. Noul complex va concentra resursele de elită ale Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială"."Rectorul UB, Mircea Dumitru, a subliniat faptul că inaugurarea unor astfel de clădiri reprezintă un moment cu implicaţie deosebită, aparte în viaţa academică a instituţiei de învăţământ superior. El a menţionat că începând din anul 2014 conducerea UB doreşte să înceapă în apropierea clădirii inaugurate luni construcţia unui sediu administrativ al Rectoratului. În noul sediu al facultăţii se vor desfăşura programele de învăţământ de elită şi activitatea de cercetare din cadrul Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială: Şcoala Doctorală, masterele de cercetare, laboratoare moderne, centrele de cercetare, Arhiva Română de Date Sociale, Observatorul Social din România, Secţia de ştiinţe sociale a ICUB." Sursa: http://edumanager.ro.
Iniţiată de Universitatea din Bucureşti în anul 2009, construcţia sediului Facultăţii de Sociologie şi a căminului Gaudeamus din Şoseaua Panduri a fost posibilă prin aprobarea obiectivelor de investiţie Spaţii de învăţământ şi spaţii de cazare pentru Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti, prin două ordine de ministru 3770/2010 şi 3771/2010.
De asemenea, in acest ansamblu a functionat pana in anul 2011-cand UB a castigat in instanta cladirea, si Institutul de Cercetare-Proiectare pentru Epurarea Apelor Reziduale (ICPEAR), infiintat in anul 1978 la initiativa Ministerului Industriei Chimice. Dupa o renovare, in aceasta cladire functioneaza Facultatea de Administrație și Afaceri.

Despre ansamblul "Elena Doamna" Sos. Panduri 90-92 - monument istoric, sector 5 Bucuresti

Pentru a intelege elementele istorice ale ansamblului din Sos. Panduri 90-92 trebuie sa vedem parcursul evenimentelor privind acest loc din Bucuresti. Acest loc este legat de numele renumitului Dr. Carol Davila, medic de origine franceză, născut în Italia, cu studii în Germania și Franța, ce a contribuit fundamental la organizarea învățământului medical din România. A fost profesor de chimie la Universitatea din București. A venit în anul 1853 în București, invitat de Barbu Știrbei, pentru a organiza serviciul sanitar, doar pentru 3 ani dar a rămas până la sfârșitul vieții. Actuala Universitate de Medicina si Farmacie "Carol Davila"

este continuatoarea Scolii Nationale de Medicina si Farmacie infiintate, in anul 1857, de catre Carol Davila si Nicolae Kretzulescu. In anul 1869 s-a infiintat Facultatea de Medicina in cadrul Universitatii din Bucuresti.In anul 1861 s-a căsătorit cu Ana Racoviță, nepoata lui Dinu Golescu ce i-a fost o adevărată parteneră de muncă și de sacrificii. Au locuit intr-o casa ce era pe Dealul Cotrocenilor, locul unde se afla astazi Universitatea Nationala de Aparare "Carol I" (Academia Militara). In anul 1862, chiar in casa lor, sotia Ana Davila a organizat un mic orfelinat de fete. Cu sprijinul Elenei Cuza, sotia Domnitorului Al. Ioan Cuza, in anul 1865, se construieste un edificiu pentru orfelinatul de fete, pe un loc (azi, Panduri 90-92) expropiat de la cei doi soti.

Acest orfelinat este primit in administrare de catre Dr. Carol Davila, iar din anul 1881, a fost sub administratia Ministerului Instructiunii Publice si Cultelor. Ana Davila a fost directoarea acestui orfelinat in perioada 1864-1874, "cand 13 ianuarie 1874, moare după ce un confrate îi dă stricnină în loc de chinină". A fost ridicata si o capela "Sf. Ecaterina", ce a fost renovata in ultimii ani, si care are langa ea monumentul Anei Davila, un grup statuar din marmura ce ii are ca autori pe Carol si Karl Storck. Statuia o reprezinta pe Ana Davila imbracata in costum popular, conducand o orfana. Statuia a fost construita in noiemvrie 1890, pe ea scrie ca "acest monument s-a ridicat prin subscriptie nationala" din initiativa unui comitet de doamne, ale caror nume sunt enumerate pentru eternitate. Capela a suferit si un incendiu in decembrie 2003, iar in anul 2004 au reinceput lucrarile de refacere. Astazi, statuia si Capela "Sf. Ecaterina" se afla intre cladirile moderne ale celor doua facultati: Facultatea de Psihologie și Științele Educației și Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială.

DATE ISTORICE (Capela "Sfanta Elisabeta"):

• "Mai tarziu, in primii ani de domnie ai lui Carol I, 1870, regina Elisabeta a luat initiativa ridicarii unei Capele in curtea Azilului Elena Doamna. Ceremonia punerii pietrei fundamentale s-a savarsit in ziua de 24 aprilie 1870, in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta, slujba fiind oficiata de Mitropolitul Nifon. Ridicarea capelei, avand hramul Sfanta Elisabeta, a durat cativa ani, pe masura ce s-au strans fondurile necesare din subscriptie publica. Ea are forma de patrat si este construita in stil Italian, cu o singura turla la mijloc. Picturile murale de pe pereti si icoanele de la catapeteasma au fost realizate in 1874 de Gh. Tattarescu. Catapeteasma a fost lucrata de elevele azilului, in fir de aur si matase, pe un cadru de lemn fin. La capela au slujit tot timpul preotii profesori de religie ai azilului." Detalii: Capela Sfanta Elisabeta - Cotroceni(Iulian Predescu, 06 Ianuarie 2014, www.crestinortodox.ro)
• Capela "Sfanta Elisabeta" a fost pictata de Gheorghe Tattarescu - Capela "Sfanta Elisabeta" a fost ctitorita de regina Elisabeta in 1870 (prima piatra de temelie) si sfintita in 1875, fiind ridicata in incinta Azilulului "Elena Doamna" (sotia domnitorului Ioan Cuza). Pictura Capelei a fost executata de Gheorghe Tattarescu, iar Karl Storck a sculptat lemnaria (stranele, catapeteasma etc.). Autorii proiectului asezamantului au fost arhitectii Carol Benisch si Hoffman, aceiasi care au intocmit si planurile Azilului. Arhitectura Capelei este eclectica, o combinatie de neoclasicism cu influente bizantine si romantice - Sursa: www.curierulnational.ro.

Avand codul Cod LMI - B-II-a-A-19322, Ansamblul fostului Azil "Elena Doamna", municipiul București, Șos. Panduri 90-92 sector 5, este monument istoric conform Listei Monumentelor istorice-Bucuresti.

---

Dr. Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician

IN CONSTRUCTIE ...Motto:
„Matematica românească a mai cunoscut, de-a lungul istoriei ei, profesori care "ieșeau din rând". Din perioada de început a anilor '40 a rămas vie amintirea actului de curaj al profesorului Gheorghe Vrânceanu, care, în plină ascensiune a mișcării legionare, i-a dat afară, din amfiteatrul în care-și ținea cursul, pe studenții legionari care se dădau la manifestări huliganice. În perioada stalinistă, geometrul Radu Roșca și Eugen Dobrescu, asistent al profesorului Miron Nicolescu, au înfundat pușcăria, drept răspuns la gestul de libertate pe care și l-au permis. Mihai Benado, asistent al profesorului Dan Barbilian, era încadrat de colegii săi la unul sau altul dintre tipurile 1, 2, 4, 5, pentru simplul motiv că refuza să participe la ședințele de sindicat, până nu i se explica de ce e nevoie de sindicat. Emil Perjeriu, analist principal la Centrul de Calcul, a devenit student abia la 40 de ani, după ani de pușcărie politică.” Solomon Marcus,http://www.memoria.ro/

„În condițiile dezvoltării rapide a societății contemporane, în care cerința specializărilor prin interdisciplinarizare este în continuă creștere, aparatul matematic cât și cel al logicii matematice au pătruns și se utilizează cu succes în cele mai diverse activități umane. Cu tot aportul incontestabil al acestui aparat, unele calcule numerice și logice sunt însă atât de complicate și de lungi, încât ar fi imposibil de rezolvat de către un om sau de o echipă de oameni în timp util. Cu toate că echipamentul electronic de calcul îl scapă pe om de execuția unor munci obositoare, lungi și plictisitoare, el nu-l poate în nici un caz înlocui, cel puțin în actualul său stadiu de dezvoltare, în privința concepției și organizării calculului, esența acțiunii revenind tot omului de specialitate.” Emil N. Perjeriu, din prefață la cartea „Metode și tehnici de segmentare a programelor FORTRAN”, Universitatea din București, Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul, 1983.


Amintiri despre profesorul Emil N. Perjeriu

Emil N. Perjeriu (1931-2003) a fost un remarcabil profesor ce și-a dedicat viața matematicii și informaticii în ciuda marilor greutăți și nedreptăți cu care s-a confruntat chiar din timpul tinereții. În orice perioadă, din diverse motive și condiții, pot exista destine ale unor oameni ce nu sunt obișnuite, ci pot fi deosebite din diverse puncte de vedere. Un astfel de destin este al profesorului Emil N. Perjeriu, ce s-a bucurat de o mare admirație din partea celor care l-au cunoscut: prieteni, profesori, elevi și studenti, specialiști.

Doctor în matematica cu teza „Teoria câmpurilor în relativitatea generală”, susținută la Facultatea de Matematică a Universității din București, a fost un remarcabil matematician și pedagog, dar și un remarcabil informatician, deși domeniul informaticii era încă în formare, în perioada 1970-1980. Contribuțiile la teza de doctorat s-au datorat și cercetărilor și studiilor realizate prin utilizarea diverselor programe elaborate pentru calculatorul electronic, în acea vreme calculatorul american IBM 360/30 și calculatorul românesc cu licență franceză Felix 256. Avea o intuiție sclipitoare în rezolvarea problemelor de geometrie și o remarcabilă îmbinare a diverselor discipline ale matematicii pentru rezolvarea problemelor complexe din practică, din cerințele contractelor pentru industrie și cercetare la care a lucrat, din viața obișnuită. Personal, de mai multe ori când am avut unele nelămuriri la unele probleme de geometrie, eram sigur că le voi elucida după discuția cu profesorul Emil Perjeriu.
L-am cunoscut la începutul anilor '80 (deși l-am văzut la diverse seminarii sau activități științifice, în timpul când eram student, până în anul 1980), când eram proaspăt absolvent de informatică, și cănd în Gazeta Matematică seria B au apărut și probleme de informatică, rubrica de care răspundea împreună cu prof. Paul Radovici-Mărculescu. Probabil că prof. Paul Radovici-Mărculescu și prof. Emil Perjeriu au avut inițiativa publicării de probleme de informatica în Gazeta Matematică seria B. Era un mod de a învăța informatică.

Probleme de informatică în Gazeta Matematică si Gazeta de Informatică

Galerie de probleme de informatică apărute în Gazeta Matematică seria B, în perioada 1980-1989 (aproape 360 de probleme de informatică propuse de cercetători ai Centrului de Calcul al Universității din București, și apoi de alți elevi, studenți și profesori din întreaga țară). Sporadic, s-a continuat publicarea de probleme de informatică (de regulă 2-3 probleme) și în perioada 1990-1991, ajungând la numărul 381. S-au publicat ultimele probleme in nr. 2-3 din anul 1993 cu numerele de ordine 392 393. Probabil că și aceste acțiuni au contribuit la promovarea informaticii în rândul elevilor, studenților, profesorilor și specialiștilor.
Desi, Gazeta Matematică seria B se adresa elevilor și profesorilor din preuniversitar, și deși calculatorul Felix exista doar la unele universități, ministere și centre de calcul din județe, elevii și profesorii luau cunoștiință cu ceea ce însemna utilizarea calculatorului în rezolvarea problemelor științifice, tehnice, economice, etc. M-am alăturat și eu acestui demers. După aceea, din anul 1983 am devenit colegi la Centrul de Calcul al Universității din București (fondat în anul 1962 de către acad. Grigore C. Moisil), unde director tehnic era prof. Dr. Ion Văduva, iar director onorific acad. Nicolae Teodorescu.

In anul 1987 s-a initiat Olimpiada de Informatica (Concursul de Informatica), iar etapa finala-pe tara, a avut loc la Iasi, iar in anul urmator, la Bucuresti. In comparatie cu desfasurarea Olimpiadei de Matematica, la Concursul de Informatica exista doua probe: proba teoretica si proba practica (probleme ce trebuie rezolvate prin intermediul unor programe). Rezultatele probei pe tara au fost publicate in Gazeta Matematica. Aceste activitati anuale au contribuit la promovarea informaticii in randul tinerilor si au creat o competitie intre acestia pentru cunoasterea si invatarea informaticii. Astazi se poate vedea nivelul de dezvoltare a informaticii in tara noastra.

In noiembrie 1991, din initiativa profesorilor Horia Georgescu si Adrian Atanasiu (Facultatea de Matematica, Universitatea din Bucuresti), a aparut Gazeta de Informatică (ISSN 1222-7129) ce a parcurs mai multe schimbari, rezistand 17 ani, pana in anul 2007, cand si-a intrerupt aparitia (exista ultimul vol. 17/nr. 5 la Biblioteca Facultatii de Matematica si Informatica Bucuresti). Aceasta publicatie avea aparitie lunara si s-a tiparit, initial la Editura PETRION cu sprijunul Comisiei de Informatica de la Ministerul Invatamantului si Stiintei, apoi la grup Agora Media-Targu-Mures (director general Romulus Maier), din anul 1998 pana in anul 2007, cand varianta print a incetat sa mai apara.Despre concursurile de informatica: AICI.

Dupa 17 ani de aparitie si dupa 7 ani in care nu a aparut, Gazeta de Informatică a renascut in mai 2015 in varianta online ca un proiect al Uniunii profesorilor de informatică din Romania. Despre istoria GInfo se poate citi AICI:"Totul a început în 1991 când domnii Adrian Atanasiu și Horia Georgescu au propus editurii Petrion editarea unei reviste de informatică adresate elevilor și profesorilor. Modelul inițial a fost Gazeta Matematică, revistă de tradiție și prestigiu; de aceea numele inițial al revistei a fost Gazeta de Informatică". Initial s-au tiparit 5 numere la editura Petrion, apoi la editura Libris din Cluj-Napoca (Clara Ionescu), dupa care, incepand din anul 1998, editura Libris s-a asociat cu editura Computer Press Agora (azi grup Agora Media)) din Târgu Mureș, editorul revistelor PC Report și Byte. GInfo, succesor demn al Gazetei de Informatică de odinioară, a fost în 1991 și a rămas până în 2007 singura revistă de acest gen din lume care să fi avut o apariție regulată. În România au mai existat încercări de a realiza reviste asemănătoare". Revista a fost un factor important care a contribuit la succesul elevilor români la concursurile naționale și internaționale de informatică.

Viața și activitatea

Născut la 11 ianuarie 1931, în orașul Fălticeni din județul Suceava (Ziua Culturii Fălticenene, Sanda Maria Ardeleanu, 2013, https://sandamariaardeleanu.wordpress.com/2013/06/17/). Absolvă Școala primară și gimnaziul în orașul natal (azi, Școala Gimnazială ”Ion Irimescu”, http://scoalaionirimescu.ro/scoala/istoric/). În anul 1949, când încă nu terminase cele trei clase de liceu, împreună cu alți patru colegi de liceu, este arestat și acuzat de „complot contra orânduirii socialiste”. Anchetat de securitatea din Fălticeni, de maiorul Iani Fuch, după un proces sumar, este condamnat la 5 ani și jumătate de temniță grea, și trimis la Iași, la inchisoarea „Galata”. Va trece pe la închisoarea Jilava, unde este bătut de torționarul Nicolae Maromet, pe la colonia penitenciară de la Periprava (Delta Dunării), unde îndură multe chinuri, și apoi, la închisoarea din Aiud. La Aiud stă în aceeași celulă cu matematicienii Radu Roșca și Andrei Dobrescu, cu profesorul-filosof, I. Petrovici, fost rector al Universității din Cluj, și fost ministru al învățământului în timpul guvernării mareșalului Ion Antonescu, cu Gabriel Țepelea -un reputat filolog, cu generalul Ion Ionescu și cu fiul marelui avocat I. Constantinescu.
În timpul detenției de la Aiud, sub îndrumarea celor doi matematicieni și a celorlalți colegi de suferință, reusește să învețe și să stăpânească cunoștințe despre geometria elementară, geometria analitică și diferențiala, filosofie clasică germană și limbi straine. În anul 1954 este eliberat, dar are domiciliu forțat la Petroșani, unde lucrează ca pontator pe un șantier. Prin amnistia din anul 1962, i se permite să continue studiile liceale, la seral, după care prin cuncurs de admitere este admis la Facultatea de Matematică, în anul 1965 pe care o absolvă în anul 1970 la grupa 503 Geometrie (atunci erau 5 ani de studii) - http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html. După absolvirea facultății, în perioada 1970-1976, este asistent univ. la Institutul Pedagogic și de Perfecționare a Cadrelor Didactice (IPPCD), iar în anul 1976 este angajat analist la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB). Încă din anii studenției publică 4 articole științifice în Gazeta Matematică seria A: Configurația Möbius aplicată curbelor izotrope (nr. 11/1967), Asupra unor suprafețe riglate (nr. 1/1969), Suprafețe generate de axele reperului mobil Cartan atașat unei suprafețe izotrope (nr.6/1969). Aberația luminii și deplasarea spre roșu în teoria relativității (nr. 11/1969).

„Povestea” unui formule

Este vorba de o formula cunoscuta mai ales din geometria computationala, si anume despre calcul ariei unui domeniu simplu conex-domeniu ce nu are „goluri” (domeniu delimitat de o linie poligonala inchisa oarecare = domeniu covex sau concav).

Ing. geodez Mihai Fomov - http://www.ugr2014.ro/PDF/Revista%20de%20Geodezie-2008.pdf - Radovici-Mărculescu, P., Emil Perjeriu 1931-2003, G. M. A., vol. XXII(CI), Nr2, 2004.


Referințe
[1] Oana‑Lucia N. DIMITRIU, "Academicianul Grigore C. Moisil, intemeietorul şcolii de matematicieni informaticieni din Romania", Biblioteca Academiei Române, Studii și comunicări, Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii, Volumul VII / 2014, http://studii.crifst.ro/doc/2014/2014_4_06.pdf (pdf) 
[2] Gr. C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universitățiidin București, AMC 13-14 (1970), 9-20, în J. S. Golan, Semirings and their Applications, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht/Boston/London, 1999
[3] Paul Radovici-Mărculescu, Emil Perjeriu 1931-2003, Gazeta Matematica seria A, vol. XXII(CI), Nr. 2, 2004
[3] Promotia 1970, Grupa 503 – Geometrie, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html
[5] Ioan Tomescu. , Sectia de Informatica a Facultatii de Matematica, Gazeta de Informatica, nr. 1, 1992
[6] Universitatea din Bucuresti, Lucrarile sesiunii Stiintifice A Centrului de Calcul al Universitatii din Bucuresti, 20-21 februarie 1987, Litografia Universitatii din Bucuresti, 1987
[9] Ion Văduva, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), pionierat în Informatica din România, CNIV România, 29 SEPTEMBRIE 2014 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2014/vaduva-ccub (CEOI)
[10] Marin Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014, http://c3.cniv.ro/?q=2014/info-ub , http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/informatica-la-universitatea-din.html
[10] Sanda Maria Ardeleanu, Ziua Culturii Fălticenene - 2013, https://sandamariaardeleanu.wordpress.com/2013/06/17/
[10] Școala Gimnazială ”Ion Irimescu” - Falticeni, judetul Suceava, http://scoalaionirimescu.ro/scoala/istoric/
[10] Mihai Fomov - ing., Revista de geodezie, http://www.ugr2014.ro/PDF/Revista%20de%20Geodezie-2008.pdf (pdf)

---