tag:blogger.com,1999:blog-56742765149669281932024-03-13T09:04:25.596-07:00Marin Vlada's Blog-Terra, EU-RomâniaProfessor Ph. D., University of Bucharest,
WEB:<a href="https://unibuc.ro/user/marin.vlada/">https://unibuc.ro/user/marin.vlada/</a>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.comBlogger475125tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-43066293450120848712021-07-06T03:13:00.004-07:002021-07-06T04:16:48.374-07:00SCRIBD – lucrări proiectul ROINFO + diverse<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-0g6NTTEVIww/YOQs_PN8bYI/AAAAAAAAWhY/Wq-dp8H4Y-Q7qq_bVN97UA-VpbnA0yBPgCNcBGAsYHQ/s548/2020-roinfo-0.jpg" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="548" data-original-width="545" height="200" src="https://1.bp.blogspot.com/-0g6NTTEVIww/YOQs_PN8bYI/AAAAAAAAWhY/Wq-dp8H4Y-Q7qq_bVN97UA-VpbnA0yBPgCNcBGAsYHQ/w199-h200/2020-roinfo-0.jpg" width="199" /></a></div><p> </p><p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span lang="RO"><a href="https://ro.scribd.com/user/10398909/Marin-Vlada">https://ro.scribd.com/user/10398909/Marin-Vlada</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">1.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/463400619/Proiectul-ROINFO-Romanian-Informatics-by-M-Vlada">Proiectul
ROINFO "Romanian Informatics" by M. Vlad...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Marin Vlada, Proiectul ROINFO 2018-2020
"Romanian Informatics" și promovarea istoriei informaticii românești,
revista Today Software Magazine, nr. 95/ 2020, Cluj-Napoca,
https://www.todaysoftmag.ro/<o:p></o:p></span></p>
<iframe src="//www.slideshare.net/slideshow/embed_code/key/NInSiZkSag50Xj" width="595" height="485" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" style="border:1px solid #CCC; border-width:1px; margin-bottom:5px; max-width: 100%;" allowfullscreen> </iframe> <div style="margin-bottom:5px"> <strong> <a href="//www.slideshare.net/MarinVlada2/proiectul-roinfo-2018-2022" title="Proiectul ROINFO 2018 2022" target="_blank">Proiectul ROINFO 2018 2022</a> </strong> from <strong><a href="https://www.slideshare.net/MarinVlada2" target="_blank">MarinVlada2</a></strong> </div>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">2.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/416563588/Istoria-Informaticii-Romane%C8%99ti-Vol-I-II-Prefa%C8%9Ba">Istoria
Informaticii Românești Vol. I&II - Prefața</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Rezultate ale Proiectului ROINFO„Romanian
Informatics” 2018-2020, M. Vlada (ed. coord.), „Istoria Informaticii Românești.
Apariție, dezvoltare și impact”: Volumul I ”Computing – Contextul
internațional”, Volumul II ”Computing – Contextul național”. Volumele au fost
elaborate din dorința de a descrie...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">3.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/474263966/Proiectul-ROINFO-2018-2020"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">Proiectul
ROINFO 2018-2020</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Proiectul ROINFO
2018-2020, "Romanian Informatics" - Pionierii informaticii romanesti.
În anul 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri a României, lansează proiectul
național ROINFO 2018-2020 "Romanian Informatics", “60 DE ANI DE
INFORMATICĂ ROMÂNEASCĂ” privind "Istoria informaticii românești. Apa...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">4.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/395554915/Istoria-infiin%C8%9B%C4%83rii-%C8%99tiin%C8%9Bei-calculatoarelor-in-Romania">Istoria
înființării științei calculatoarelor în Ro...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Dr. Pham Gia Duc, Istoria înființării și a
dezvoltării științei calculatoarelor în Romania<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">5.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/481388563/M-Vlada-Istoria-informaticii-romane%C8%99ti-vol-I"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">M.
Vlada Istoria informaticii românești, vol. I</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Marin Vlada,
"Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni,
instituții, concepte, teorii și tehnologii" 2029-2021-
http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir, https://sites.google.com/view/roinfo/home •
Volumul I (cap.1): Computing – Contextul internațional, 2019<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">6.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/481388942/M-Vlada-Istoria-informaticii-romane%C8%99ti-vol-II"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">M.
Vlada Istoria informaticii românești, vol. II</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">ROINFO PROJECT
2018-2022, ROMANIAN INFORMATICS, Marin Vlada, PhD University of Bucharest,
Romania "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact.
Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii" 2029-2021- http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir,
https://sites.google.com/view/roinfo/home ...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">7.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/481389238/M-Vlada-Istoria-informaticii-romane%C8%99ti-vol-III"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">M.
Vlada Istoria informaticii românești, vol. III</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">ROINFO PROJECT
2018-2022, ROMANIAN INFORMATICS, Marin Vlada, PhD University of Bucharest,
Romania "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact.
Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii" 2029-2021-
http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir, https://sites.google.com/view/roinfo/home ...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">8.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/481389854/M-Vlada-Istoria-informaticii-romane%C8%99ti-vol-IV"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">M.
Vlada Istoria informaticii românești, vol. IV</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">ROINFO PROJECT
2018-2022, ROMANIAN INFORMATICS, Marin Vlada, PhD University of Bucharest,
Romania "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact.
Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii" 2029-2021-
http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir, https://sites.google.com/view/roinfo/home ...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">9.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/512100387/Volumul-V-by-Marin-Vlada-coord-2021"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">Volumul
V by Marin Vlada coord. 2021</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Volumul V:
Computing-Dezvoltare (cap. 11-12), din ciclul „Istoria informaticii românești.
Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și
tehnologii”, prin studiile și cercetările realizate în cadrul Comitetului Român
de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), Aca...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">10.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/512100966/CCUB-by-M-Vlada-I-Vaduva-2021"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB
by M. Vlada, I. Vaduva 2021</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Lucrare în premieră
„O istorie ce trebuie cunoscută: Centrul de Calcul al Universității din
București (CCUB), prima unitate de informatică înființată în România” de M.
Vlada și I. Văduva, dedicată cadrelor didactice și cercetătorilor de la
Facultatea de Matematică și Centrul de Calcul al Universităț...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">11.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/480007215/O-istorie-care-trebuie-cunoscuta-by-M-Vlada"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">istorie
care trebuie cunoscuta by M. Vlada</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">CISO 2020 Stefan
Odobleja, , 9-11 oct. 2020, Drobeta-Turnu Severin. Priorități mondiale și
românești în Cibernetică, Inteligență Artificială și Informatică / IT<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">12.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/495636542/CCUB-Organizare-Personal-1962-1993"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB
- Organizare, Personal 1962-1993</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Biblioteca digitală
CCUB - Restituiri CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București) –
Organizare – Personal 1962-1993 - Istoria informaticii românești (coord. M.
Vlada), https://sites.google.com/view/roinfo/home<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">13.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/495635103/CCUB-Sistemul-Farmaco-testarea-medicamentelor-1987-1989"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB-
Sistemul Farmaco, testarea medicamentelor, ...</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Biblioteca digitală
CCUB - Restituiri CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București),
Contracte de cercetare – sisteme informatice și aplicații: Sistemul FARMACO –
testarea medicamentelor, 1987-1989 - Istoria informaticii românești (coord. M.
Vlada), https://sites.google.com/view/roinfo/hom...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">14.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/495634668/CCUB-Modelare-Prolog-Brevet-1986-1989"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB
- Modelare, Prolog, Brevet 1986-1989</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Biblioteca digitală
CCUB - Restituiri CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București),
Contracte de cercetare – sisteme informatice și aplicații: Modelare, Prolog,
Brevet de inventie, 1986-1989 - Istoria informaticii românești (coord. M.
Vlada), https://sites.google.com/view/roinfo/home<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">15.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/495634534/CCUB-Modelare-Prolog-Brevet-1987"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB
Modelare Prolog Brevet 1987</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Biblioteca digitală
CCUB - Restituiri CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București):
Modelare Prolog, Brevet - 1987- Istoria informaticii românești (coord. M.
Vlada), https://sites.google.com/view/roinfo/home<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">16.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/495145482/CCUB-Optimizare-Repartitii-optime-Simulare-1986"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB
- Optimizare, Repartitii optime, Simulare - ...</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Biblioteca digitală
CCUB - Restituiri CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București):
Optimizare, Repartitii optime, Simulare - 1986 - Istoria informaticii românești
(coord. M. Vlada), https://sites.google.com/view/roinfo/home<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">17.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/495145254/CCUB-SIMPLEX-1983-Rezolvarea-sistemelor-mari"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB
- SIMPLEX 1983 - Rezolvarea sistemelor mari</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Biblioteca digitală
CCUB - Restituiri CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București):
SIMPLEX 1983 - Rezolvarea sistemelor mari - Istoria informaticii românești
(coord. M. Vlada), https://sites.google.com/view/roinfo/home<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">18.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/495014383/CCUB-Sistemul-SIMPATIC-simulare-1983-Prognoza-1977"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB
- Sistemul SIMPATIC-simulare (1983) & Prognoz...</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Biblioteca digitală
CCUB - Restituiri CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București):
Sistemul SIMPATIC-simulare (1983) & Prognoza (1977) - Istoria informaticii
românești (coord. M. Vlada), https://sites.google.com/view/roinfo/home<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">19.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/494861974/CCUB-Biblioteca-Ravage-1975-Admitere-1992"><b><span style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CCUB
- Biblioteca Ravage (1975) & Admitere (1992)</span></b></a></span><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="background: rgb(249, 249, 247); color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">Restituiri CCUB
(Centrul de Calcul al Universității din București): Biblioteca RAVAGE, I.
Văduva 1975 și Sistemul ADMITERE, A. Bătătorescu, Fl. Ilia 1992 - Istoria
informaticii românești (coord. M. Vlada), https://sites.google.com/view/roinfo/home<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">20.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/405924482/S-Niculescu-PPT-Bacau-2019">S.
Niculescu, PPT -Bacau 2019</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Pe 6 aprilie 2019, la Colegiul Național
“Ferdinand I” din Bacău, au avut loc conferințele prof. univ. dr. Stelian
Niculescu (student al acad. Gr. C. Moisil), pionier al informaticii românești
și Conf. univ. dr. Marin Vlada (coord. proiectului ROINFO – Istoria
informaticii românești, 2018/2020). htt...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">21.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/405794652/Articole-Gr-C-Moisil-AMC-Nr-13-14-1970">Articole
Gr. C. Moisil -AMC Nr 13-14, 1970</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Articole Gr. C. Moisil -AMC Nr 13-14, 1970 -
INSTRUIREA IN STIINTA CALCULATOARELOR, AMC, Ed. Tehnica, Nr. 13-14, 1970<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">22.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/385123178/Gr-C-Moisil-Activitatea-CCUB-1970">Gr.
C. Moisil, Activitatea CCUB, 1970</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">DOCUMENT-Activitatea Centrului de Calcul al
Universității din București (CCUB), 1970, AMC nr. 13-14, articol preluat din
Colectiv, Gr. C. Moisil și continuatorii, Ed. Academiei, 2007<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">23.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/398422173/Gr-C-Moisil-Referat-pentru-Academie-1971">Gr.
C. Moisil , Referat pentru Academie, 1971</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Gr. C. Moisil , Referat pentru Academie, 1971.
Rolul Academiei RSR in dezvoltarea informaticii in tara noastra. Colocviul
"Pregatirea cadrelor pentru informatica". Articole de: Gr. C. Moisil,
Tiberiu popoviciu, Gr. C. Moisil di Al. Rosetti, Al. Rosetti si Boris Cazacu,
Gh. Mihoc.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">24.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/385122432/Raportul-Gr-C-Moisil-informatic%C4%83-11-02-1971">Raportul
Gr. C. Moisil - informatică, 11.02.1971</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">DOCUMENT-Raportul acad. Gr. C. Moisil privind
învățământul de informatică, Facultatea de Matematică - Universitatea din
București, 11 februarie 1971 - reprodus din M. Guran, Monografia informaticii
din România, Ed. AGIR, 2012<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">25.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/296395184/Raport-Informatica-Grigore-Moisil-1973">Raport
Informatica-Grigore Moisil 1973</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">„Învățământul informaticii în Facultatea de
Matematică” Raport Gr. C. Moisil, 27.01. 1973. Reproducere după Viorica Moisil,
A fost odată... Grigore Moisil, Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2002<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">26.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/398422052/Gr-C-Moisil-profesor-NU-ca-oricare-altul-1998">Gr.
C. Moisil, profesor NU ca oricare altul, 1998</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Viorica moisil, Gr. C. Moisil, profesor NU ca
oricare altul, Editura Tehnica, 1998. Prefata de Solomon Marcus.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">27.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/296394934/A-fost-odata-Gr-C-Moisil-2002">A
fost odata - Gr. C. Moisil-2002</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Reproducere după Viorica Moisil, A fost
odată... Grigore Moisil, Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2002.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/397358121/Expozitia-omagiala-Grigore-Moisil-Tulcea-1976">Expozitia
omagiala Grigore Moisil, Tulcea 1976</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Expozitia omagiala Grigore C. Moisil,
1906-1973, 70 de ani de la nastere, Muzeul "Deltei dunarii", <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">28.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/397357739/Omagierea-acad-GRIGORE-C-MOISIL-2019">Omagierea
acad. GRIGORE C. MOISIL - 2019</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">În prezența unui numeros public – profesori,
cercetători, matematicieni, informaticieni, fizicieni, chimiști, economiști,
sociologi etc. (unii cunoscându-l direct pe profesorul Moisil), Miercuri 9
ianuarie 2019, în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și
Informatică, s-a organizat o...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">29.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/296096413/Grigore-C-Moisil-In-Memoriam-GMA-no-5-1974">Grigore
C. Moisil, In Memoriam - GMA no 5 /1974</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Gazeta Matematica Seria A, Nr. 5, 1974 - Numar
dedicat memoriei acad. Gr. C. Moisil (1906-1973), parintele informaticii din
Romania<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">30.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/387489845/gr">gr. ...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Grigore C. Moisil in George St. Andonie,
Istoria matematicii in Romania, vol. II, Ed. Stiinfifica Bucuresti, 1966<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">31.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/319542211/Gr-C-Moisil-ICVL2016-ICCCC-2016">Gr.
C. Moisil ICVL2016 & ICCCC 2016</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">ICVL 2016 dedicated to the 100th anniversary
of Grigore C. Moisil & ICCCC 2016 - dedicated to the 110th anniversary of
Grigore C. Moisil<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">32.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/314496096/From-%C5%81ukasiewicz-Moisil-Logic-to-Computers-by-Ioana-Moisil">From
Łukasiewicz-Moisil Logic to Computers by Ioan...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">The Wonderful Adventures of the Mathematician
in Logic-Land: From Łukasiewicz-Moisil Logic to Computers by Ioana I. Moisil,
Sursa: 2016 6th International Conference on Computers Communications and
Control (ICCCC)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">33.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/308192741/C-A-Cazacu-S-Marcus-Mari-savanti-Simion-Stoilow-1983-partea-II">C.A.
Cazacu, S. Marcus, Mari savanti: Simion Stoil...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Mari savanti: SIMION STOILOW by Cabiria
Andreian Cazacu & Solomon Marcus, 1983 (partea II)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">34.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/387489488/tiberiu">tiberiu ...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Tiberiu Popoviciu in George St. Andonie,
Istoria matematicii in Romania, vol. II, Ed. Stiinfifica Bucuresti, 1966<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">35.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/385124731/Sesiunea-%C8%98tiin%C8%9Bific%C4%83-a-CCUB-Aniversare-25-de-ani-1987">Sesiunea
Științifică a CCUB, Aniversare 25 de ani,...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">DOCUMENT -Sesiunea Științifică a Centrului de
Calcul al Universității din București - Aniversarea a 25 de ani, 20-21 feb.
1987- Nicu Boboc - decan, N. Teodorescu- director CCUB, I. Văduva -dir. tehnic CCUB,
C. Calude, S. Marcus, O. Popescu - ministrul sănătății, CUPRINS (primele 35 de
pagini)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">36.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/385124107/I-V%C4%83duva-CCUB-Crea%C8%9Bie-a-lui-Gr-C-Moisil">I.
Văduva, CCUB, Creație a lui Gr. C. Moisil</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">DOCUMENT-I. Văduva, CCUB, Creație a lui Gr. C.
Moisil, articol preluat din Colectiv, Gr. C. Moisil și continuatorii, Ed.
Academiei, 2007<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">37.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/333808392/Prof-Dr-Ion-V%C4%83duva-la-ceas-aniversar-noiembrie-2016">Prof.
Dr. Ion Văduva, la ceas aniversar - noiembri...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Prof. Dr. Ion Văduva, la ceas aniversar. Peste
55 de ani dedicați Matematicii și Informaticii, cu profesionalism și dăruire –
discipol al acad. Gr. C. Moisil și pionier al Informaticii românești<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">38.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/319335599/Dr-Honoris-Causa-Ion-Vaduva-Laudatio-Raspuns">Dr
Honoris Causa Ion Vaduva -Laudatio+Raspuns </a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Doctor Honoris Causa ION VADUVA - Laudatio si
Raspuns la Laudatio, Universitatea din Craiova, Facultatea de Stiinte -
Departamentul de Informatica, 17 noiembrie 2015<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">39.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/398073181/Colocviu-de-Informatica-INFO-IASI-1981-1989">Colocviu
de Informatica INFO-IASI 1981-1989</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Lucrarile Colocviului de informatica INFO-IASI
din perioada 1981-1989. Evenimentul se desfasura o data la 2 ani la
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi, Facultatea de Matematica in colaborarer
cu Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iasi. Reuniune a cercetatorilor in
informatica din intraga tara...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">40.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/398421392/VARIA-INFORMATICA-1988">VARIA
INFORMATICA 1988</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Lucrarile Cercului stiintific studentesc
"Informatica si Inteligenta artificiala", Tipografia Universitatii
din Bucuresti, 1988. Cuvant inainte de prof. dr. Mircea Malita si Prefata de
Lect. dr. Luminita State.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">41.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/398317783/Colocviul-Na%C8%9Bional-Studen%C8%9Besc-INFO-IA%C8%98I-1976">Colocviul
Național Studențesc INFO-IAȘI 1976</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.
Facultatea de Matematică, Laboratorul de Informatică. Colocviul Național
Studențesc „Probleme actuale de Informatică” ediția a II-a, 1976 (REF: M.
Vlada, http://mvlada.blogspot.com/2019/01/info-iasi-si-rosycs-iasi.html ,
2019). OBSERVAȚII: 1. Colocviul de <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">42.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/398072933/Lucrari-Stiintifice-Premiate-la-INFO-IASI-1990">Lucrari
Stiintifice Premiate la INFO-IASI, 1990</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Pagini din istoria si dezvoltarea informaticii
romanesti Facultatea de Matematica, VARIA INFORMATICA – Lucrarile stiintifice
studentesti premiate la Concursurile de informatica, Tipografia Universitatii
din Bucuresti, 1990, 130 pag. (Cuvant inainte de Prof. Dr. Solomon Marcus si
Prefata de Lect. D...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">43.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/342096077/Statistic%C4%83-Informatic%C4%83-Chimie-Medical%C4%83-Teme-Laborator-by-M-Vlada">Statistică
& Informatică – Chimie Medicală, Teme L...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Statistică & Informatică pentru Chimie
Medicală/Farmaceutică –Teme Laborator, M. Vlada, 2017<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">44.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/339663507/Statistica-si-Informatica-by-M-Vlada">Statistica
si Informatica by M. Vlada</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Fisa disciplinei -Statistica si Informatica
pentru Chimie medicala si farmaceutica, 2016, Universitatea din Bucuresti -
Facultatea de Chimie<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">45.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/320540443/Grafica-pe-calculator-vol-II-by-Marin-Vlada-and-others">Grafica
pe calculator - vol II by Marin Vlada and ...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Grafica pe calculator in limbajele PASCAL si
C. Implementare si aplicatii, EDITURA TEHNICA (1992), vol II, Aplicatii, 249
pag. (in colaborare cu A.Posea, C. Constantinescu, I. Nistor). (ISBN
973-31-0408-6)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">46.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/320539885/Grafica-pe-calculator-vol-I-by-Marin-Vlada-and-others">Grafica
pe calculator - vol I by Marin Vlada and o...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Grafica pe calculator in limbajele PASCAL si
C. Implementare si aplicatii, EDITURA TEHNICA (1992) , vol. I , Implementare,
209 pag. ( in colaborare cu A.Posea, C. Constantinescu, I. Nistor). (ISBN
973-31-0406-X973-31-0406-X )<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">47.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/318396154/Informatica-Aplicata-by-M-Vlada-2012">Informatica
Aplicata by M Vlada 2012</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Informatică aplicată: modele de aproximare,
software, aplicaţii / Marin Vlada. - Bucureşti: Editura Universităţii din
Bucureşti, 2012.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">48.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/405793722/Statistica-Matematic%C4%83-In-Centenar">Statistica
Matematică În Centenar</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Tiberiu Postelnicu , Ion Văduva - Statistica
Matematică în Centenar (1918-2018) în Romania, București 2019 I. Istoria
Statisticii Matematice în Centenar (1918-2018) de Prof. Dr. Ion Văduva II.
Centrul de Statistică Matematică de Prof. Dr. Tiberiu Postelnicu<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">49.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/399402913/Procesul-de-informatizare-in-Romania">Procesul
de informatizare in Romania</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Procesul de informatizare a economiei
romanesti si a invatamantului, in FLORIN DIAC, O istorie a invatamantului
romanesc modern, vol. 2, perioada 1944-1989, editura OSCAR PRINT, Bucuresti,
2004.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">50.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/325787598/ACAD-SOLOMON-MARCUS-1925-2016-by-M-Vlada">ACAD.
SOLOMON MARCUS (1925-2016) by M. Vlada</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">ACAD. SOLOMON MARCUS ȘI PROMOȚIA 1978
INFORMATICĂ, MARTORI LA FONDAREA INFORMATICII ROMÂNEȘTI by M. Vlada - Academia
Romana, STUDII ŞI COMUNICĂRI / DIS, vol. IX, 2016<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">51.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/13989518/SINGUR%C4%82TATEA-MATEMATICIANULUI-Acad-Solomon-Marcus">SINGURĂTATEA
MATEMATICIANULUI - Acad. Solomon Marc...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">SINGURĂTATEA MATEMATICIANULUI Acad. Solomon
Marcus Discursul de recepţie de la Academia Română<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">52.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/325787089/ACAD-GHEORGHE-MIHOC-1906-1981-by-M-Vlada">ACAD.
GHEORGHE MIHOC (1906–1981) by M. Vlada</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">CONTRIBUȚIA ACAD. GHEORGHE MIHOC (1906–1981)
LA DEZVOLTAREA ȘCOLII MATEMATICE ROMÂNEȘTI by M. Vlada - Academia Romana,
STUDII ŞI COMUNICĂRI / DIS, vol. IX, 2016<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">53.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/481972451/CNIV-2020-Online-Proiectele-de-e-Leaning-in-educa%C8%9Bie-%C8%99i-cercetare-CNIV-ICVL">CNIV
2020 Online - Proiectele de e-Leaning în educ...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Proiectele de e-Leaning în educație și
cercetare CNIV & ICVL . CNIV and ICVL Projects – ÎNVĂȚĂMÂNT VIRTUAL
http://www.c3.cniv.ro | http://www.c3.icvl.eu , Marin Vlada, University of
Bucharest<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">54.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/13919375/TRENDS-OF-ELEARNING-LEARNING-KNOWLEDGE-DEVELOPMENT">TRENDS
OF ELEARNING: LEARNING - KNOWLEDGE - DEVELO...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Paper By M. Vlada, A. Adascalitei, R.
Jugureanu - eLSE 2009 - The 5th International Scientific Conference ”eLearning
and Software for Education”, BUCHAREST, April 09-10, 2009 http://adl.unap.ro/else2009/index.php<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">55.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/469691277/Marin-Vlada-Statistic%C4%83-Informatic%C4%83">Marin
Vlada Statistică & Informatică </a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Marin Vlada, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ PENTRU
CHIMIE MEDICALĂ ȘI FARMACEUTICĂ. CONCEPTE, METODE, TEHNOLOGII, SOFTWARE ȘI
APLICAȚII, Editura Universităţii din Bucureşti, 2017<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">56.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/464342845/Facultatea-de-Matematica-Bucuresti-1993">Facultatea
de Matematica Bucuresti - 1993</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Organizarea si functionarea Facultatii de
Matematica, Universitatea din Bucuresti. Sursa: prof. univ. dr. Adrian Atanasiu.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">57.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/332284173/Vlada-Adascalitei-EcoMedia-UE-Iasi2016">Vlada&Adascalitei
EcoMedia UE Iasi2016</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">THE IMPACT OF NEW TECHNOLOGIES IN EDUCATION
AND RESEARCH – INITIATIVES AND EDUCATIONAL PROJECTS IN ROMANIA by M. Vlada and
A. Adascalitei<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">58.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/332284009/Prezentare-PPT-CNIV2016-by-Marin-Vlada">Prezentare
PPT - CNIV2016 by Marin Vlada</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">CNIV 2016, Noi abordări în rezolvarea
problemelor. Evoluția metodelor by M. Vlada<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="background: white; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">59.<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/41214663/CNIV-2010-De-la-%C5%9Etiin%C5%A3%C4%83-%C5%9Fi-Gandire-%C5%9Ftiin%C5%A3ific%C4%83-la-Viziune-%C5%9Fi-Dezvoltare-M-Vlada"><b><span style="color: #1e7b85; font-size: 15pt; line-height: 115%;">CNIV-2010: De la
Ştiinţă şi Gândire ştiinţifică la...</span></b></a></span><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white;"><span lang="RO" style="color: #1c263d; font-size: 10.5pt; line-height: 115%;">De la Ştiinţă şi Gândire ştiinţifică la
Viziune şi Dezvoltare<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">60.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/308190895/Gheorghe-Mihoc-Teza-de-doctorat-1934">Gheorghe
Mihoc, Teza de doctorat- 1934</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Gheorghe Mihoc, Teza de doctor in Stiinte
Matematice, 1934<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">61.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/305517603/Academician-Profesor-Solomon-Marcus-la-85-de-ani-by-Conf-univ-dr-Marin-Vlada">Academician
Profesor Solomon Marcus la 85 de ani b...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Academician Profesor Solomon Marcus la 85 de
ani by Conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucuresti<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">62.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/13989002/Software-educa%C5%A3ional-Studii-de-caz-UK-Australia-Finlanda-Romania">Software
educaţional. Studii de caz: UK, Australia...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">TEHNOLOGII MODERNE ÎN EDUCAŢIE ŞI CERCETARE
Demonstaţii practice – Software educaţional Studii de caz: UK, Australia, Finlanda,
România Prelegere ţinută la Universitatea de Medicina şi Farmacie ”Carol Davila”
Bucureşti - Marin Vlada<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">63.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/14053203/ALGORITHM-FOR-CONTROL-OF-A-DIGITAL-PLOTTER-by-J-E-Bresenham-1965">ALGORITHM
FOR CONTROL OF A DIGITAL PLOTTER by J...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Algorithm for computer control of a digital
plotter by J. E. Bresenham IBM SYSTEMS JOURNAL VOL. 4 NO. 1 . 1965<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">64.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/document/14052971/Projects-1-Computer-Graphics-Virtual-Reality-algorithms-modeling-programs">Projects-1-Computer
Graphics & Virtual Reality (al...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Projects-1-Computer Graphics & Virtual
Reality (algorithms, modeling, programs)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">65.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/14052930/Projects-2-Computer-Graphics-Virtual-Reality-algorithms-modeling-programs">Projects-2-Computer
Graphics & Virtual Reality (al...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Projects-2-Computer Graphics & Virtual
Reality (algorithms, modeling, programs)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">66.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/14052893/Projects-3-Computer-Graphics-Virtual-Reality-algorithms-modeling-programs">Projects-3-Computer
Graphics & Virtual Reality (al...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Projects-3-Computer Graphics & Virtual
Reality (algorithms, modeling, programs)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">67.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/14052839/Projects-4-Computer-Graphics-Virtual-Reality-algorithms-modeling-programs">Projects-4-Computer
Graphics & Virtual Reality (al...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">Projects-4-Computer Graphics & Virtual
Reality (algorithms, modeling, programs)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">68.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/13990085/De-la-teorema-lui-Green-la-geometria-computa%C5%A3ional%C4%83">De
la teorema lui Green la geometria computaţional...</a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO">De la teorema lui Green la geometria
computaţională Marin Vlada – Universitatea din Bucuresti Conferinţa Naţională
de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 | CNIV 2006<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;">69.<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><a href="https://www.scribd.com/doc/303452090/Liceul-Industrial-Energetic-din-Constan%C5%A3a-1966-1972-by-Prof-univ-dr-ing-Garabet-Kumbetlian">Liceul
Industrial Energetic din Constanţa, 1966-19...</a><o:p></o:p></span></p>
<div style="border-bottom: double windowtext 2.25pt; border: none; mso-element: para-border-div; padding: 0cm 0cm 1pt;">
<p class="MsoNormal" style="border: none; mso-border-bottom-alt: double windowtext 2.25pt; mso-padding-alt: 0cm 0cm 1.0pt 0cm; padding: 0cm;"><span lang="RO">Liceul Industrial
Energetic din Constanţa, 1966-1972<o:p></o:p></span></p>
</div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-15959341328134332332021-06-08T03:02:00.004-07:002021-06-08T03:09:28.237-07:00Testamentul dr. Ștefan Odobleja pentru tineri<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-FZNMXHZnvWc/YL9ATPxdJfI/AAAAAAAAWWQ/E16TAnHmhpQDKPf3JgjfAmiKzjxDxGMswCNcBGAsYHQ/s1350/foto-color-Odobleja.jpg" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="1350" data-original-width="875" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-FZNMXHZnvWc/YL9ATPxdJfI/AAAAAAAAWWQ/E16TAnHmhpQDKPf3JgjfAmiKzjxDxGMswCNcBGAsYHQ/s320/foto-color-Odobleja.jpg" /></a></div><div><br /></div>
• <i>Nevoia de creație
• Nevoia de învățare
• Nevoia de a rezolva probleme
• Nevoia de organizare a minții
• Nevoia de muncă diversificată
• Nevoia de disciplinare a simțurilor și a imaginației, de utilizare a experimentelor
• Nevoia de clasificare, de comparare, de analiză și sinteză
• Nevoia de Logică vie. </i><div><br /></div><div><b>Motto</b>: <div>-”<i>Să purificăm gândirea. Să ne obișnuim a gândi real, în imagini, a gândi fără cuvinte, a dezbrăca ideile noastre de verbalism și de prolixitate. Să le conferim un caracter concret, metaforic, să le readucem în simțuri. Să respingem toate ideile obscure, confuze, vagi sau să le clarificăm. Să nu manipulăm decât idei clare, precise, concrete și concretizabile, bine dfinite, reductibile la senzații și la simțuri </i></div><div><i>- Să alternăm teoria cu practica, speculația cu aplicația, știința cu arta. Orice știință care nu se transformă în aplicații practice este o știință infirmă, șchioapă și inutilă</i>”. </div><div>Dr.<b> Ștefan Odobleja</b> (1902-1978), creatorul ciberneticii generalizate, membru post-mortem al Academiei Române
<h3>1. Nevoia de creație</h3>
Pentru a crea, trebuie să simțim și să elaborăm la maximum. Pentru a crea e nevoie de intensitate: de spirit viguros, solid și precis. E nevoie de profunzime și de pătrundere, de inteligență divinatorie și inventivă, de sagacitate, spirit de sinteză, mare forță de intuiție. E nevoie, de altă parte, de multă finețe, spirit de discernământ și analiză, aptitudine pentru lucrări minuțioase.
Pentru a crea, e nevoie de amplitudine: de o mare bogăție de material elaborat. Bogăție de memorie: spirit complex, larg, enciclopedic. Marile invenții au fost elaborate de savanți care erau, în același timp, erudiți. Cu simple incursiuni nu se poate realiza mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg. Numai în acest fel se poate face o breșă importantă în frontul inamic al necunoscutului.
Pentru a crea e nevoie de durată, de perseverență, de fixitate, de răbdare, de o idee fixă urmărită cu îndârjire, pasiune, obsesie, concentrare durabilă și tenace. Geniul nu este decât o îndelungată răbdare.
Trebuie să păstrăm ideile și să le lăsăm să se maturizeze; cu cât mai mare e gestația lor, cu atât sunt ele mai desăvârșite. Fără răbdare nu se poate realiza nimic important. Pentru a produce ceva ce depăsește comunul, trebuie de asemenea să muncim și să gândim infinit mai mult decât alții. Înainte de a inventa ceva în știință sau chiar în artă, trebuie inventat mult în igiena personală.
Pentru a crea, sunt necesare o bună memorie, cunoștințe vaste, cunoștințe enciclopedice.
Creația științifică, filozofică, artistică sau tehnică, cere, în primul rând, punerea la curent cu actualitatea, cu ceea ce e deja dobândit, cunoscut, exprimat sau inventat. Cere epuizarea asimilării a tot ce s-a produs în domeniul respectiv: o vastă cultură, o erudiție specializată, concretă și bine clasată. Se cere, prin urmare, examinarea temeinică a tuturor lucrărilor apărute despre subiectul de care ne preocupăm. Să nu pierdem timp cu descoperirea prafului de pușcă sau a ceea ce este deja cunoscut.
Psihologia și Logica reprezintă fundamentul tuturor cunoștiințelor umane și osatura tuturor ştiințelor. Într-adevăr, cunoaşterea presupune nu numai un lucru de cunoscut, ci şi o minte cunoscătoare, un instrument de cunoaştere, iar logica este ştiinţa cunoaşterii, ştiinţa mecanismelor intelectuale, ştiinţa normativă a metodelor de cunoaştere.
Metodele de cercetare şi observare, metodele de gândire ca şi metodele de expunere sunt instrumentele cu care determinăm contururile şi fizionomia ştiinţelor şi aceste metode, care se aplică peste tot, fac parte din Logică. De aceea, teoria logică nu poate fi indiferentă pentru nicio Ştiinţă, nici nu o poate neglija. Căci, o bună metodă reprezintă un bun instrument, pe când o metodă rudimentară reprezintă un instrument rudimentar.
<h3>2. Nevoia de învățare</h3>
Trebuie să învățăm folosind metoda redescoperirii. Să învățăm fiecare lucru după mai mulți autori: să consultăm pentru fiecare problemă cât mai multe cărți. Să folosim jocuri de creație, jocuri de inteligență (familii de cuvinte, derivații, sinonimii, analogii, exerciții poetice). Să ne obișnuim cu contemplarea și meditația.
Să ne informăm în spiritul specific al creației pentru care ne pregătim: savantul trebuie să observe și să clasifice, filozoful trebuie să contacteze științele, să le sistematizeze, artistul trebuie să simtă și să exprime, tehnicianul trebuie să experimenteze și să combine obiectele reale.
Să evităm scepticismul, să cultivăm optimismul. Știința, filozofia, arta, tehnica nu sunt deloc epuizate; totdeauna sunt desoperiri de făcut. Fiecare trebuie să spere că el va avea șansa cea bună. În fiecare fapt nou trebuie presupus un mare adevăr.
Se va cultiva dragostea pentru cercetare prin lectura istoriei descoperirilor, a vieților savanților iluștri, autobiografii ale filozofilor, savanților sau artiștilor. Se va cultiva curiozitatea prin probleme și așteptări.
Șă se știe, că dealtfel, toate adevărurile au trecut prin faza de prostie; nu există un mijloc de a produce dintr-odată adevăruri perfecte.
Trebuie să fim optimiști; trebuie să credem în forțele și posibilitățile noastre. Dacă se dispune de o inteligență cu puțin deasupra mediei, se poate totdeauna avea încredere în sine.
Să lucrăm progresiv; să începem cu observațiile și ideile personale. Citind, să elaborăm. Să anticipăm și să devansăm totdeauna lectura; să citim numai pentru a confirma sau infirma ideile proprii. Să începem cu lectură puțină și cu cea mai ușoară, pentru a evita inhibiția blufului. Să citim, dacă e posibil, în ordinea evoluției științei respective.
În timpul lecturii să ne îndoim de toți și de toate. Să ne îndoim de toate adevărurile anterioare; să ne îndoim de tot ce s-a spus sau s-a scris în problema respectivă. Să citim în spirit critic, dificil și neîncrezător. Să ne îndoim de capacitatea autorului, în ciuda eventualei sale celebrități. Să nu admitem nimic ca absolut, să acceptăm totul sub rezervă. Să nu ne lăsăm fascinați, idolatrizarea maeștrilor este un mare obstacol în calea progresului. Să punem adevărul deasupra oricărei autorități sau celebrități.
<h3>3. Nevoia de a rezolva probleme</h3>
Să schimbăm, să refacem, să reclasăm tot ce citim. Să căutăm să oferim totul în modul cel mai clar și mai concentrat. Să căutăm noutatea și originalitatea; să reducem la clase sau legi mai generale, să raportăm la alte lucruri, să explicăm într-o altă manieră.
… dacă creația cere renunțare la un număr de plăceri și de distracții, ea oferă în compensație, propriile sale plăceri.
Să abandonăm celelalte probleme; nu se va lucra decât la o singură mare problemă.
Să ne concentrăm la maximum asupra studiului nostru, consacrîndu-ne în întregime asupra a ceea ce facem la un moment dat. Marile atenții duc la marile invenții. Să evităm diletantismul și suprficialitatea.
Să dezmembrăm tema, să atacăm separat fiecare din părțile sale, prin concentrări succesive. Să separăm, să diferențiem, să individualizăm, să specializăm, să distingem fiecare problemă. Să evităm amalgamul, amestecul, masa informă. Să deschidem subcapitole la fiecare pas. Să izolăm în capitole separate: istoricul, bibliografia, critica, aplicațiile, discuțiile. Să evităm presărarea la fiecare pas a criticilor, discuțiilor, ipotezelor și faptelor; e mai bine ca ele să fie separate.
… este o mare necesitate ca memoria să fie materializată, depunând-o pe hârtii, în fișe, în dosare, care astfel o vor suplini, substituindu-se. E o economie și o amplificare, în același timp.
… când se citește, când se fac observații etc. creatorul să se obișnuiască să omită tot ce nu are legătură cu munca sa. Să-și creeze o percepție selectivă, unilaterală, limitată, specializată. Să se întrebe mereu: ce trebuie reținut? În ce ordine de importanță?
… trebuie insistat îndelung asupra rarelor cărți, excepțional de bine scrise și gândite, și chiar să reluăm lectura lor.
Să notăm tot ce merită să fie reținut: observații, experiențe, evenimente, idei, lecturi. Să notăm toate detaliile, toate rezultatele, toate subtilitățile. Să notăm succesele la fel ca și insuccesele. Să notăm elementele rare, cât și pe cele frecvente, mai ales la început când e greu de ghicit în ce direcție se va găsi ceea ce este important. Să folosim memotehnica. Să folosim fișierele generale, memoratoarele, formularele, rezumatele, cărțile, bibliotecile. Să notăm (să materializăm, să fixăm) senzațiile cu ajutorul aparatelor de înregistrare: fotografie, cinematografie, fonografie, busolă, aparate electrice de măsură, aparate mecanice de înregistrare, balanțe, detectoare chimice.
<h3>4. Nevoia de organizare a minții</h3>
Să notăm ideile noastre prin imaginile ce le compun. Să notăm chiar și evenimentele, prin schițe literare, sau prin expresiile lor muzicale (aceste note vor fi, ele singure, utile pentru artiști).
Să căutăm a pătrunde în fondul adânc al ideilor; să le reținem exclusiv pe acestea, sub forma lor cea mai simplă, cea mai pură și cea mai concretă. Să învățăm să căutăm ideile, să le descoperim sub coaja cuvintelor; să știm să le decorticăm. Să învățăm să dezbrăcăm ideile și să le detașăm de formă și de limbaj. Să nu înregistrăm sau să notăm decât clase și legi. Să extragem esența, să nu copiem textele cărților.
Să gândim fără a vorbi; să ne obișnuim cu asta. Dar, fiindcă e necesar a înregistra rodul gândirii proprii, trebuie, cel puțin, ca această înregistrare să se reducă la minimum. Se vor lua note foarte prescurtate (prin semne, desene, scheme sinoptice, schițe sau stenograme), care nu împiedică decât foarte puțin cursul gândirii. Ceva mai tîrziu (după momentele de inspirație) vor fi dezvoltate aceste note, care vor sugera restul gândirii. Uneori este util de a suprima orice înregistrare, timp de 5-30 minute, pentru a lăsa gândirii libertatea de a-și lua avânt. După care se vor recapitula și înregistra produsele.
Să purificăm gândirea. Să ne obișnuim a gândi real, în imagini, a gândi fără cuvinte, a dezbrăca ideile noastre de verbalism și de prolixitate. Să le conferim un caracter concret, metaforic, să le readucem în simțuri. Să respingem toate ideile obscure, confuze, vagi sau să le clarificăm. Să nu manipulăm decât idei clare, precise, concrete și concretizabile, bine dfinite, reductibile la senzații și la simțuri.
Să exemplificăm întotdeauna. Să ne dăm exemple nouă înșine, înseamnă a da gândirii noastre o bază solidă. A exemplifica în timpul exprimării ideilor, echivalează cu a se face înțeles.
Să concentrăm ideile noastre; să lucrăm cu idei pure și concentrate. Să le exprimăm în același mod; cititorii nu vor avea decât de câștigat. Știința este enormă pe când timpul e scurt și viața complexă. Se vor combate, deci, prolixitatea, divagațiile, inutilitățile, nimicurile, în scrieri ca și în gândire.
Să gândim în tabele sinoptice; asta înseamnă a suprima greaua povară a imperfecțiunilor unei limbi (conjuncții, prepoziții, flexiuni, articole, genuri, pronume și mulțimea fără număr a sinonimelor). Să evităm divagațiile și inutilitățile.
… e preferabil să gândim fără a folosi cuvinte; să gândim în imagini sau reprezentări senzoriale directe.
<h3>5. Nevoia de muncă diversificată</h3>
Să reacționăm contra exceselor, a oboselii, a surmenajului. Să aplicăm regulile esteticii; să învățăm a deriva, a ne distra, a ne destinde.
Menționăm printre derivativele și divertismentele adecvate: munca manuală, mersul, plimbarea, bicicleta, călătoriile, călăria, înotul, gimnastica, sporturile, jocurile, frecțiile, masajul, poezia, literatura, lecturile umoristice, muzica, dansul.
Activitatea creatoare - ca și toate acțiunile noastre, dealtfel - trebuie să fie ciclică, ritmică oscilatorie, pendulând neîncetat între diversele antiteze din care sunt compuse funcțiile noastre intelectuale și fizice. Inteligența este un miriapod ai cărui pași trebuie să alterneze succesiv. Trebuie, deci, să specializăm momentele, să le diferențiem, să le variem mereu. Munca de creație nu este un bloc; ea este reductabilă la numeroase faze, a căror succesiune trebuie să fie ciclică.
Trebuie să muncim ciclic. Să reluăm de câteva ori. Să revenim adeseori asupra lucrării până la perfectarea rezultatelor.
Să alternăm munca și repausul, exercițiul și relaxarea, stimularea și calmul, creația și recreația, concentrarea și distragerea.
Să alternăm însușirea cu elaborarea, observația cu meditația, lectura cu reluarea ei, percepția cu reflecția, senzațiile cu gândirea, formarea apercepției cu creația, incubația cu ecloziunea, gestația cu nașterea, preparația cu inspirația, preludiul cu „intuiția”, faptele cu ipotezele. Lectura excită productivitatea, iar productivitatea cere controlul prin noi lecturi. Astfel, lectura edifică și construiește, dar, de asemenea, lectura este aceea care verifică și distruge sau confirmă și liniștește.
Să alternăm elaborarea diverselor capitole (părți) ale lucrării. Să alternăm concepția și exprimarea ei, ideația și elocuția, meditația și redactarea, fondul și forma, concepția și stilul.
Să alternăm teoria cu practica, speculația cu aplicația, știința cu arta. Orice știință care nu se transformă în aplicații practice este o știință infirmă, șchioapă și inutilă.
Să alternăm sinteza și analiza, clasificarea și diviziunea, definiția și descrierea, generalitățile și detaliile, tezele și antitezele, fuziunea și discriminarea, asemănarea și diferențierea, vederea de departe și vederea de aproape. Să construim, să distrugem și să reconstruim de câteva ori.
Să muncim într-un ritm susținut; studiozitate, constanță, răbdare. Să folosim mai ales munca de dimineața și seara.
Să citim în ordinea dificultății, a complexității, a confuziei și a impreciziei. Să începem cu ceea ce este clar, ușor, simplu.
Să începem cu construirea scheletului unui plan, pe care cu timpul îl vom îmbrăca. Treptat schița acestui plan va fi înlocuită prin alta (mai bună, mai completă și mai adecvată).
Să scriem și să formulăm ideile noastre; ne inspirăm scriind. Să expunem ideile noastre în cadrul unei societăți științifice; criticile ce se vor exprima acolo ne vor orienta și, în același timp, ne vor stimula. Să ne angajăm în lupta de idei. Să conversăm și să ne întreținem cu cineva; conversația este o adevărată colaborare.
<h3>6. Nevoia de disciplinare a simțurilor și a imaginației, de utilizare a experimentelor</h3>
Să ne disciplinăm simțurile și imaginația. Să ne educăm voința de a gândi; fără activitatea voluntară randamentul imaginației creatoare va fi foarte redus.
Să fim prudenți; să nu pierdem echilibrul moral. În viața practică, să nu renunțăm la bunul simț salutar. Să evităm a ne lăsa înșelați de propriile noastre idei; să ne menținem pe linia de mijloc.
Să provocăm apropierea experimentală; să experimentăm. Să punem fenomenului (sau obiectului) studiat toate întrebările posibile, aplicându-i-se tot felul de tehnici imaginabile. Să învățăm tehnica experimentală; există astăzi o mulțime de cărți în această privință. Să nu ne limităm niciodată la o singură experiență; ar însemna să ne expunem la o eroare certă. Trebuie făcute sute. Să repetăm de câteva ori experiențele ale căror rezultate sunt simple, constante, ușor de descifrat.
Să încercăm inventarierea de noi tehnici, realizându-se noi apropieri. Să nu ne resemnăm la experiențele obișnuite, banalizate sau deja folosite în domeniul respectiv. O experiență banală este o experiență epuizată; ea nu poate oferi dcât un adevăr banal și nimic original. Să căutăm deci să adaptăm tehnici noi. În acest scop să consultăm toate experiențele executate în alte ramuri ale științei (fizică etc). trecându-le în revistă se obțin sugestii utile. Să clasificăm tehnicile cunoscute, pentru a putea inventa altele noi.
Când vrem să studiem o știință, trebuie să comparăm și să o apropiem de toate celelalte științe: fizice, biologice psihice etc. Fiecare ramură restrânsă a unei șiințe, trebuie căutată în toate celelalte ramuri ale științei respective (și în toate celelalte ramuri ale altor științe) fenomenele, legile clasele și noțiunile analoage, echivalente sau înrudite.
În domeniul fiecăreia, să citim câteva tratate, cu ideea preconcepută de a găsi asemănări cu știința particulară de care ne preocupăm. Să insistăm până când ele vor fi găsite, fiindcă există cu siguranță. Se va realiza o recoltă bogată de idei științifice valabile. Apoi nu rămâne altceva de făcut decât de a filtra treptat asemănările până ce vom surprinde firul lor unificator, care este, cel mai adesea, o cauză sau o lege comună.
La fiecare subiect, la fiecare capitol, la fiecare problemă, după ce au fost consultați câțiva autori, ei trebuie așezați paralel într-un tabel comparativ sinoptic.
Se va recurge frecvent la dicționare; la fiecare cuvânt se vor căuta toate sinonimele sale. Cuvântul respectiv să fie urmărit în traducere într-o limbă străină; de asemenea, să fie urmărit în retraducere. Se vor găsi astfel noi sinonime și noi semnificații, care sunt tot atâtea idei noi, noi mai ales pentru domeniul particular al cercetărilor respective. Fiecare cuvânt nou evocă o mulțime de idei colaterale.
<h3>7. Nevoia de clasificare, de comparare, de analiză și sinteză</h3>
Tot ce se face, se va face în serie; se va învăța, se va gândi, se va clasifica, se va compara, se va critica, se va defini, se va diviza, se va sintetiza sau se va analiza în serie. Se vor diviza toate capitolele și toate noțiunile în aceeași zi; nu se vor face, în acest timp, decât diviziuni. Într-o altă zi se va defini fiecare noțiune; nimic altceva decât definiții. Într-o altă zi, iarăși, nu se vor studia decât legi.
Lecturile se vor face în serie; se vor consulta, în aceeași zi, toți autorii asupra unei probleme oarecare (limitată și circumscrisă) din subiectul care ne preocupă. Se va repeta apoi, același lucru pentru fiecare din celelalte probleme sau capitole. Ideea trebuie „clocită”.
Ea nu trebuie părăsită niciodată; trebuie păstrată totdeauna pe primul plan al gândirii. Ea trebuie purtată totdeauna cu noi; ea trebuie să ne însoțească pretutindeni, în călătorie ca și acasă, în societate sau în solitudine; noaptea și ziua, în vis sau în reverie. În tot timpul cât vor dura cercetările, să fim obsedați de această idee fixă. Să rămânem mereu absorbiți și meditativi. Să savurăm mereu această idee și să ne pasionăm de ea.
Se vor armoniza stările afective cu procesele intelectuale și invers. Se va provoca, de o parte, sentimentul adecvat procesului pe care vrem să-l efectuăm. Pe de altă parte, se va exploata prezența diverselor sentimente muncind în concordanță cu cazul; se va profita de momentele de exaltare și de optimism pentru a critica pe alții și a crea ipoteze; se vor folosi momentele de pesimism și depresiune (amărăciunile, decepțiile și ezitările) pentru a se autocritica, a se verifica, a se controla.
Să căutăm ambianța, apropierea, contactul, cunoștiința, prietenia marilor creatori. Să încercăm a-i imita, a-i înțelege, să ne contaminăm de virtuozitatea, de sensibilitatea și de inteligența lor.
Se vor organiza cataloage de teme, cu diviziuni și subdiviziuni. Înainte de orice pregătire particulară, se va revedea planul general. Planul general va fi pus frecvent de acord cu noul stadiu al cunoștințelor. Se va resintetiza deseori; lucrările se vor reclasifica în sensul noilor vederi. Se va studia planul general al fiecărei opere citate; se vor colecționa planurile generale și se vor compara. După aceasta va trebui a se decide alegerea celei mai bune. Se vor colecționa clasificări; se va căuta a le unifica. Se vor colecționa punctele de vedere și vor fi sistematizate după importanța lor practică. Vor fi clasificate metodele; să nu se înainteze la întâmplare. Alături de planul lucrării trebuie întocmit un plan de muncă. Timpul trebuie bine reglat, adică clasificat.
<h3>8. Nevoia de Logică vie</h3>
Logica formală - logica clasică de ieri și de azi - este față de logica reală, adevărată, în același raport în care o pasăre împăiată este față de una vie și adevărată. Într-adevăr, în afară de pene și aspect exterior, încolo îi lipsesc cam toate, îi lipsesc măruntaiele, îi lipsesc simțirea și mișcarea, îi lipsește viața.
Adepții logicei formale pretind că ei se ocupă cu studiul adevărurilor. Dar cum vei putea să cunoști adevărul dacă ignori gândirea care-l produce? Cine ar îndrăzni să pretindă că a studiat temeinic făina, dacă nu cunoaște totodată și moara care macină grâul din care provine?
Adevărul nu ne interesează numai ca produs, ci și ca producere ba chiar mai mult ca producere decât ca produs. Adevărul fiind produsul gândirii, gândirea ne interesează cel puțin în aceeași măsură cât și produsul ei, chiar și mai mult. Un studiu asupra adevărului care ignoră gândirea producătoare de adevăr, ar fi un non sens. Metodele de obținere a adevărului sunt mai importante decât metodele de încercare și recunoaștere a lui.
A răspunde la întrebarea: „cum se naște și cum putem obține adevărul” este mai important decât a răspunde la întrebarea: „ce este și cum este adevărul”. Un tipar valorează mai mult decât o tipăritură, fiindcă posedând un tipar vom putea avea cu ajutorul lui, sute și mii de tipărituri. Tot astfel, cunoașterea gândirii valorează mai mult decât cunoașterea adevărului, fiindcă stăpânind secretele gândirii poți produce multe și prețioase adevăruri. Producerea adevărurilor ne interesează mai mult decât adevărurile produse. Tot așa precum crearea operelor literare prețuiește mai mult decât evaluarea lor de către criticii literari. În consecință, logica statică, inertă, trebuie să facă loc alteia dinamice și genetice. Logica produsului trebuie completată printr-o logică a producerii, știința adevărului trebuie inclusă și subordonată științei gândirii.
Dacă vechea logică punea accentul principal pe idei sau gânduri, logica viitorului o va considera în primul rând și cu precădere ideația sau gândirea. În locul ideilor care stau, idei care se mișcă. În locul ideilor presate și uscate, fixate cu câte un bold în insectarul logic, logica viitorului pune idei vii, în plină mișcare și în plină evoluție logică. Nu ne vom mulțumi numai cu catalogarea diferitelor figuri rezultate din asocierea ideilor, ci vom căuta să descifrăm cauza determinantă a asocierii și mecanismul intim prin care se formează acele figuri logice. Nu ne vom limita la ideile fixate și imobilizate în tipare și forme fixe, ci vom urmări mai ales ideile mobile, mobilitatea ideilor și legile acestei mobilități. Epuizând studiul formelor, urmează să trecem acum la studiul formării formelor.
În vechea logică, principiile n-aveau decât misiunea să stea înscrise pe frontispiciul ei. Despre ele se vorbea odată pentru totdeauna, la început, într-un capitol introductiv. Mai departe, nimic nu le mai reamintea. Azi, noi cerem principiilor logice nu să stea, ci să activeze, să lucreze și să prelucreze, să dinamizeze, să colaboreze, să conducă, să inițieze, să atragă și să respingă, să tragă și să împingă, să impulsioneze și să inhibe, să organizeze întreaga logică, să pătrundă peste tot și să facă totul. Principiile fac conceptul, ele construiesc judecata și silogismul și tot prin acțiunea lor se produce clasificarea și diviziunea ca și toate celelalte procese logice. Principiile sunt legile naturale prezente la originea tuturor faptelor logice.
Logica de până azi era livrescă: ea studia gândul conservat, gândul pus pe hârtie sub formă de propozițiuni și fraze. În locul ei se impune azi o logică reală, care să studieze gândirea proaspătă, gândirea nemumificată și încă neîngropată în sarcofagul hârtii.
Logica de până astăzi era o logică verbalistă, indirectă. Ea studia ideile și gândirea prin intermediul cuvintelor care le exprimă, ideile traduse în cuvinte. În locul ei, noi propunem o logică ideativă, directă, neverbalistă, studiind gândirea direct pe gândire și ideile direct pe idei.
Logica de până azi era o logică postumă: ea studiază gândirea mai mult sau mai puțin târziu după ce ea fusese gândită. Ea purcedea să cerceteze gândirea - adică ceva viu - așteptând ca mai întâi să moară și făcându-se apoi autopsia. Disecând cadavrele ideilor, ea pretindea să afle totul asupra ideilor. Disecând rămășițele pământești ale gândirii, ea pretindea să cunoască toate secretele acesteia, ceea ce era exagerat, deoarece secretul cel mai interesant – viața - se sustrăgea acestor investigațiuni post-mortem. În locul acestui fel de logică noi preconizăm o logică pe viu, care să studieze gândirea în plin mers, iar ideile și adevărurile în stare născândă în curs de constituire.
Vechea logică plutea în văzduh ca un balon rătăcitor, nelegată de nimeni și nimic, izolată în timp și spațiu, desprinsă din lanțul cauzalității și disparate de restul științelor. În locul unei astfel de logici - monstruos și absurd copac sburător lipsit de rădăcini - noi vedem o logică legată de om, de natură, înlănțuită cauzalității universale. O logică ramură a psihologiei, ea însăși ramură a fiziologiei cerebrale care la rândul ei este în strânsă legătură cu fizica electronică. Logica nu poate exista în afara creierului. Și fiindcă creierul funcționează ca un automat electronic, logica nu se poate rupe de fizică, după cum ea nu se poate rupe de fiziologie.
Luând atitudine contra logicii formale, nu-i vom contesta acesteia meritele ce-i revin atât ca etapă istorică cât și ca parte din întreg. Nu vom părăsi și ignora logica formală, ci vom proceda numai la completarea și depășirea ei. Nu propovăduim renunțarea la procedeele ei verbaliste și livrești, dar propunem ca aceste procedee să fie completate prin procedeul vivisecțiunii gândirii, pentru a construi astfel o logică reală și vie, o logică fiziologică depășind etapa matematică și ancorând solid în fizică.
Nu suntem primii și nici singurii pe acest drum. Hegel este, desigur, cel mai proeminent militant în același sens. Printre comorile ascunse ale logicei hegeliene, aceasta este desigur cea mai prețioasă. Hegel a cultivat o logică genetică și dinamică, inspirându-se din analiza directă și introspectivă a gândirii în curs de elaborare. Alături de el putem adăuga pe A. Bain, precum și pleiada logisticienilor, care, în tendința lor de a construi o logică neverbală, au trebuit să cerceteze direct la sursele gândirii, mai înainte de a face echivalarea cu matematica.
Astfel corectată și completată, logica se va apropia de realitate, de viață, de fiziologie. Logica trebuie să devină o parte integrantă din Fiziologia creierului - o fiziologie a gândirii, fiziologia cunoașterii. Aceasta ca o primă etapă, fiindcă fiziologia nu este decât o etapă de tranziție spre fizico-chimie și ea se rezolvă în ultimă analiză în mecanică, fizică și chimie. Cât despre fiziologia gândirii, ea pare a se rezolva în primul rând în fizică și mecanică, și anume în fizica electronică. Lămurirea definitivă a acestei probleme este o chestiune de viitor. Algebrizarea, azi deja atât de avansată a logicei, este, în această privință, de bun augur și ea constituie o introducere promițătoare spre logica fizică.
<h3>Mulțumiri</h3>
Mulțumim domnului ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului, președintele Fundației Ștefan Odobleja din Drobeta -Turnu Severin, pentru materialele puse la dispoziție din arhiva aflată la Arhivele Naționale Mehedinți, Inventar privind documentele FONDULUI PERSONAL “DR. ŞTEFAN ODOBLEJA” aflat în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale (1960-1978),
<a href="http://arhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/mehedinti/Odobleja-Stefan-dr.-fond-personal-1760-1978.pdf">http://arhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/mehedinti/Odobleja-Stefan-dr.-fond-personal-1760-1978.pdf
</a><h3>Concluzii</h3>
O idee nu trebuie părăsită niciodată; trebuie păstrată totdeauna pe primul plan al gândirii. Ea trebuie purtată totdeauna cu noi; ea trebuie să ne însoțească pretutindeni, în călătorie ca și acasă, în societate sau în solitudine; noaptea și ziua, în vis sau în reverie. În tot timpul cât vor dura cercetările, să fim obsedați de această idee fixă. Să rămânem mereu absorbiți și meditativi. Să savurăm mereu această idee și să ne pasionăm de ea.
Adevărul nu ne interesează numai ca produs, ci și ca producere ba chiar mai mult ca producere decât ca produs. Adevărul fiind produsul gândirii, gândirea ne interesează cel puțin în aceeași măsură cât și produsul ei, chiar și mai mult. Un studiu asupra adevărului care ignoră gândirea producătoare de adevăr, ar fi un non sens. Metodele de obținere a adevărului sunt mai importante decât metodele de încercare și recunoaștere a lui.
Logica viitorului pune idei vii, în plină mișcare și în plină evoluție logică. Nu ne vom mulțumi numai cu catalogarea diferitelor figuri rezultate din asocierea ideilor, ci vom căuta să descifrăm cauza determinantă a asocierii și mecanismul intim prin care se formează acele figuri logice. Nu ne vom limita la ideile fixate și imobilizate în tipare și forme fixe, ci vom urmări mai ales ideile mobile, mobilitatea ideilor și legile acestei mobilități. Epuizând studiul formelor, urmează să trecem acum la studiul formării formelor.
O logică ramură a psihologiei, ea însăși ramură a fiziologiei cerebrale care la rândul ei este în strânsă legătură cu fizica electronică. Logica nu poate exista în afara creierului. Și fiindcă creierul funcționează ca un automat electronic, logica nu se poate rupe de fizică, după cum ea nu se poate rupe de fiziologie.
• Text scris de dr. Ștefan Odobleja în anul 1966 (manuscrise)
• Prelucrare după Ștefan Odobleja jr., Destinul unui vizionar dr. Ștefan Odobleja, Editura Publicitaria, 2017, pag. 219-229 (<a href="https://odobleja.ro/">https://odobleja.ro/</a> )
</div></div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-87072623556795326422021-05-30T00:20:00.006-07:002021-05-30T00:37:06.793-07:00O poveste reală despre Movila Verde din sudul Dobrogei, o localitate ca oricare alta<p><span face="Arial, sans-serif" style="text-align: justify;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span face="Arial, sans-serif" style="text-align: justify;"><a href="https://lh3.googleusercontent.com/-mEODyGXqZlQ/YLNAb4dpM7I/AAAAAAAAWJo/LjpT6M-usoYPDIpB-OgZGJ58UQzdG00dwCNcBGAsYHQ/image.png" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="" data-original-height="360" data-original-width="480" height="150" src="https://lh3.googleusercontent.com/-mEODyGXqZlQ/YLNAb4dpM7I/AAAAAAAAWJo/LjpT6M-usoYPDIpB-OgZGJ58UQzdG00dwCNcBGAsYHQ/w200-h150/image.png" width="200" /></a></span></div><span face="Arial, sans-serif" style="text-align: justify;">Înainte
de toate, sunt un român născut în sudul Dobrogei. Despre istoria Dobrogei nu am
aflat din manualele școlare, ci mai ales am aflat din studiile mele căutând în
cărți sau în sursele online de pe Internet. </span><span face="Arial, sans-serif" style="color: #333333; text-align: justify;">Ca vechi leagăn al poporului român,</span><span face="Arial, sans-serif" style="text-align: justify;"> </span><span face="Arial, sans-serif" style="color: #333333; text-align: justify;">Dobrogea – zona dintre Dunăre și Marea Neagră (</span><i style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="background: white; color: #202122;">Pontos
Euxeinos</span></i><span face="Arial, sans-serif" style="background: white; color: #202122; text-align: justify;">, <i>euxeinos</i> însemnând în grecă <i>primitoare</i></span><span face="Arial, sans-serif" style="color: #333333; text-align: justify;">), are o istorie zbuciumată (a se vedea
"</span><a href="http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/dobrogea-o-scurta-istorie-i-6425241" style="text-align: justify;"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">Dobrogea.
O scurtă istorie (I)</span></a><span face="Arial, sans-serif" style="color: #333333; text-align: justify;">" de ION BULEI). Pe aici s-au
perindat armatele perşilor, apoi cele romane, au urmat invaziile popoarelor
migratoare, apoi stăpânirea musulmană, care a facut posibil drumul de invazie
al armatelor din stepele Rusiei spre Balcani şi Constantinopol. Cercetările
arheologice din Dobrogea au evidenţiat existenţa obiectelor din
eneolitic, <i>cultura Gumelniţa</i> şi dezvoltarea în neolitic a <i>culturii
Hamangia</i> (cunoscută prin statuia numită „<i>Gânditorul de la Hamangia</i>”).</span><p></p><p><span face="Arial, sans-serif" style="color: #333333; text-align: justify;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #333333; text-align: justify;"><a href="https://lh3.googleusercontent.com/-RPp-jK0lNYg/YLM879gtjjI/AAAAAAAAWJA/lXeJ_BUDz6YQDtMYqM-WxcT4fcoxBQ-aQCNcBGAsYHQ/image.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="343" data-original-width="450" height="343" src="https://lh3.googleusercontent.com/-RPp-jK0lNYg/YLM879gtjjI/AAAAAAAAWJA/lXeJ_BUDz6YQDtMYqM-WxcT4fcoxBQ-aQCNcBGAsYHQ/w449-h343/image.png" width="449" /></a></span></div><span face="Arial, sans-serif" style="color: #333333; text-align: justify;"><br /></span><p></p><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Despre </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Dobrogei"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #d52a33; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; text-decoration: none; text-underline: none;">DOBROGEA</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> (<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dacia Pontica</i> sau <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Scythia
Minor</i> - denumire romană; <span style="mso-bidi-font-style: italic;">numele
actual vine de la Despotul <i>Dobrotici </i>din sec. 14</span>), poetul </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #d52a33; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; text-decoration: none; text-underline: none;">Mihai
Eminescu</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> spunea că "<i>Din
punct de vedere istoric, noi avem dreptul indisputabil asupra Dobrogei. Roman
în perioada lui Augustus, locul de exil al lui Ovidius, marele poet, cândva a
bizantinilor, trecând de la dinastia Assanizilor la Valahia, a continuat să
ramână Valahiei, până la momentul când ne-a fost luată de turci</i>". <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="background: white; color: #202122;">Zona gurilor Dunării, prin posibilitățile sale
comerciale, le atrage atenția negustorilor, meșteșugarilor, ostașilor, marinarilor,
și coloniști veniți din </span><span face=""Arial","sans-serif"" style="background: white;">Marea Egee<span style="color: #202122;"> și de pe coasta
de sud a <i>Pontului Euxin</i> (</span>Marea Neagră<span style="color: #202122;">) întemeiază aici mai multe cetăți-porturi. Printre cele<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>mai importante cetăți sunt<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span>Odessos<span style="color: #202122;"> (</span>Varna<span style="color: #202122;">), </span>Apollonia<span style="color: #202122;">, </span>Dionysopolis<span style="color: #202122;"> (</span>Balcic<span style="color: #202122;">), </span>Callatis<span style="color: #202122;">, </span>Tomis<span style="color: #202122;">, </span>Histria<span style="color: #202122;">, Argamum, </span>Halmyris<span style="color: #202122;">,
iar pe cursul Dunării </span>Aegyssos<span style="color: #202122;"> (</span>Tulcea<span style="color: #202122;">) și </span>Axiopolis<span style="color: #202122;"> (</span>Cernavodă<span style="color: #202122;">).<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span face=""Arial","sans-serif""><br /></span></b></p><p class="MsoNormal"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span face=""Arial","sans-serif"">Localitatea Movila Verde, din sudul
Dobrogei<o:p></o:p></span></b></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i><span face=""Arial","sans-serif"">Movila Verde</span></i><span face=""Arial","sans-serif""> e</span><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">ste localitatea în care m-am născut, am copilărit,
m-am jucat și am muncit, am citit primele cărti, am văzut primele filme, am văzut
la televizor evenimente petrecute în lume, este localitatea unde am absolvit <i>Școala Generală</i> de 8 ani. Aici am
început să îmi placă matematica, am aflat de <i>Gazeta Matematică</i> și am participat la Concursul de matematică între
localități (clasa a VI-a).</span><span face=""Arial","sans-serif""><o:p></o:p></span></p><span face="Arial, sans-serif" style="color: #333333; text-align: justify;"></span><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Movila Verde</span></i><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> (<i>Kizil
Murat</i> pe vremuri) se află pe </span><a href="http://www.hartaconstanta.ro/ghidadministrativ-1"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">șoseaua
județeană Nr. 392</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> între <i>Plopeni </i>(comună în
trecut) și <i>Independența</i> (comună azi).
Se ajunge prin următoarele trasee (50 km.), în buclă: I = <i>Constanța-Agigea-Teghirghiol-Movilița-Topraisar-Amzacea-General
Scărșsoreanu-Plopeni-Movila Verde</i> (imaginea de mai jos arată intrarea
în sat venind dinspre Constanța, pe șoseaua 392 asfaltată prin anul 1967); II
= <i>Constanța-Valu lui Traian-Basarabi-Ciocârlia-Cobadin-Negrești-Movila Verde</i>.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal">
</p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><br />
<b>Datare istorică</b>. Movila Verde, </span><a href="http://www.primariaindependenta-ct.ro/"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">com. Independenţa</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> (Comuna are în componență satele:
Movila Verde, Olteni, Tufani și Fîntâna Mare). Comuna se află la cca. 60 Km
de </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C5%A3a"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">Constanța</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> (turcă Köstence, greacă Tομή Tomí,
bulgară Кюстенджа), Mangalia și Medgidia, și la 10 Km de granița cu Bulgaria. "<i>Ca
majoritatea localităților existente în Dobrogea, Independența a fost inițial o
așezare tătărească, născută din colonizarea pe care au facut-o turcii cu
populația tătară din Anatolia. Evenimentul care a marcat masiva și statornica
așezare a tătarilor îl reprezintă războiul Crimeei încheiat prin </i></span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1856)"><i><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">pacea
de la Paris</span></i></a><i><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> (1856). De la primele colonizări de tătări au luat ființă satele:
Independența, Movila Verde, Olteni, Tufani, Fîntâna Mare. Primele denumiri ale
acestor localități păstrate și după 1877, când Dobrogea s-a reintegrat
teritoriului României au fost tătărești:</span></i><i><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> </span></i><i><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Independența (Bairamdede), Movila Verde
(Cazal Murat), Olteni (Demircea), Tufani (Cara Aci), Fîntâna Mare (Baspunar).
Un interes deosebit prezintă localitatea Fîntâna Mare fiind 100% populată cu
etnici turci. Cel mai bogat locuitor al localității Independența a fost Butu
Aurel, care a venit cu 2000 capete ovine din Transilvania, din care o parte
le-a vândut tătarilor în schimbul a 800 ha de pământ devenind boierul
localității. Localitatea Independența impreună cu satul Cealmagea este atestată
în 1854 ca fiind una din localitățile puternice ale Dobrogei</span></i><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">"(Sursa: </span><a href="http://www.primariaindependenta-ct.ro/"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">www.primariaindependenta-ct.ro</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">).<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><a href="https://lh3.googleusercontent.com/-HTsYPaQ0oac/YLM9ih6LHJI/AAAAAAAAWJI/WV2HJruXxKAz5QAo0kAhRYrnOQw1MtG6QCNcBGAsYHQ/image.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="336" data-original-width="447" height="345" src="https://lh3.googleusercontent.com/-HTsYPaQ0oac/YLM9ih6LHJI/AAAAAAAAWJI/WV2HJruXxKAz5QAo0kAhRYrnOQw1MtG6QCNcBGAsYHQ/w458-h345/image.png" width="458" /></a></span></div><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><br /></span><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Localitatea <i>Independenţa</i> (sau
Bairamdede) este situată la aprox. 5 Km. de <i>Movila
Verd</i>e și la aprox. 4 km. de <i>Fîntâna
Mare</i> ce este în lista monumentelor istorice la categoria sit antic. În
prezent există date de existență ale satului </span><a href="http://www.cimec.ro/scripts/arh/rar-index/sel.asp?nr=18&Lang=EN&NrSel=0&IDRap=4146#Lk4146"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">Fîntâna
Mare </span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">din secolul II-III
înainte de Christos. În Independenţa s-au descoperit castre romane: <i>epoca romană,
sec. II p. Chr.; cultura: Romană</i> (</span><a href="http://www.cimec.ro/scripts/arh/rar-index/sel.asp?nr=18&Lang=EN&NrSel=0&IDRap=4159"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">LINK</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">, <i>Institutul
de Memorie Culturală</i> - </span><a href="http://www.cimec.ro/"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">www.cimec.ro</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">, </span><a href="http://www.muzeulagriculturii.ro/"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">Muzeul Naţional al Agriculturii</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">). Domnul </span><a href="http://www.graiuldobrogei.ro/articole/2025-primaria-din-independenta-a-incheiat-un-protocol-de-colaborare-cu-muzeul-national-al-agriculturii-din-slobozia-.html"><span face="Arial, sans-serif" style="color: #d52a33; text-decoration-line: none;">Răzvan
Ciucă</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">, directorul Muzeului
Naţional al Agriculturii din Slobozia şi Preşedinte al Asociaţiei
Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (ICOM/UNESCO) este născut în comuna
Independența.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><br /></span></b></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Copilăria petrecută în
Movila Verde<o:p></o:p></span></b></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 11pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Când eram copil, localitatea
era locuită în majoritate de români (la 2 case mai sus de noi a locuit familia
Melicov), iar Independența era locuită de mulți turci și tătari (când mergeam
în acea localitate toți se adresau în romaână). Casa parintească (imaginea
alaturată) este la Nr. 11 pe șoseaua principală (pe partea stângă, a 5-a casă)
dacă se vine de la Constanța.</span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 11pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 11pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><a href="https://lh3.googleusercontent.com/-j1-o6BtNxkQ/YLM9w3R0bqI/AAAAAAAAWJM/M5dpAZDuxGEawXGTaHcj5JPvldIxdzqzwCNcBGAsYHQ/image.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="418" data-original-width="556" height="311" src="https://lh3.googleusercontent.com/-j1-o6BtNxkQ/YLM9w3R0bqI/AAAAAAAAWJM/M5dpAZDuxGEawXGTaHcj5JPvldIxdzqzwCNcBGAsYHQ/w414-h311/image.png" width="414" /></a></span></div><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 11pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"><br /><br /></span><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 11pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Nici atunci, și nici până azi nu am auzit să fi fost probleme între români
și ceilalți locuitori din Dobrogea (datelor recensământului din 2002, arată că
în Dobrogea sunt </span><a href="http://romania.2info.ro/d_Dobrogea.html"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #d52a33; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; text-decoration: none; text-underline: none;">971.643
de locuitori</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> (90,94% sunt români, 27.580 turci, 23.409 tătari, 21.623 ruşi
lipoveni şi restul greci, moldoveni şi aromâni). Înainte și după anul 1989, în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Movila Verde</i> au venit multe familii din
Moldova. Deși, satele din Dobrogea au fost mereu în luptă cu sărăcia, oamenii
locurilor au muncit pământul și au încercat să fie la nivel cu civilizația
vremii. Perioada comunistă (deceniile 50-80) a determinat un exod rural masiv
spre centrele urbane (Constanța, Mangalia, Medgidia etc.).<o:p></o:p></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://lh3.googleusercontent.com/-0Cm3_I3w6ew/YLM94o0zswI/AAAAAAAAWJQ/n2D8EahzJvIAlLyA78DAvE_vTrRVgQh8gCNcBGAsYHQ/image.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="346" data-original-width="461" height="324" src="https://lh3.googleusercontent.com/-0Cm3_I3w6ew/YLM94o0zswI/AAAAAAAAWJQ/n2D8EahzJvIAlLyA78DAvE_vTrRVgQh8gCNcBGAsYHQ/w432-h324/image.png" width="432" /></a></div><br /><br /><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 11pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"></span></p><p class="MsoNormal" style="background: rgb(254, 253, 250); line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><b><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Plecarea la școli</span></b><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">. Și noi, copiii familiei Vlada am plecat la școli în
Constanța. Școala din sat încă mai există. Pe dealul de după școală a
fost și prima casă părintească (unde m-am născut) și care a dispărut cu timpul,
deoarece parinții au construit în anul 1959 o casă nouă, cea care există și azi
pe strada principală la nr. 11 și care apare în poza de mai sus. Eu am terminat
5 ani la Liceul Energetic (azi, Colegiul Tehnic Energetic) ce se înființase cu
un an în urmă și avea un sediu nou aproape de Mamaia (lângă
"Pescărie" și Delfinariu). La liceu am avut ca dirigente pe doamna
profesoară de Limba română </span><a href="http://mvlada.blogspot.com/2010/05/jean-constantin-si-ileana-jean.html"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #d52a33; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; text-decoration: none; text-underline: none;">Jean
Ileana, sora actorului Jean Constantin</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">. Știu că am publicat și câteva poezii</span><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 12pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> în revista cercului literar a Liceului
condusă de doamna profesoară.<o:p></o:p></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://lh3.googleusercontent.com/-GVrCvGp6vqU/YLM-BRORF_I/AAAAAAAAWJY/LiaHxAvpZUUQKC6k04zDei02Akx6hMp5ACNcBGAsYHQ/image.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="358" data-original-width="476" height="324" src="https://lh3.googleusercontent.com/-GVrCvGp6vqU/YLM-BRORF_I/AAAAAAAAWJY/LiaHxAvpZUUQKC6k04zDei02Akx6hMp5ACNcBGAsYHQ/w430-h324/image.png" width="430" /></a></div><br /><br /><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; font-size: 11pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"></span></p><p class="MsoNormal" style="background: rgb(254, 253, 250); line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><b><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">O poveste reală.</span></b><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> </span></i><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Hercule de Dobrogea</span></b><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">. "<i>Un țăran urmărit de Securitate a stat ascuns într-o groapă timp
de 6 ani. Dumitru al lu' Mihai, zis Pelivanu, originar din satul constănțean
Movila Verde (Kizilmurat) ...</i>". Nu am știut, am aflat în anul 2009 din
ziarul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ziua</i>. Știu de acest om, era
bunicul colegului meu de școală generală <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mihai
Viorel</i> (azi, este informatician în Constața). (ziarul </span><a href="http://www.ziua.ro/"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #d52a33; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; text-decoration: none; text-underline: none;">Ziua</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> Nr. 4338, 16 septembrie 2008;
sursa online: </span><a href="http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-09-16&id=242748"><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #d52a33; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; text-decoration: none; text-underline: none;">http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-09-16&id=242748</span></a><span face=""Arial","sans-serif"" style="color: #333333; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">).<br />
Casa lor există și azi, chiar dacă la un moment dat s-au mutat la Constanța.
Daca ați citit povestea din referința indicată, casa despre care se vorbește se
află aproape de centrul localității, pe dreapta, imediat după ce se trece de
prima curbă a șoselei de intrare în localitate, dinspre Constanța. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Hercule de Dobrogea</i>: "<i>...
strămoșii lui Pelivanu (cojani și mocani coborâți în Dobrogea pe la începutul secolului
trecut, dinspre Arsa și Siliștea-Sibiu) ... Născut în 1909, Dumitru al
lu'Mihai, zis Pelivanu, devenise repede cunoscut ca fiind cel mai puternic om
din Dobrogea. Mergea în pădurea Cobadinului sau la Amzacea, la luptele
tătărești pe care țăranii le numeau "zboruri" și nu era unul să-i
stea în față</i>". Știu de aceste "zboruri", unde erau întreceri
sportive, lupte, întreceri cu cai etc.. Copil fiind, atunci nu înțelegeam de ce
se numesc "zboruri".<o:p></o:p></span></p><br /><p></p>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-15124557525483047262021-05-15T23:47:00.017-07:002021-05-16T23:00:14.704-07:00“eLIIS@Inovație în educație” - 50 de ani de învățământ informatic la Iași<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-Z9TqLll_BTI/YKC_4wEKIGI/AAAAAAAAWHY/MsS_9vGZK7Qnbkvgfa5D7db0ViQVKQNuwCNcBGAsYHQ/s212/afis.png" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="212" data-original-width="150" height="200" src="https://1.bp.blogspot.com/-Z9TqLll_BTI/YKC_4wEKIGI/AAAAAAAAWHY/MsS_9vGZK7Qnbkvgfa5D7db0ViQVKQNuwCNcBGAsYHQ/w141-h200/afis.png" width="141" /></a>Conferința “<i>eLIIS@Inovație în educație</i>”, organizată de <i>Liceul Teoretic de Informatică "Grigore Moisil" Iași</i> (1971 – 2021) pentru a marca<b> 50 de ani de învățământ informatic la Iași,</b> care se va desfășura luni, 17 mai 2021, ora 10.00, pe platforma Microsoft Teams. <div>Mai multe informații despre programul activităților sunt disponibile la link-ul <a href="http://www.liis.ro/Pages/view/news/868">http://www.liis.ro/Pages/view/news/868</a> . </div>
CĂLĂTORIE PRIN GÂNDIRE EVOLUȚIA CUNOAȘTERII VS. PROCESUL ÎNVĂȚĂRII by Marin Vlada - <a href="https://youtu.be/syzq64Fddh8" target="_blank">https://youtu.be/syzq64Fddh8</a>
Legea nr. 82/15/04/2021 <b>10 ianuarie - Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii.</b> Propunerea s-a realizat la întâlnirea Grupului "Moisil", din 10 ianuarie 2020 – omagierea lui Moisil, de la Casa universitarilor București. Inițiativa a venit de la prof. Gheorghe Radu din Brașov, susținută de M. Vlada și de toți ceilalți, inclusiv de reprezentanți ai CRIFST Academia Română (M. Vlada, Eufrosina Otlăcan), proiectul ROINFO
https://www.crifst.ro/evenimente/eveniment_crifst_1610022678</div><div class="separator" style="clear: both;"><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-bPRvJ6k-Qb4/YKDAmimSkiI/AAAAAAAAWHg/GSKucJLWBNEQDQThTxbV2zw3QMsyvsuSwCNcBGAsYHQ/s2048/Afis%2BeLiis.png" style="display: block; margin-left: 1em; margin-right: 1em; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="200" src="https://1.bp.blogspot.com/-bPRvJ6k-Qb4/YKDAmimSkiI/AAAAAAAAWHg/GSKucJLWBNEQDQThTxbV2zw3QMsyvsuSwCNcBGAsYHQ/s200/Afis%2BeLiis.png" /></a></div></div><p>
<b>CALCULATORUL = CIBERNETICA + INFORMATICA + ELECTRONICĂ</b></p><p><b>Calculatorul electronic modern</b> a apărut și s-a dezvoltat ca urmare a apariței a două noi științe: CIBERNETICA și INFORMATICA, </p><p></p><ul style="text-align: left;"><li>Cibernetica - știința sistemelor, ce a definit comenzile și comunicațiile în activitățile executate de diverse sisteme, iar </li><li>Informatica - știința calculului (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Computer_science" target="_blank">computer science</a>), ce a dezvoltat o teorie a calculabilității prin conceptul de algoritm, și apoi a contribuit-prin dispozitivele electronice dezvoltate de electronică, la construirea primului calculator electronic modern conform arhitecturii v<i>on Neumann</i> (memorie, unitatea de comandă-control, instrucțiuni de program stocate în memorie), inclusiv dispozitivele Input/Output, prin urmare un produs de <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Computing" target="_blank">computing</a> (hardware și software). A se consulta <a href="https://www.acm.org/publications/class-2012" target="_blank">The 2012 ACM Computing Classification System</a>. </li></ul><p></p><p><b>SPUNEȚI GENERAȚIILOR VIITOARE CĂ ...</b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li>ÎNVĂȚAREA ESTE PUTERE și că vor fi răspunzătoare de proiectarea propriului lor viitor (proiectul CNIV, medii virtuale, din anul 2003) - "<i>Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să îl creezi tu însuţi</i>" Peter Drucker</li><li>Școala are menirea principală de a-i învăța pe elevi CUM SĂ ÎNVEȚE (CNIV) - "<i>Școala cea mai bună este aceea în care înveți, înainte de toate, CUM să înveți</i>!" Nicolae Iorga</li><li>CALCULATORUL: mijloc de formare a unei noi viziuni asupra educaţiei, cercetării şi inovării (M. Vlada, CNIV)</li><li>TEHNOLOGIA: mediator al unei Educaţii de calitate</li><li>ELEVII ŞI STUDENŢII: participanţi activi la propriul proces de învăţare</li></ul><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='590' height='400' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dzMbfk1wwnJYeUOsdGDNzLk-CfpmvM8leJx1Z9R2TGe70AuDda8mi0yKcUYpRsFFraI7d_0N7FrLW0VFxQEEA' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div>
<iframe allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen="" frameborder="0" height="400" src="https://www.youtube.com/embed/r9fFU9ePnbU" title="YouTube video player" width="590"></iframe>
Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-68213711549601796322021-05-09T02:24:00.007-07:002021-05-10T00:58:34.847-07:004IT - 50 aniversare - licee de informatică<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-3vglh1TQzOM/YJfNgedYcMI/AAAAAAAAWDY/Fv1WmLHSzvIN4WHDg2LotpkDSHbDOhC-ACNcBGAsYHQ/s800/4it-50.jpg" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="800" data-original-width="576" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-3vglh1TQzOM/YJfNgedYcMI/AAAAAAAAWDY/Fv1WmLHSzvIN4WHDg2LotpkDSHbDOhC-ACNcBGAsYHQ/s320/4it-50.jpg" /></a></div><p> </p><p><b>INVITAȚIE</b></p><p>Stimate domnule conferențiar universitar doctor Marin Vlada, </p><p>Avem deosebita plăcere de a vă invita la evenimentul on-line „Patru Licee de Informatică la puterea a 50 de ani”, organizat cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înființarea primelor licee cu profil de informatică din România, în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara: </p><p>- Colegiul Național de Informatică „TUDOR VIANU”, București </p><p>- Liceul de Informatică „TIBERIU POPOVICIU”, Cluj-Napoca </p><p>- Liceul Teoretic de Informatică „GRIGORE MOISIL”, Iași </p><p>- Liceul Teoretic „GRIGORE MOISIL”, Timișoara </p><p>Vă invităm să participați la deschiderea evenimentului online – LUNI 10 mai 2021, ora 12.00, pe platforma Google Classroom, prin intermediul Google Meet. </p><p></p><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-9u33BsekvNA/YJfNv-lXrJI/AAAAAAAAWDc/hQItRN0EnlUCNQYBn24YwswG8f1039pJwCNcBGAsYHQ/s2048/Invitatie_conf%2Bdr%2BMarin%2BVlada.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="1448" data-original-width="2048" height="283" src="https://1.bp.blogspot.com/-9u33BsekvNA/YJfNv-lXrJI/AAAAAAAAWDc/hQItRN0EnlUCNQYBn24YwswG8f1039pJwCNcBGAsYHQ/w400-h283/Invitatie_conf%2Bdr%2BMarin%2BVlada.jpg" width="400" /></a></div>
--------------------------------------------------------------------------------------------<p></p><p><b> CĂLĂTORIE PRIN GÂNDIRE - EVOLUȚIA CUNOAȘTERII VS. PROCESUL ÎNVĂȚĂRII</b></p><p>
Suntem responsabili de proiectarea propriului nostru viitor. De aceea, avem nevoie să cunoaștem <i>trecutul,</i> <i>istoria</i>, ce înseamnă <i>evoluție</i> în procesul cunoașterii.
De trecut avem nevoie atât privind persoana noastră (despre părinți, bunici, locul de naștere, țara etc.), dar și privind societatea în care trăim. Și mai este ceva, foarte important, legat de ÎNVĂȚARE, ce <i>este evoluția cunoașterii peste timp </i>cum spune Roger Bohn. </p><p>Astfel, ajungem la <i>reprezentarea cunoașterii prin modele virtuale ale științelor</i>. Evoluția științelor se realizează prin TEORII și CONCEPTE ce evoluează, se schimbă sau chiar dispar. Înțelegerea acestor teorii și concepte este esențială în procesul învățării pentru a fi profundă, altfel învățarea este superficială, și de aici obstacole în creativitate și activitatea profesională. </p><p>Pentru a fi înțelese corect și profund teoriile și conceptele trebuie ...</p><p>"ȘTIINȚA ce nu are aplicații practice este inutilă și fără sens" spunea Dr. <i>Ștefan Odobleja</i> (<a href="https://odobleja.ro/">https://odobleja.ro/</a>), cel care este de fapt creatorul <i>Ciberneticii generalizate </i>(știința științelor) în România (1938-1939). INFORMATICA are această calitate.<br /></p>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-46872036442587410412021-04-25T04:08:00.005-07:002021-05-04T12:33:21.933-07:00Volumul V - Istoria informaticii românești<h2>ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI, Volumul V - Dezvoltare</h2>
<h2>Proiectul ROINFO 2018-2022 - <a href="http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir">http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir</a></h2>
<span style="color: #3d85c6;"><i><b>Spuneți generațiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (după anul 1953) și a construit propriul calculator electronic (CIFA-1, anul 1957)!<b></b></b>
<iframe width="582" height="387" src="https://www.youtube.com/embed/j02mluJFMfg" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-bzXyOAr-aps/YIVGeo000hI/AAAAAAAAV58/2lpFcNFbIRsWCb2c96_FmFspX5tHjVwdACNcBGAsYHQ/s786/cop%2Bvol%2B5.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="786" data-original-width="644" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-bzXyOAr-aps/YIVGeo000hI/AAAAAAAAV58/2lpFcNFbIRsWCb2c96_FmFspX5tHjVwdACNcBGAsYHQ/s320/cop%2Bvol%2B5.jpg" /></a></div>
</i></span><div><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;"><strong>11 Dezvoltarea domeniului de informatică/IT în România</strong></p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">11.1 Învățământul superior de Informatică și IT (Valentin Maier, Alexandru Elefterescu, Marin Vlada, Florian Mircea Boian, Codruța Stoica, Mariana Nagy, Lorena Popa) 24<br />• Învățământul superior și pregătirea forței de muncă pentru informatică și industria de calculatoare în România comunistă (Valentin Maier) 24<br />• Adopția ciberneticii în spațiul comunist (Alexandru Elefterescu) 53<br />• Apariția și dezvoltarea Informaticii la Universitatea din Bucureşti (Marin Vlada) 66<br />• Școala Clujeană de Informatică - Rolul Facultății de Matematică şi Informatică din Cluj-Napoca la dezvoltarea informaticii şi industriei software din România 84<br />• Un scurt istoric al învăţământului de informatică la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Matematică şi Informatică (Florian Mircea Boian) 89<br />• Școala Ieșeană de Informatică - Rolul Facultății de Informatică din Iași la dezvoltarea informaticii şi industriei software din România 93<br />• CEPECA - Centrul de Perfecționare a Cadrelor în Informatică, Calcul Electronic și Consultanță, un rol important în dezvoltarea informaticii în România (Vasile Velicu) 98<br />• Școala de Informatică din Timișoara 104<br />• Departamentul de Calculatoare (1969 – 2019), Facultatea de Automaticã și Calculatoare - Universitatea Politehnica București 105<br />• Alte Facultăți de Automaticã și Calculatoare din România 112<br />• Informatica la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (Codruța Stoica, Mariana Nagy, Lorena Popa) 116</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">11.2 CCUB, prima unitate de informatică înființată în România (Marin Vlada, Ion Văduva, Solomon Marcus, Nicolae Teodorescu) 125<br />• Inițiativele valoroase ale lui Moisil și aplicațiile matematicii pentru noua paradigmă a informației, comunicării și calculului (colaborarea dintre ingineri și matematicieni) (Solomon Marcus) 143<br />• Colocviul Internațional “Tehnici de calcul și Calculatoare” (Nicolae Teodorescu) 149<br />• Cronologie privind activitatea CCUB. Dezvoltarea cercetărilor de informatică. După anul 1971 – Activitatea de cercetare pe bază de contracte (Ion Văduva) 151</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">11.3 Exemple de produse software elaborate de CCUB (Marin Vlada) 198</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">11.4 Învățământul liceal și gimnazial de informatică (Ema Cerchez, Marinel Șerban, Emil Onea) 250<br />• Olimpiadele școlare și Concursuri naționale de informatică în România 1978-2019 (Ema Cerchez, Marinel Șerban) 250<br />• Digitalizarea în mediul preuniversitar de la începuturi (Emil Onea) 285</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">11.5 Apariția și evoluția firmelor/companiilor de IT din România (Mihai Voinea, David Muntean, ANIS, Ciprian Stupinean, Răzvan Costa) 292<br />• Fenomenul industriei IT: un succes prea mare pentru o țară atât de nepregătită (Mihai Voinea, David Muntean) 292<br />• Studii despre evoluția sectorului IT&C în România (ANIS) 300<br />•Dezvoltarea produselor software folosind Design thinking, Lean startup și Agile (Maria Daniela Lica) 311<br />• Gândirea computațională - o abilitate pentru oamenii moderni (Ciprian Stupinean) 316<br />• Gândirea critică în analiza de busines (Răzvan Costa) 318<br />• Compania românească UiPath pentru dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii (Marin Vlada) 321</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">11.6 Producția de carte și publicații de informatică și IT (Ion Ivan, Adrian Adăscăliței, Dan Dorin, Marin Vlada, Adrian Atanasiu, Mihai Scorțaru, Marin Vlada) 322<br />• Iasi Polytechnic Magazine (IPM)-1989, Book and Software Reviews (Adrian Adăscăliței, Dan Dorin, Marin Vlada) 345<br />• Despre Gazeta de Informatică (Adrian Atanasiu) 352<br />• Istoria GInfo (Mihai Scorțaru) 356<br />• Gazeta de Informatică (Ginfo) – apariție, evoluție și ... (Marin Vlada) 361</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">11.7 Contribuții la dezvoltarea informaticii românești: INFO-IAȘI și ROSYCS Iași (Marin Vlada) 365</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">11.8 Metode și sisteme informatice, studii și cercetări – evoluție și impact (Cristian S. Calude, Tudor Bălănescu, Marian Gheorghe, Florentin Ipate, Adrian Atanasiu, Marin Popa, Alexandru A. Popovici, Adrian Mihalache, Marin Vlada, Alexandru-Dan Corlan, Alexandru Adler, Gheorghe Gh. Borcan) 412<br />• My Path in Theoretical Computer Science (Cristian S. Calude) 412<br />• Verificarea și validarea programelor – teorie și implementare (Tudor Bălănescu, Marian Gheorghe, Florentin Ipate) 416<br />• In memoriam Dragoș Vaida (1933-2020): Nevoia de repere (Tudor Bălănescu) 426<br />• Securitatea informaţiei–o disciplină nouă şi totuși veche (Adrian Atanasiu) 428<br />• Cercetări în domeniul rețelelor Petri la Facultatea de Matematică București (Marin Popa) 432<br />• Informatică pentru fiabilitate şi fiabilitate pentru informatică (Alexandru A. Popovici, Adrian Mihalache) 443<br />• Influenţa lui Moisil (Alexandru A. Popovici) 452<br />• Metoda J. D. Warnier, o abordare inovatoare în proiectarea sistemelor informatice din anii ’70 (Marin Vlada) 455<br />• Istoria sistemelor software cu surse deschise (open source) în România (Alexandru-Dan Corlan) 486<br />• Renaşterea în informatică (Alexandru-Dan Corlan) 489<br />• Ozias Adler (1928-2001), pionierul fotoculegerii computerizate în industria poligrafică românească (Alexandru Adler) 496<br />• Limbaj Algebric de Optimizare Lineară (ALLO) și sistemul integrat SAMO (Gheorghe Gh. Borcan) 503</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;"><strong>12 Manifestări științifice și evenimente de informatică/IT în România</strong></p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">12.1 Manifestări științifice de pionierat în domeniul informaticii/IT (Marin Vlada) 516<br />• Congresul Matematicienilor Români, anul 1956 516<br />• Conferința Națională de Cibernetică, anul 1958 517<br />• Cursuri de informatică organizate de CCUB, perioada 1963-1969 517<br />• Colocviul "Tehnici de calcul și calculatoare, anul 1967 518<br />• Colocviul "Pregătirea cadrelor pentru informatică", Academia R.S.R., anul 1971 518<br />• Colocviul Național de Informatică (INFO Iași), din anul 1977 518<br />• Sesiunea Științifică a CCUB, Aniversare CCUB-25 de ani, anul 1987 518</p><p style="background-color: white; color: #333333; font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 10px 0px 15px;">12.2 Manifestări științifice și proiecte în domeniul informaticii/IT după anul 1990 (Marin Vlada) 519<br />• ROSE 93, Linux in Romania - sisteme open source, anul 1993 519<br />• Simpozionului internațional de informatică economică - Ingineria programării și Informatică aplicată (ASE), anul 1993 520<br />• Concursul InfoEducatie - Vrancea, anul anul 1994 520<br />• Programul "Sistemul Educaţional Informatizat" (SEI), perioada 2001-2009 520<br />• Platforma de e-learning TimSoft, din anul 2001 521<br />• Platforma “Cancelaria Naţională”, din anul 2003 521<br />• Concursul de software educațional “Cupa Siveco”, perioada 2003-2009 521<br />• Conferința Naționala de Învățământ Virtual (CNIV,) din anul 2003 521<br />• Școala de vară – Informatica la Castel, platforme open-source, din anul 2003 522<br />• Conferinţa de Interacţiune Om-Calculator (RoCHI), din anul 2004 522<br />• Conferinţa “eLearning and Software for Education” (eLSE), din anul 2005 522<br />• International Conference on Virtual Learning (ICVL), din anul 2006 523<br />• Portalul Elearning.Romania, din anul 2006 523<br />• Platforma educaţională Moodle România, din anul 2010 523<br />• Școala de Vară de Medii Virtuale (creatiVE), din anul 2012 524<br />• Today Software Magazine (TSM), din anul 2012 524<br />• Alte programe și proiecte - Dezvoltarea Profesională a Cadrelor Didactice 525</p></div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-22581735071623683832021-04-02T01:52:00.007-07:002021-04-02T04:57:05.392-07:00O istorie ce trebuie cunoscută<h2>ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI</h2>
<span style="color: #3d85c6;"><i><b>Spuneți generațiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (după anul 1953) și a construit propriul calculator electronic (CIFA-1, anul 1957)!<b></b></b></i> </span><div><b><br /></b></div><div><b>Proiectul ROINFO (coord. M. Vlada) - volumele I-IV ONLINE <a href="https://sites.google.com/view/roinfo/" target="_blank">https://sites.google.com/view/roinfo/</a>/</b>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-S0QFfQoy5M8/YGbbEEwCHxI/AAAAAAAAVt0/UnusGOMXXOQisLKQqqaPqYFggydy5fRdQCNcBGAsYHQ/s1200/Banner%2B3.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="628" data-original-width="1200" height="209" src="https://1.bp.blogspot.com/-S0QFfQoy5M8/YGbbEEwCHxI/AAAAAAAAVt0/UnusGOMXXOQisLKQqqaPqYFggydy5fRdQCNcBGAsYHQ/w400-h209/Banner%2B3.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-Tl-Lu5Q9lRE/YGbbSuVC-bI/AAAAAAAAVuA/lUDnj5iHceYgsnoFTliEYi8gq6W_ckOMACNcBGAsYHQ/s600/Vol%2B1.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="600" data-original-width="600" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-Tl-Lu5Q9lRE/YGbbSuVC-bI/AAAAAAAAVuA/lUDnj5iHceYgsnoFTliEYi8gq6W_ckOMACNcBGAsYHQ/w320-h320/Vol%2B1.jpg" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-RcHUIprkpFo/YGbbSlWGS-I/AAAAAAAAVt4/CeTrMxwhhFQiZzpeXLK61lANaw7PRt3mACNcBGAsYHQ/s600/vol%2B2.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="600" data-original-width="600" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-RcHUIprkpFo/YGbbSlWGS-I/AAAAAAAAVt4/CeTrMxwhhFQiZzpeXLK61lANaw7PRt3mACNcBGAsYHQ/w320-h320/vol%2B2.jpg" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-f4WVtHRR9nA/YGbbStfukOI/AAAAAAAAVt8/3RmrVifSVsodJ32lpjHIy-BnZCvYXxVjwCNcBGAsYHQ/s600/vol%2B3.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="600" data-original-width="600" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-f4WVtHRR9nA/YGbbStfukOI/AAAAAAAAVt8/3RmrVifSVsodJ32lpjHIy-BnZCvYXxVjwCNcBGAsYHQ/w320-h320/vol%2B3.jpg" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-myM1x7g26qA/YGbbUuQ7k-I/AAAAAAAAVuI/PGkYvE3b_zsei9CtK-UP1uxNDrYSeNKtQCNcBGAsYHQ/s600/Vol%2B4.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="600" data-original-width="600" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-myM1x7g26qA/YGbbUuQ7k-I/AAAAAAAAVuI/PGkYvE3b_zsei9CtK-UP1uxNDrYSeNKtQCNcBGAsYHQ/w320-h320/Vol%2B4.jpg" width="320" /></a></div>
</div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-32845308471853801232021-03-30T01:48:00.004-07:002021-03-30T01:48:30.179-07:00„Istoria Informaticii Românești” în Biblioteca CRIFST a Academiei Române<b>Au fost postate online volumele I-IV din „Istoria Informaticii Românești” în Biblioteca CRIFST a Academiei Române</b> <div><b><br /></b></div><div><b>MOTTO</b>: “<i>Spuneți generațiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (după anul 1953) și a construit propriul calculator electronic (CIFA-1, anul 1957)</i>!” Marin Vlada, membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română, proiectul ROINFO 2018-2022, https://sites.google.com/view/roinfo/. </div><div><br /></div><div>Recent, în Biblioteca CRIFST a Academiei Române, au fost postate formatele PDF ale celor 4 volume din “Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii” (coord. Marin Vlada) - https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/vlada-marin . </div><div>Cele 4 volume sunt un demers științific și editorial privind apariția și dezvoltarea informaticii în România după altele trei realizate: </div><div><br /></div><div>• <i>Grigore C. Moisil</i>, articolele “Contribuția românească în teoria algebrică a automatele” și “Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București”, din Revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970 </div><div><br /></div><div>• <i>Dr. Pham Gia Duc</i>, “Istoria înființării și a dezvoltării științei calculatoarelor în R.S.R”., Rezumatul Tezei de doctorat, Centrul de multiplicare al Universității din București, 1972 </div><div><br /></div><div>• <i>Marius Guran</i>, Monografia informaticii din România, Editura AGIR, 2012.</div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-wKOxWjg3RDc/YGLltJJYL4I/AAAAAAAAVrs/ITGoVuk3Z84tl2PYZjvkhwzt5kaQx8vHwCNcBGAsYHQ/s2048/foto%2Bcolor%2B1965%2Bmoisil%2Bcalc.jpeg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="400" data-original-height="1752" data-original-width="2048" src="https://1.bp.blogspot.com/-wKOxWjg3RDc/YGLltJJYL4I/AAAAAAAAVrs/ITGoVuk3Z84tl2PYZjvkhwzt5kaQx8vHwCNcBGAsYHQ/s400/foto%2Bcolor%2B1965%2Bmoisil%2Bcalc.jpeg"/></a></div>
<i>Grigore C. Moisil cu studenții grupei “Mașini de Calcul” de la Facultatea de Matematică din București, anul 1965 (procesare foto Marius-Daniei Bujor, Iași)</i>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-21927621303190420132021-03-22T05:13:00.003-07:002021-03-22T05:13:39.923-07:00Solomon Marcus: două volume de „Opere alese“ în domeniul informaticii<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-4lJ_k6HRfrY/YFiJjMIqITI/AAAAAAAAVlQ/5mXnmjwa1X8jQ3zNEFaIMLD1P5q85DR5QCNcBGAsYHQ/s568/marcus.jpg" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="357" data-original-width="568" src="https://1.bp.blogspot.com/-4lJ_k6HRfrY/YFiJjMIqITI/AAAAAAAAVlQ/5mXnmjwa1X8jQ3zNEFaIMLD1P5q85DR5QCNcBGAsYHQ/s320/marcus.jpg" width="320" /></a></div>17 martie este ziua în care cultura și știința românească și-au luat rămas bun de la academicianul, profesorul, mentorul Solomon Marcus. La 5 ani de la plecarea dintre noi, Academia Română anunță apariția în librării, în semn de omagiu, a două volume fundamentale din opera academicianului Solomon Marcus, care cuprind lucrări științifice, studii și articole în domeniul informaticii, publicate de-a lungul a peste 50 de ani de preocupări. Cele două volume intitulate „Opere alese – Informatica“ sunt editate și prefațate de academician Gheorghe Păun, cel mai apropiat discipol al profesorului Solomon Marcus și unul dintre cei mai reputați informaticieni români. <div><br /></div><div>Profesorul Solomon Marcus a lăsat în urma sa o operă imensă, întinsă pe multe decenii de activitate și reprezentată de zeci de cărți, sute de articole de specialitate și mii de intervenții în presă, ce acoperă mai multe domenii ale științei: analiză matematică, lingvistică matematică, poetică matematică, informatică, semiotică, istoria și filosofia științei, aplicații ale matematicii și informaticii, educație etc. Aflat în fața acestei evidențe, acad. Gheorghe Păun, în calitatea sa de coordonator al prezentei ediții, a optat pentru formula „operelor alese“, conștient fiind că o serie de volume de tip „opere complete“ este practic imposibilă în cazul de față.</div><div><br /></div><div><span face=""trebuchet ms", "lucida grande", "lucida sans unicode", "lucida sans", tahoma, sans-serif" style="background-color: white; font-size: 14px; text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-Rwp1mgq5Irc/YFiJ4PvB_0I/AAAAAAAAVlY/_lsE1juz0nM5eNI4PTTQrUpR_7rC8Yw6QCNcBGAsYHQ/s576/marcus-opere%2B1-2.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="400" data-original-height="394" data-original-width="576" src="https://1.bp.blogspot.com/-Rwp1mgq5Irc/YFiJ4PvB_0I/AAAAAAAAVlY/_lsE1juz0nM5eNI4PTTQrUpR_7rC8Yw6QCNcBGAsYHQ/s400/marcus-opere%2B1-2.jpg"/></a></div>
În peste 800 de pagini ediția „Opere alese – Informatica“ (Editura Spandugino) prezintă o bună parte din contribuțiile avangardiste ale profesorului Solomon Marcus în domeniul informaticii, de la automate și limbaje formale, din primii lor ani de dezvoltare, la bioinformatică, direcție de cercetare aflată în plină creștere în ultimele decenii ale secolului XX și consacrată ca domeniu fundamental de cercetare în zilele noastre. Conform precizărilor editoriale, selecția a fost făcută din peste o „sută de lucrări, răspândite de-a lungul a mai mult de o jumătate de secol, încă înainte de apariția internetului și a suporturilor electronice, publicate în cele mai diverse locuri“.</span><br style="background-color: white; font-family: "trebuchet ms", "lucida grande", "lucida sans unicode", "lucida sans", tahoma, sans-serif; font-size: 14px; text-align: justify;" /><br style="background-color: white; font-family: "trebuchet ms", "lucida grande", "lucida sans unicode", "lucida sans", tahoma, sans-serif; font-size: 14px; text-align: justify;" /><span face=""trebuchet ms", "lucida grande", "lucida sans unicode", "lucida sans", tahoma, sans-serif" style="background-color: white; font-size: 14px; text-align: justify;">„Pentru informaticieni, volumele de față sunt o dovadă și o provocare la a-l citi, reciti și continua […]. Profesor desăvârșit, </span><em style="background-color: white; font-family: "trebuchet ms", "lucida grande", "lucida sans unicode", "lucida sans", tahoma, sans-serif; font-size: 14px; text-align: justify;">contagios</em><span face=""trebuchet ms", "lucida grande", "lucida sans unicode", "lucida sans", tahoma, sans-serif" style="background-color: white; font-size: 14px; text-align: justify;">, cu numeroși cercetători care se revendică a-i fi discipoli, din România până în Japonia și până în Canada, Solomon Marcus a introdus un ordin de mărime special în matematica românească, prin productivitate și ca impact (citări, continuări), dar impune și un nou ordin de mărime în ceea ce privește perenitatea operei sale“ declară într-o elegantă și documentată prefață acad. Gheorghe Păun.</span></div><div><span face=""trebuchet ms", "lucida grande", "lucida sans unicode", "lucida sans", tahoma, sans-serif" style="background-color: white; font-size: 14px; text-align: justify;"><br /></span></div><div><span style="background-color: white; font-family: Helvetica; font-size: 14px; text-align: justify;"><span face=""trebuchet ms", "lucida grande", "lucida sans unicode", "lucida sans", tahoma, sans-serif">În urmă cu 6 ani, pe 4 martie 2015, academicianul Solomon Marcus era sărbătorit cu fast în Aula Academiei Române, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Atunci profesorul Marcus, riguros și încrezător, își prezenta în fața membrilor Academiei programul de viață pentru următorii 5 ani. Evenimentul a fost consemnat în <em>Jurnalul on-line</em> al Academiei Române, unde poate fi vizualizată și o galerie foto: <a data-saferedirecturl="https://www.google.com/url?q=https://academiaromana.us9.list-manage.com/track/click?u%3Dac08a68c821b3064af086f2cb%26id%3D6da4f85efd%26e%3D7524e90cb2&source=gmail&ust=1616491512633000&usg=AFQjCNFwTsLncbUd--639Eu4Q-Ujra8G9Q" href="https://academiaromana.us9.list-manage.com/track/click?u=ac08a68c821b3064af086f2cb&id=6da4f85efd&e=7524e90cb2" style="color: #6dc6dd; overflow-wrap: break-word;" target="_blank">http://bit.ly/3qXr97k</a></span></span><span style="background-color: white; font-family: Helvetica; font-size: 15px; text-align: justify;">.</span></div><div><span style="background-color: white; font-family: Helvetica; font-size: 15px; text-align: justify;">SURSA - Academia Română, </span><span style="font-family: Helvetica;"><span style="font-size: 15px;"><a href="https://acad.ro/mediaAR/com2021/doc/c0317-Omagiu-AcadSolomonMarcus.pdf">https://acad.ro/mediaAR/com2021/doc/c0317-Omagiu-AcadSolomonMarcus.pdf</a></span></span></div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-84190146533368237162021-03-22T04:18:00.002-07:002021-03-22T04:22:03.122-07:00Proiectul EnciclopediaRomâniei.roProiectul EnciclopediaRomâniei.ro, <a href="http://enciclopediaromaniei.ro/" target="_blank">http://enciclopediaromaniei.ro</a>/: România ... de la A la Z! <div><br /></div><div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-oRxQokYtP3w/YFh8pIXT2hI/AAAAAAAAVlI/zbgVlZzCHv8O0fTuBApBmcbZMTyxHKi8QCNcBGAsYHQ/s208/ER208x65.png" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="65" data-original-width="208" src="https://1.bp.blogspot.com/-oRxQokYtP3w/YFh8pIXT2hI/AAAAAAAAVlI/zbgVlZzCHv8O0fTuBApBmcbZMTyxHKi8QCNcBGAsYHQ/s200/ER208x65.png" width="200" /></a></div>
<ul>
<li>
EnciclopediaRomâniei.ro este un proiect non-comercial şi non-profit, cu caracter cultural şi enciclopedic. Enciclopedia României este un proiect iniţiat de o echipă de voluntari, cu scopul de a scrie o enciclopedie electronică a României. A fost înfiinţat în data de 14 martie 2008. </li></ul></div><div><br /></div><div>
<li>O enciclopedie a României nu s-a mai scris de aproape 70 de ani. Există goluri informaţionale imense pe tematici şi pe perioade de timp, există un volum mare de informaţii care nu mai este de actualitate sau s-a pierdut şi rămâne inaccesibil nespecialiştilor. Enciclopedia îşi propune să acopere aceste lipsuri </li></div><div><br /></div><div>
<li>
Participanţii la proiectul enciclopediaromaniei.ro îşi propun să creeze o enciclopedie electronică a României; conţinutul ei este perfectibil şi poate fi în continuu îmbunătăţit.
</li>
</ul>
</div>
Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-88042355135750593862021-02-20T02:28:00.030-08:002021-02-23T22:48:34.913-08:00CINOR 1966-2004<h2>Centrul de Informatică și organizare al Municipiului București (CINOR)</h2>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-M8ofNq5_MBw/YDDp65xCO3I/AAAAAAAAVN4/DFWnaANukcAhtrfu7FcdPts0i4PD5Cn2gCNcBGAsYHQ/s461/0-cinor-0.jpg" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="97" data-original-width="461" src="https://1.bp.blogspot.com/-M8ofNq5_MBw/YDDp65xCO3I/AAAAAAAAVN4/DFWnaANukcAhtrfu7FcdPts0i4PD5Cn2gCNcBGAsYHQ/s320/0-cinor-0.jpg" width="320" /></a></div><b>CINOR<suprascript>*</suprascript></b> (<i>Centrul de Informatică și organizare al Municipiului București</i>, a II-a unitatea de informatică înființată în România, după CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București), fondat de acad. <i>Grigore C. Moisil</i> în anul 1962 <div><br /></div><div>
------------------------- <br />(*) </div><div>• <span style="font-size: x-small;"><b>Anul 1966 </b>– în cadrul Centralei de Construcții a Municipalității București se înființează un departament numit „Serviciul de Cercetări Operaționale”. La scurt timp acest departament a devenit Centrul de Calcul București (CCB) și a funcționat într-o clădire de pe str. Covaci, apoi pe str. Doamnei (lângă Banca Națională). Un rol important la înființarea CINOR l-a avut ing. Dinu Anastasiu, un bun organizator și mereu pentru aplicarea celor mai inovatoare metode în domeniul perfecționării pentru utilizarea calculatoarelor în rezolvarea problemelor. </span></div><div><span style="font-size: x-small;">• <b>Anul 1973</b> – Centrul de Calcul București (CCB) se transformă în Centrul de INformatică și ORganizare al Municipiului București (CINOR), actualul nume, și se mută în clădirea din str. Luterană, nr. 11 (în apropiere de Sala Palatului).
</span><br />
------------------------- <br />
<b> Motto</b>: „<i>Informatica este știința organizării, procesării, stocării și transmiterii datelor</i>” <b>Jean-Dominique WARNIER</b>, 1970<br />
<br />
După absolvirea <a href="https://fmi.unibuc.ro/" target="_blank">Facultății de Matematică</a> - secția de Informatică, mi-am început activitatea profesională ca programator la CINOR – o perioadă de aprox. 5 ani (<i>Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București</i>), unde am fost repartizat prin repartiție guvernamentală (acest mod de repartiție al absolvenților s-a realizat până în anul 1992 sau 1993), în august 1979, când am absolvit anul V (azi, program de master), la grupa de Limbaje specializate, de la Facultatea de Matematică a Universității din București. Știu că, în acea vreme era cunoscută lozinca/sloganul “<i>Integrarea învățământului cu cercetarea și producția</i>”. Eram foarte nerăbdător și curios să aplic la locul de muncă ce am învățat în timpul studiilor, în domeniul informaticii, și mai ales, în rezolvarea problemelor folosind calculatorul.</div>
<ul>
<li>
După prima zi de angajare, câteva săptămâni (2 saptămâni la perforare și o lună la calculator) am avut o activitate de cunoaștere (“filieră”) a compartimentelor /departamentelor existente atunci prin structura de organizare a activității de la CINOR. Acest lucru a fost benefic deoarece îți dădea posibilitatea să cunoști întreaga activitate a unității. E drept că, la compartimentul de perforare – era o perioada de 2 săptămână, m-am plictisit, și de aceea, mă retrăgeam în spatele unor dulapuri și rezolvam probleme din Gazeta Matematică – o pasiune din timpul anilor de liceu. După acestă perioadă (“filieră”), a urmat o perioadă de 2 luni de pregătire unde trebuia să absolvim Cursul de “Programare structurată” în limbajul COBOL predat de doamna programator Marin Florica, și unde am lut cunoștință de metoda Warnier pentru proiectarea programelor informatice.
</li><li>
În acea perioadă România construia pentru economia națională, la Fabrica de calculatoare FELIX de pe platforma Pipera din București, calculatorul FELIX C 256/1024 (licență franceză)– calculator din generația a III-a pe care am învățat programare la facultate.
La CINOR, în perioada 1979-1983 am activat la diverse proiecte (se lucra în limbajele de programare COBOL și FORTRAN), fiind solicitat să lucrez la proiecte pentru ROMPROIECT ce însemna programe în FORTRAN pentru plotterul ARISTO (Digigraf 1712, masă de desen automat) de fabricație germană. În anul 1983 am absolvit Cursul de perfecţionare "Tehnici de grafică asistată de calculator" (la CEPECA Bucureşti) ce mi-a consolidat cunoștintele și experiența în acest domeniu nou: Grafica pe calculator . În decembrie 1983 am fost angajat la CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București, unitate de cercetare-proiectare de la Facultatea de Matematică, înființată de Grigore C. Moisil în anul 1962), unde Comisia de concurs condusă de prof. Ion Văduva mi-a recomandat să mă ocup de Inteligența Artificială (AI-Artificial Intelligence). La CCUB am participat la diverse contracte de cercetare-proiectare ale unor unități economice cu care CCUB colabora și aveam și câteva ore de seminar și laborator la unele discipline de informatică. În anul 1987 am absolvit Cursul de perfecţionare "Inteligenţa Artificială şi programare logică" (ICI – Institutul Central de Informatică). După mai bine de 10 ani de preocupări (studii și cercetări) în domeniul Inteligenței artificiale (cercetare, cursuri și laboratoare), în anul 1998, mi-am susținut teza de doctorat cu titlul "Models for Exploring Knowledge Data Bases and Applications in Artificial Intelligence".
</li><li>
Astăzi, dacă mă gândesc la activitatea profesională de până acum, pot sa trag concluzia că, experiență acumulată la CINOR din elaborarea contractelor de proiectare asistată de calculator, m-a determinat să intru în domeniul Graficii pe calculator (Computer Graphics), domeniu de care m-am ocupat și la Universitatea din București prin articole, cărți, cursuri și seminarii de Grafică pe calculator (în anul 1993, am introdus Cursul de Grafică pe calculator la Colegiul de informatică de la Facultatea de Matematică din București). De asemenea, după anul 1983, la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), m-a preocupat un domeniu nou și provocator pe plan mondial, și anume domeniul Inteligenței artificiale (cercetare, cursuri și laboratoare), limbajul studiat fiind limbajul PROLOG (programare în logică) – fiind ales limbajul pentru construirea calculatorului inteligent din generația a V-a, în cadrul Proiectului japonez 1981–1990 – , unicul limbaj de programare elaborat pe baza logicii matematice de ordinul I, utilizat în rezolvarea problemelor ce au mai multe spluții gasite prin motorul de căutare bazat pe principiu rezoluției (Robinson, 1965) și pe metoda backtraking (1972). Cele două domenii ale informaticii, m-au ajutat să ințeleg și să studiez domeniul e-Learning pentru utilizarea tehnologiilor oferite de calculator în procesul de predare-învățare din învățământul preuniversitar și universitar, și unde am obținut celemai mari satisfacții profesioale în cadrul proiectelor de e-Learning CNIV & ICVL (http://c3.cniv.ro/, http://c3.icvl.eu/), inițiate și coordonate la Universitatea din București – CNIV din anul 2003, iar ICVL din anul 2006, care continuă și astăzi.
</li></ul>
<h2>O scurtă descriere despre CINOR - Referințe istorice și evoluție</h2>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-rnmNi3cfGaM/YDDqQjmR5pI/AAAAAAAAVOA/gHz6D_PsGZMr89EUmL3w7DRSlf5sSK3hwCNcBGAsYHQ/s665/0-cinor-1.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="292" data-original-width="665" src="https://1.bp.blogspot.com/-rnmNi3cfGaM/YDDqQjmR5pI/AAAAAAAAVOA/gHz6D_PsGZMr89EUmL3w7DRSlf5sSK3hwCNcBGAsYHQ/s320/0-cinor-1.jpg" width="320" /></a></div>
• <b>Anul 1966 </b>– în cadrul Centralei de Construcții a Municipalității București se înființează un departament numit „Serviciul de Cercetări Operaționale”. La scurt timp acest departament a devenit Centrul de Calcul București (CCB) și a funcționat într-o clădire de pe str. Covaci, apoi pe str. Doamnei (lângă Banca Națională). Un rol important la înființarea CINOR l-a avut ing. Dinu Anastasiu, un bun organizator și mereu pentru aplicarea celor mai inovatoare metode în domeniul perfecționării pentru utilizarea calculatoarelor în rezolvarea problemelor. A fost mult stimat de angajații CINOR, deși a fost transferat la COCC –în anul 1979, ca urmare a faptului că fratele său rămăsese în străinătate, iar conducerea politică a vremii aplica sancțiuni. I se spunea „Boss-ul” deoarece in perioada 1970-1972 a fost la perfecționare în USA, apoi în anul 1974. <div>• <b>Anul 1973 </b>– Centrul de Calcul București (CCB) se transformă în Centrul de INformatică și ORganizare al Municipiului București (CINOR), actualul nume, și se mută în clădirea din str. Luterană, nr. 11 (în apropiere de Sala Palatului). Directori CINOR: ing. Dinu Anastasiu, in perioada 1966-1979, dr. Mat. Constantin Ștefan, în perioada 1979-1990, Ec. Jean Muscalu, în perioada 1990-2002, Ec. Veronica Bănuț – prin cumpărarea tuturor acțiunilor, din anul 2002. </div><div>• <b>Anul 1991 </b>– CINOR se transformă în societate comercială pe acțiuni (S.A.). </div><div>• <b>Anul 1994</b> – firma CINOR a devenit firmă cu capital 100% privat, prin metoda MEBO – 30% acțiuni FPS (statul) și 70% acțiui FPP (fond privat). Capitalul material și financiar este pus în valoare de o echipa de peste 50 de specialiști, ce acoperea o gamă largă de competențe și specialități din domeniul Tehnologiei informației (IT) și domenii limitrofe. </div><div>• <b>Anul 2001</b> – firma CINOR a obținut certificarea ISO9001. Evoluția principalilor indicatori financiari dovedește că alegerile/transformările realizate de firmă de-a lungul timpului au fost corecte atât pentru firma cât și pentru parteneri. </div><div>• <b>Anul 2002 </b>– s-a schimbat acționariatul majoritar (ec. Veronica Bănuț), iar în anul 2004 firma CINOR SA s-a mutat în Str. Mihai Eminescu Nr. 129, Sector 2, București, unde este și azi. Fosta clădire este părăsită.
• Produse software CINOR – Cele mai importante aplicatii software dezvoltate de firma CINOR: ARTERE, VENIS, ECOFIN, Jurist-PC, Moara, Cincada. </div><div>• <b>Anul 2005</b> - ACȚIONARI CINOR: Bănuț Dumitru, Bănuț Veronica și Maier Natalia</div><div><br /></div><div>• <b>În anul 1980 </b> CINOR avea circa 250 salariați ce activau în următoarele 7 structuri de organizare (ateliere/departamente): Analiză (șef de atelier Toni Nedelcovici), Programare (șefi de atelier Ion Zgavarogea și Mihai Popescu), Asamblare, Exploatare, Implementare, Teleprelucrare, Metodologie. În anul 1981 s-a înființat atelierul Digitizare și Desen Automat (DDA) – șef de atelier Dan Isac, după ce CINOR a fost dotat cu tehnică de calcul modernă (calculator și masă de desen automat). </div><div>• <b>În acea perioadă de informatizare a economiei naționale</b> (era un program național pe perioada 1971-1980) CINOR– o unitate de informatică dintre cele mai mari din România – la un moment dat a avut aprox. 300 de angajați, împreună cu Institutul Central de Informatică (ICI) și Centrul de Cacul ASE București erau centre de coordonare a tuturor Centrelor Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE) din țară privind dotarea și activitatea de informatizare. CINOR era coordonat de Direcția Tehnică a Primăriei Municipiului București.
</div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-6fbXvnr_7y8/YDX2iJFD_iI/AAAAAAAAVQU/ERLTcDKxIRciSLLF6f2-j_MT7btdx4CxQCNcBGAsYHQ/s599/9-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" height="400" data-original-height="599" data-original-width="405" src="https://1.bp.blogspot.com/-6fbXvnr_7y8/YDX2iJFD_iI/AAAAAAAAVQU/ERLTcDKxIRciSLLF6f2-j_MT7btdx4CxQCNcBGAsYHQ/s400/9-cinor.jpg"/></a></div>
<i>Dispoziție de repartizare din anul 1974 pentru absolventul Adrian Pricop, cu examen de bacalaureat la Liceul Economic nr. 1 București. Repartiție în producție la CINOR</i>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-1W_9oA7WGS8/YDDunqJPkfI/AAAAAAAAVOI/VVkEJcq7zCoie4gKLwriiiCXJym_zuFHgCNcBGAsYHQ/s443/0-cinor-3.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="354" data-original-width="443" src="https://1.bp.blogspot.com/-1W_9oA7WGS8/YDDunqJPkfI/AAAAAAAAVOI/VVkEJcq7zCoie4gKLwriiiCXJym_zuFHgCNcBGAsYHQ/s400/0-cinor-3.jpg" width="400" /></a></div><i>
Un birou de la Departamentul “Programare” (echipa 277) – CINOR. Fotografie personală din colecția Mihaelei Straja (Cîrstea). În imagine Corina Voicu și Mihaela Straja, programatorii Marin Vlada și Octav Ivănescu </i><br />
<br />
În jurul anului 1970 au fost la specializare în Franța pentru metoda Warnier mai mulți specialiști CINOR (ex. Mihai Voicescu) (mesaje pe Facebook de la Mihai Popescu și Maria Gabriela Corpaci).
<b>Conducerea CINOR</b>, directori: Ing. Dinu Anastasiu- perioada 1966-1978, Dr. mat. Ștefan Constantin - din anul 1978-1990, Ec. Jean Muscalu - după anul 1990.<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-mfI6UlTxgyE/YDDvW-igFkI/AAAAAAAAVOQ/YDs_nTYF1SMrVmV1o1BUqfTNyAc4-IwjACNcBGAsYHQ/s819/0-cinor-5.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="338" data-original-width="819" src="https://1.bp.blogspot.com/-mfI6UlTxgyE/YDDvW-igFkI/AAAAAAAAVOQ/YDs_nTYF1SMrVmV1o1BUqfTNyAc4-IwjACNcBGAsYHQ/s400/0-cinor-5.jpg" width="400" /></a></div><b>
Departamente/ Compartimente CINOR </b>(din anii 1989 sau 2000, explicații date în mesaj facebook by Dan Adam). <div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-Y_QCcodd9nA/YDD5DWFGHJI/AAAAAAAAVOY/YbunIx-5KmEupFRrIDKBgXDV5y0_J7ZHgCNcBGAsYHQ/s279/0-cinor-2.jpg" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="277" data-original-width="279" height="199" src="https://1.bp.blogspot.com/-Y_QCcodd9nA/YDD5DWFGHJI/AAAAAAAAVOY/YbunIx-5KmEupFRrIDKBgXDV5y0_J7ZHgCNcBGAsYHQ/w200-h199/0-cinor-2.jpg" width="200" /></a></div><br /></div><div>Din structura de organizare și din organigrama CINOR ce a fost dimamică (de exmplu Colectivul DDA s-a crea prin 1981/1982), avem următoarea structură de compartimente/departamente ce erau formate din Ateliere, Secții sau Colective, iar Colectivele formate din subcolective: </div><div>Ateliere de Analiză (etaj 6+5+4), </div><div>Ateliere de Programare (etaj 6+5+4), </div><div>Colectiv Teleprelucrare (etaj 6+1), </div><div>Colectiv Desen (etaj 6), </div><div>Colectiv Pregatire Cadre (etaj.4), </div><div>Colectiv Metodologie (etaj 3), </div><div>Conducere (etaj 3), </div><div>Colectiv Contabilitate - administrativ (etaj 3), </div><div>Secția Exploatare (etaj 2), cu următoarele colective: Implementare, Control Date și Perforare-Verificare cartele, </div><div>Colectivul DDA (digitizare & desen automat) (etaj 2), </div><div> Atelierul de Exploatare (etaj 1), cu următoarele colectivele: Asamblare, Ingineri de sistem și Operatori calculator,
Paza (parter).
<table><tbody><tr><td>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-M8uGzAwuxQs/YDTi3LCnWxI/AAAAAAAAVPk/jLVAZV_DQaouA8xlPpGeHXZH67VIeiWFACNcBGAsYHQ/s529/1-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="332" data-original-width="529" src="https://1.bp.blogspot.com/-M8uGzAwuxQs/YDTi3LCnWxI/AAAAAAAAVPk/jLVAZV_DQaouA8xlPpGeHXZH67VIeiWFACNcBGAsYHQ/s200/1-cinor.jpg" width="200" /></a>
</td><td><a href="https://1.bp.blogspot.com/-6zw2cV9jUy4/YDTi3TuOIQI/AAAAAAAAVPs/MDdDM7HXGqYjzIchYEeSfjZ6g5V8kYD7wCNcBGAsYHQ/s529/2-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="345" data-original-width="529" src="https://1.bp.blogspot.com/-6zw2cV9jUy4/YDTi3TuOIQI/AAAAAAAAVPs/MDdDM7HXGqYjzIchYEeSfjZ6g5V8kYD7wCNcBGAsYHQ/s200/2-cinor.jpg" width="200" /></a>
</td></tr></tbody></table>
<table><tbody><tr><td>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-_n2wjFsVnd8/YDTi3XNIvuI/AAAAAAAAVPo/poaGL2fT8IYtTowTBSllJ2Zl2LVg7sghQCNcBGAsYHQ/s529/3-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="319" data-original-width="529" src="https://1.bp.blogspot.com/-_n2wjFsVnd8/YDTi3XNIvuI/AAAAAAAAVPo/poaGL2fT8IYtTowTBSllJ2Zl2LVg7sghQCNcBGAsYHQ/s200/3-cinor.jpg" width="200" /></a>
</td><td><a href="https://1.bp.blogspot.com/-UoPIsm7ZcCc/YDTi4LKYpLI/AAAAAAAAVPw/Q8oQwMpbtfMajf2h-Z5Nf1DVJnjcsFIbQCNcBGAsYHQ/s333/4-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="269" data-original-width="333" src="https://1.bp.blogspot.com/-UoPIsm7ZcCc/YDTi4LKYpLI/AAAAAAAAVPw/Q8oQwMpbtfMajf2h-Z5Nf1DVJnjcsFIbQCNcBGAsYHQ/s200/4-cinor.jpg" width="200" /></a>
</td></tr></tbody></table>
<table><tbody><tr><td>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-t9n5542nXac/YDTi4SAISXI/AAAAAAAAVP0/Z9v05aDCv9wjOiSj-xRTjSF2X4IMZbrGwCNcBGAsYHQ/s322/5-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="216" data-original-width="322" src="https://1.bp.blogspot.com/-t9n5542nXac/YDTi4SAISXI/AAAAAAAAVP0/Z9v05aDCv9wjOiSj-xRTjSF2X4IMZbrGwCNcBGAsYHQ/s200/5-cinor.jpg" width="200" /></a>
</td><td><a href="https://1.bp.blogspot.com/-7Y4JzhA6EmU/YDTi4Xhi_6I/AAAAAAAAVP4/50VYKW4JMWwjiU8C9EqdQQMhlbAtsreYQCNcBGAsYHQ/s313/6-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="250" data-original-width="313" src="https://1.bp.blogspot.com/-7Y4JzhA6EmU/YDTi4Xhi_6I/AAAAAAAAVP4/50VYKW4JMWwjiU8C9EqdQQMhlbAtsreYQCNcBGAsYHQ/s200/6-cinor.jpg" width="200" /></a>
</td></tr></tbody></table>
<table><tbody><tr><td>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-ML6vn-Vwtm0/YDTi4mzlREI/AAAAAAAAVP8/r_XGrfTsEYgFYMMGIsCln42Qeo5rdetIACNcBGAsYHQ/s497/7-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="333" data-original-width="497" src="https://1.bp.blogspot.com/-ML6vn-Vwtm0/YDTi4mzlREI/AAAAAAAAVP8/r_XGrfTsEYgFYMMGIsCln42Qeo5rdetIACNcBGAsYHQ/s200/7-cinor.jpg" width="200" /></a>
</td><td><a href="https://1.bp.blogspot.com/-6Fc5OAPrzNc/YDTi4_fLbiI/AAAAAAAAVQA/gqgUUQr1cLo8WqNolL3Qau4r2JJl5_N-QCNcBGAsYHQ/s529/8-cinor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="338" data-original-width="529" src="https://1.bp.blogspot.com/-6Fc5OAPrzNc/YDTi4_fLbiI/AAAAAAAAVQA/gqgUUQr1cLo8WqNolL3Qau4r2JJl5_N-QCNcBGAsYHQ/s200/8-cinor.jpg" width="200" /></a>
</td></tr></tbody></table>
Ultima imagine - Dinu Anastasiu (tatăl) și Dragoș Anastasiu (fiul), alături de fiica lui Dragoș, Sursa: <a href="https://life.ro/cu-dragos-anastasiu-despre-cum-a-devenit-multimilionar-si-inceputurile-povestii-eurolines-cum-ajunge-un-imigrant-roman-in-germania-sa-practice-medicina-si-cum-lasa-totul-pentru-antreprenoriat/%20" target="_blank">https://life.ro/</a> </div><div><br /></div><div>Fotografii din colecția <i>Adrian Pricop</i>, <i>Lucia Niță</i>, <i>Andreea Raianu</i>, <i>Mihaela Straja (Cîrstea)</i>. Sursă imagini: Facebook CINOR-isti,
<h2>Lista salariaților CINOR pe compartimente/departamente, ateliere și colective (stare temporară, perioada 1966-2004)</h2>
<b> 1. ANALIZĂ</b> </div><div>1. Aanei Florentina
2. Adam Dan
3. Bidiga Constanta
4. Borcutean Dorina
5. Bragau Jeni
6. Brezoianu Veronica
7. Cartoafă Sergiu
8. Cernescu Dan
9. Ciuca Sorin
10. Ciurel Ecaterina
11. Corcodel Iancu
12. Corpaci Maria Gabriela
13. Cojocaru Luciana
14. Crișan Ecaterina
15. Cristofor Aurelia
16. Danielescu George
17. Deciulescu Ica
18. Demetriade Sorin
19. Diamandi Mioara
20. Dicu Elena
21. Feldrihan Iulia
22. Florea Mihai
23. Florea Migai Serafim
24. Florescu Emanoil
25. Fomov Mihai
26. Gavrilenco Ileana
27. Georgescu (Boroianu) Marina
28. Ghiță Marian
29. Holtien Senino
30. Holthier Junesh Gerhardt
31. Grigore Paul
32. Ionesti Elena
33. Lazar Mirela
34. Mag Tania
35. Manta Mihaela
36. Marin Mioara
37. Marinescu Aurel
38. Mihail (Stan) Aurelia
39. Mladin Dorel
40. Moisescu Gabriela
41. Munteanu Doina
42. Nanu Silviu
43. Niculescu Elena
44. Niță Lucia
45. Panaitescu Mimi
46. Papa Ion
47. Pescariu Gabriel
48. Popescu Dan
49. Roman Mariana
50. Rotarescu Arleta
51. Sebe Dan
52. Segal Mihaela
53. Seretcu Laur
54. Ștefănescu Doina
55. Ștefănuț Elena
56. Surugiu Jana
57. Tasica Iuliana
58. Toncu Horia
59. Velicu Tatiana
60. Vlase Marinela
61. Voicescu Constanța </div><div><b><br /></b></div><div><b>2. PROGRAMARE</b> </div><div>1. Albuleanu Doina
2. Avesalon Rodica
3. Balan Ica
4. Balanoiu Silvia
5. Bănuț Veronica
6. Barash Mara
7. Bârlădeanu Ariana
8. Bocai Mariana
9. Burghina Ion
10. Butnareanu (Tulpan) Ariana
11. Călin Doina
12. Calin Carmen
13. Calin Sanda
14. Chitoescu Liliana
15. Chitu Carmen
16. Coanda Liliana
17. Coman Isabela
18. Costache Constantin
19. Cristescu Florina (Ina)
20. Dautner Angela
21. Dinca Marga
22. Dorosecko Madelaine
23. Duceac Cristina
24. Fetcu Lucian
25. Florea Ion
26. Ganță Viorica
27. Gîrbesu Tatiana
28. Geber Kati
29. Ghelase Florin
30. Gorbatâi Cristian
31. Grigore Paul Marian
32. Idu Pompilia
33. Ionescu Mihai
34. Ionesti Vasile
35. Judesh Gerghardt
36. Litman Irin
37. Magheru Narcisa
38. Mandita Gabriela
39. Mandescu Dorothea
40. Manolescu Ioana
41. Marin Gina
42. Matei Anisoara
43. Odaianu Viorica
44. Paduroiu Mariana
45. Pasca Vasile
46. Pasculescu Lia
47. Petre Mariana
48. Pieptea Dan
49. Malița Mioara
50. Matei Mihaela
51. Mihai Geta
52. Mirodeanu Cristian
53. Mitroi Eugenia
54. Muscalu Jan
55. Nedelcu Doina
56. Nisipeanu Teodora
57. Popescu Gabriel
58. Popescu Jenica
59. Popescu Mihai
60. Prodan Silvia
61. Radu Veronica
62. Raducu Petre
63. Raianu Andreea
64. Renea Mioara
65. Roman Mirela
66. Roșca Iulia
67. Roșca Natalia
68. Sebe Mariana
69. Șerbănescu Petrică
70. Sfarti (Adler) Gabi
71. Singer Mirela
72. Slivka Georgiana
73. Staiculescu (Maier) Natalia
74. Stănescu Maria
75. Stancu (Ungureanu) Eugenia
76. Stoia Alexandrina
77. Stoica Constantin
78. Straja (Cârstea) Mihaela
79. Șuteu Dorina
80. Theodorescu Mihaela
81. Toma Liviu
82. Trandafir Romica
83. Valeanu Vladimir
84. Vasile Mariana
85. Vasilescu Anca
86. Visoiu Veronica
87. Vitescu Nona
88. Vlada Marin
89. Voicescu Mihai
90. Voicu Paulina
91. Voicu (Velea) Corina
92. Voinescu Radu
93. Zaharescu Cristina
94. Zgavarogea Ioan
</div>
<b>3. DDA (DIGITIZARE & DESEN AUTOMAT)</b>1. Adamov Meri
2. Bal Cornel
3. Dancu Doru
4. Duna Elisabeta
5. Florescu Ionut
6. Gheorghe Mirela
7. Isac Dan
8. Ivanescu Octav 9. Leckhun Viorica
10. Nanu Silviu
11. Niculescu Denisa
12. Nitescu Marica
13. Popa Angela
14. Răbâea Adrian
15. Rila Elza
16. Suciu Dan <div><b><br /></b></div><div><b>4. INGINERI SISTEM</b> - Bucur Elena , Constantinescu Mircea, Dimitriu Raluca, Dragulete Mitica, Manolescu Dorothea, Nicolaescu Diana, Rițiu Flavius, Roșu Felicia </div><div><b><br /></b></div><div><b>5. ASAMBLARE</b> - Constantinescu Ileana, Ghelase Florin, Ionescu Ion Johnu, Marin Cati, Petre Alexandru, Popescu Emilia, Sârghie Victor, Sortani Florentina, Streza Doina, Theodorescu Radu, Tifigiu Mioara </div><div><b><br /></b></div><div><b>6. Grupul Pregătire Cadre (GPG), Metodologie</b> - Gorbatâi Mirela, Klepper Heidelore, Manolescu Doina , Miclosi Marilena, Popescu Marian, Theodorescu Mihaela </div><div><b><br /></b></div><div><b>7. Prelucrari grafice, desen </b>- Chiroaba Bianca (Tudor), Gambechi Mimi, Șerbănescu Afrodita, Turea Viorica, Vișan Rodica </div><div><b><br /></b></div><div><b>8. Proiectare</b> - Hertu Anca, Nedelcovici Toni </div><div><b>9. PLAN </b>- Sandu Cristina </div><div><b>10. IMPLEMENTARE</b> - Bălănoiu Victoria, Popa Mihai </div><div><b>11. EXPLOATARE </b>- Popescu Floricel, Sava Viorica </div><div><b>12. CONTROL DATE</b> - Badea Elena, Ghinea Stefania, Pufulete Nuți </div><div><b>13. IIRUC</b> - Budulache Victor, Catra Sorin, Geanta Victor, Gheorghe Lucian, Ionescu Adrian, Morar Gheorghe </div><div><b><br /></b></div><div><b>14. OPERARE CALCULATOR</b> </div><div>1. Antim Svetlana
2. Avesalon Rodica
3. Bejau Dan
4. Bidocea Valentin
5. Burcea Valentin
6. Ciochia Cezar
7. Constantinescu Mircea (Yoghy)
8. Dangeorge Cristian
9. Dangeorge Silvia
10. Dina Vasile
11. Dinca Paul
12. Duceac Cristina
13. Dumitrescu Sorin
14. Elefteratos Aristotel
15. Enache George
16. Gheorghe Mirela (Teianu)
17. Gheorghitanu Dana
18. Ionescu Carmen
19. Luchian Carmen
20. Marin Cati
21. Marina Gabriel 22. Marinescu Carmen
23. Melencovici Sanda
24. Mierloiu Vlad
25. Mirodeanu Cristian
26. Mosteanu Mihai
27. Nastase Alina
28. Nastase Constantina
29. Oci Voichita
30. Padurean Silviu
31. Popa Bradut
32. Preda Fevronia
33. Pricop Adrian
34. Pricop Alina
35. Prundeanu Alexandru
36. Rotaru Marina
37. Schiopu Ioan
38. Stan Florin
39. Teianu (Gheorghe) Mihaela
40. Teodorescu Nelu
41. Vint Dan </div><div><br /></div><div><b>15. PERFORARE</b>
1. Adamov Meri
2. Banica Ana
3. Barabas Viorica
4. Binder Frederike
5. Blanaru Eugenia
6. Bratu Elena
7. Bucur Coca
8. Burcea Mariana
9. Catra Sorin
10. Constantinescu Gina
11. Costache Elena
12. Delcea Cati
13. Dicu Angela
14. Dobre Jeni
15. Dudau Carmen
16. Filipeanu Mari
17. Florea(Bulacu) Cornelia
18. Gheorghita (Bolleman) Mariana
19. Gheorghita Florentina
20. Giurcau Irina
21. Gostinar Gabriela
22. Grigorescu Mariana
23. Grosu Angela
24. Grosu Cristina
25. Gusetelu Mia
26. Ionita Marilena
27. Ionita Melania (Barbulescu)
28. Lampadarie Nuti
29. Mihai Doina 30. Leca Gabriela
31. Lila
32. Mafteianu Viorica
33. Manolescu Ica
34. Marinescu (Mierlaru) Nina
35. Monoranu Rodica
36. Nanu Liliana
37. Neagu Florentina
38. Nicolescu Florentina(Bibi)
39. Oprea Dorina
40. Oprea Viorica
41. Panican Adriana
42. Piloff Camelia
43. Plesa Paula
44. Pocora Rodica
45. Popescu Dana
46. Radulescu Adriana
47. Salajan Mihaela
48. Sava Camelia
49. Serban Luminita
50. Simionescu Eugenia
51. Slatcov Oana
52. Stan Gabriela
53. Stanciu Maria
54. Stanica Iuliana
55. Taitis Mariana
56. Tarnacop Diana
57. Trandafir Camelia </div><div>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-4AVDSxp-hcQ/YDTPSbJKVmI/AAAAAAAAVPQ/SD0RspMsoXMfynvW7zN78GPAOWTvaiwnACNcBGAsYHQ/s960/2021-%2Bdemolare%2BLuterana%2B11%2BCINOR%2B-1.jpg" style="clear: right; display: block; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="960" data-original-width="720" height="200" src="https://1.bp.blogspot.com/-4AVDSxp-hcQ/YDTPSbJKVmI/AAAAAAAAVPQ/SD0RspMsoXMfynvW7zN78GPAOWTvaiwnACNcBGAsYHQ/s200/2021-%2Bdemolare%2BLuterana%2B11%2BCINOR%2B-1.jpg" /></a>
<b>16. Psihologie</b> - Tomescu Anca </div><div><b>17. Contabilitate </b>- Alexandru Roxana (Papuc), Balanoiu Nicolae (contabil șef), Dumitrescu Marius (casier) </div><div><b>18. Cadre & pregătire cadre</b> - Costea Maria (personal) </div><div><b>19. Organizația PCR </b>- Stanciu Viorica </div><div><b>20. Marketing</b> - Gheorghe Relly </div><div><b>21. Tabelare </b>- Levința Vali </div><div><b>22. Mecanică</b> - Baloniu Mitica, Popa Ion </div><div><b>23. Secretariat </b>- Gheorghiu Mariana, Vancic Dana </div><div><b>24. Pază poartă</b> – Toader, Chivu</div><div><b><br /></b></div><div><b>Anul 2021 </b>– Clădirea CINOR din str. Luterană nr. 11 este demolată.</div></div>
<table><tbody><tr><td>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-3VOsie-axXA/YDTPSReq59I/AAAAAAAAVPY/fAALnL4HiDsR1zVbXXfsggFi6rxLclrCwCNcBGAsYHQ/s960/2021-%2Bdemolare%2BCINOR%2B-2.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="720" data-original-width="960" src="https://1.bp.blogspot.com/-3VOsie-axXA/YDTPSReq59I/AAAAAAAAVPY/fAALnL4HiDsR1zVbXXfsggFi6rxLclrCwCNcBGAsYHQ/s200/2021-%2Bdemolare%2BCINOR%2B-2.jpg" width="200" /></a>
</td><td><a href="https://1.bp.blogspot.com/-cbpR5nFNXPk/YDTPSYfjfmI/AAAAAAAAVPU/NZvuHLqBTW0F6wBvX8VONEPGkrTE4djjQCNcBGAsYHQ/s960/2021-%2Bdemolare%2BCINOR.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="720" data-original-width="960" src="https://1.bp.blogspot.com/-cbpR5nFNXPk/YDTPSYfjfmI/AAAAAAAAVPU/NZvuHLqBTW0F6wBvX8VONEPGkrTE4djjQCNcBGAsYHQ/s200/2021-%2Bdemolare%2BCINOR.jpg" width="200" /></a>
</td></tr></tbody></table>
Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-34660784071400452782021-01-15T03:56:00.001-08:002021-01-15T03:58:25.658-08:00Diplome CNIV 2020<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-oAexM-jbkX4/YAGDUcITuVI/AAAAAAAAU_Q/2BzmRLT_QE4xNkmXyhgJZ7clle-KlrdaQCNcBGAsYHQ/s953/dipl%2Bautori%2B-1.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="320" data-original-height="671" data-original-width="953" src="https://1.bp.blogspot.com/-oAexM-jbkX4/YAGDUcITuVI/AAAAAAAAU_Q/2BzmRLT_QE4xNkmXyhgJZ7clle-KlrdaQCNcBGAsYHQ/s320/dipl%2Bautori%2B-1.jpg"/></a></div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-qek-C8HbNl4/YAGCmFAtm9I/AAAAAAAAU-4/Z0emDXNgbrIsXZOd3BFQbzfFov1xx74wACNcBGAsYHQ/s857/dipl%2Bautori%2B-2.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="560" data-original-width="857" src="https://1.bp.blogspot.com/-qek-C8HbNl4/YAGCmFAtm9I/AAAAAAAAU-4/Z0emDXNgbrIsXZOd3BFQbzfFov1xx74wACNcBGAsYHQ/s320/dipl%2Bautori%2B-2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-_ok1GGn1JbA/YAGCwdsRJbI/AAAAAAAAU_A/JOyafhfdYhkWUeCLQn2qfb119MtGjoh_gCNcBGAsYHQ/s883/dipl%2Beval%2B-1.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="606" data-original-width="883" src="https://1.bp.blogspot.com/-_ok1GGn1JbA/YAGCwdsRJbI/AAAAAAAAU_A/JOyafhfdYhkWUeCLQn2qfb119MtGjoh_gCNcBGAsYHQ/s320/dipl%2Beval%2B-1.jpg" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-P2zk96OVyWc/YAGCwcbW-cI/AAAAAAAAU-8/79FZ-HrfR40Hudy6zh3tR3CG-MwS-m4CACNcBGAsYHQ/s780/dipl%2Beval%2B-2.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="501" data-original-width="780" src="https://1.bp.blogspot.com/-P2zk96OVyWc/YAGCwcbW-cI/AAAAAAAAU-8/79FZ-HrfR40Hudy6zh3tR3CG-MwS-m4CACNcBGAsYHQ/s320/dipl%2Beval%2B-2.jpg" width="320" /></a></div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-33891719671264461782021-01-05T01:33:00.007-08:002021-04-23T00:06:33.997-07:0010 ianuarie- Ziua națională a matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii, ziua de naștere a acad. Gr. C. Moisil <div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-GqnEpGRJR-Q/YIJx5X3mfJI/AAAAAAAAV40/dgtISuCp4qEnbS_1-fNagS-5g9LNj52egCNcBGAsYHQ/s352/logo-10%2Bian-jpg.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="400" data-original-height="301" data-original-width="352" src="https://1.bp.blogspot.com/-GqnEpGRJR-Q/YIJx5X3mfJI/AAAAAAAAV40/dgtISuCp4qEnbS_1-fNagS-5g9LNj52egCNcBGAsYHQ/s400/logo-10%2Bian-jpg.jpg"/></a></div>
<ul style="text-align: left;"><li style="font-weight: bold;"><b>
UPDATE</b>. Legea nr. 82/15/04/2021
Prin Decretul nr. 300/15/04/2021 a fost promulgată, Legea nr. 82/15/04/2021
ce instituie ziua de 10 ianuarie - <i>Ziua Matematicii, Informaticii şi Ştiinţelor naturii</i>. </li><li style="font-weight: bold;">decretul https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20L651DP.PDF </li><li style="font-weight: bold;">forma promulgată https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20L651FP.PDF </li><li style="font-weight: bold;"> procesul legislativ https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=23201 </li></ul></b>
Recent, în ziua de 28 decembrie 2020, Senatul României a aprobat instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii (<a href="https://www.senat.ro/Legis/PDF/2020/20L651FS.pdf" target="_blank">https://www.senat.ro/Legis/PDF/2020/20L651FS.pdf</a>).<div>Potrivit Expunerii de motive, „<i>În ziua de 10 ianuarie 1906 se năștea academicianul Grigore Constantin Moisil, personalitate care și-a pus amprenta asupra dezvoltării matematicii românești și care a fost cel mai important pionier al informaticii în Romania, și unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai informaticii din lume. Consider că înfiinţarea unei asemenea zile naţionale poate avea o contribuţie semnificativă în conştientizarea la nivel de masă a importanţei domeniului şi asigurarea unui suport popular pentru viitoare decizii strategice</i>", a motivat iniţiatorul proiectului de lege, deputatul Varujan Pambuccian. Ideea acestei propuneri s-a discutat la întâlnirea Grupului “Moisil”, din 10 ianuarie 2020, pentru omagierea acad. Grigore C. Moisil – fondatorul informaticii românești, primul român având Computer Pioneer Award (1996) (<a href="https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil" target="_blank">https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil</a>), la care au participat și reprezentanți ai CRIFST – Academia Română. Cu această ocazie, anunțăm că urmează să se finalizeze un site dedicat memoriei acad. Grigore C. Moisil - https://sites.google.com/g.unibuc.ro/moisil, autor Marin Vlada, membru titular CRIFST – DIS. </div><div><br /></div><div>"<i>Se instituie ziua de 10 ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii. Sărbătorirea zilei matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii poate fi organizată de către Academia Română, instituţiile de cercetare, instituţiile de învăţământ, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, de către societatea civilă şi persoane fizice şi juridice, prin organizarea şi/sau participarea la programe şi manifestări ştiinţifice, culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocaţiilor bugetare aprobate</i>", prevede proiectul de lege.</div><ul style="text-align: left;"><li>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-_hEf0l1ZhIc/X_Q3-_6Qh2I/AAAAAAAAU9A/kYdeLaBLskMwW8XHL6MsYHNO7T3MA6KRACNcBGAsYHQ/s442/moisil%2B-%2Bmedalie.jpg" style="clear: right; display: block; float: right; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="327" data-original-width="442" src="https://1.bp.blogspot.com/-_hEf0l1ZhIc/X_Q3-_6Qh2I/AAAAAAAAU9A/kYdeLaBLskMwW8XHL6MsYHNO7T3MA6KRACNcBGAsYHQ/s200/moisil%2B-%2Bmedalie.jpg" width="200" /></a></div>
Propunerea s-a realizat la întâlnirea Grupului "Moisil", din 10 ian. 2020, de la Casa universitarilor București. Inițiativa a venit de la prof. Gheorghe Radu din Brașov, susținută de M. Vlada și de toți ceilalți, inclusiv de reprezentanți ai CRIFST Academia Română (M. Vlada, Eufrosina Otlăcan). Am redactat propunerea și l-am rugat pe prof. Varujan Pambuccian sa facă o inițiativă legislativă. S-a ținut de cuvânt și îi multumim! </li><li>Mesaj pe facebook, prof. Gheorghe Radu: Ziua de 10 Ianuarie este ziua de naștere a celebrului Acad. Grigore C. Moisil, pionier al informaticii în România și recunoscut ca pionier al informaticii mondiale (distincție atribuită post-mortem de către IEEE, anul 1996). Inițial, propunerea mea a fost ca ziua de 10 Ianuarie să fie declarată "Ziua informaticianului român".</li></ul><div><hr />
</div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-17162279454713537362020-11-19T04:54:00.002-08:002020-11-19T04:59:44.428-08:00Restituiri Ștefan Odobleja
<b>Restituiri - Simpozionul Internațional Ștefan Odobleja - 1982, 5 români care au schimbat lumea: Poenaru, Coandă, Paulescu, Odobleja, Ciurcu by Cătălin Gabriel</b>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-ow0Kpc1egEw/X7Zqv3EF4bI/AAAAAAAAUkQ/Nd3dFiCqCXkXFVgH9iUqmxiRh_ErPnk0ACNcBGAsYHQ/s798/1982-masa%2Brotunda.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="798" data-original-width="590" height="400" src="https://1.bp.blogspot.com/-ow0Kpc1egEw/X7Zqv3EF4bI/AAAAAAAAUkQ/Nd3dFiCqCXkXFVgH9iUqmxiRh_ErPnk0ACNcBGAsYHQ/s400/1982-masa%2Brotunda.jpg" /></a></div>
<b>POMUL CIBERNETICII</b>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-dWe4xnEG1Io/X7ZrIu96JOI/AAAAAAAAUkg/DzxTgJmH0UMQMTe4Bk6MevALmBApILtuACNcBGAsYHQ/s816/1982-pomul%2Bciberneticii.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="816" data-original-width="517" height="400" src="https://1.bp.blogspot.com/-dWe4xnEG1Io/X7ZrIu96JOI/AAAAAAAAUkg/DzxTgJmH0UMQMTe4Bk6MevALmBApILtuACNcBGAsYHQ/s400/1982-pomul%2Bciberneticii.jpg" /></a></div>
<h3>Masa rotundă, LUGOJ, 26-27 iunie 1982</h3>
Masa rotundă, LUGOJ, 26-27 iunie 1982. Editura Nagard Paris-Roma-Montreal-Pelham N.Y., site Stefan Odobleja - https://odobleja.ro/
<p style="-x-system-font: none; display: block; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-size-adjust: none; font-size: 14px; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font: 14px Helvetica, Arial, sans-serif; line-height: normal; margin: 12px auto 6px;"> <a href="https://www.scribd.com/document/484951436/Cibernetica-Generalizata-Stefan-Odobleja-1982#from_embed" style="text-decoration: underline;" title="View Cibernetica Generalizata Stefan Odobleja - 1982 on Scribd">Cibernetica Generalizata Stefan Odobleja - 1982</a> by <a href="https://www.scribd.com/user/38505680/Marin-Vlada#from_embed" style="text-decoration: underline;" title="View Marin Vlada's profile on Scribd">Marin Vlada</a> on Scribd</p>
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.6954510408635313" data-auto-height="false" frameborder="0" height="800" id="doc_16518" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/484951436/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-FfS7d7vNlee9y0M6YgEv" title="Cibernetica Generalizata Stefan Odobleja - 1982" width="600">
</iframe>
<h3>Simpozionul Internațional Ștefan Odobleja, LUGOJ, 22-24 octombrie 1982</h3>
Simpozionul Internațional Ștefan Odobleja, LUGOJ, 22-24 octombrie 1982. Editura Nagard Paris-Roma-Montreal-Pelham N.Y., site Stefan Odobleja - https://odobleja.ro/
<p style=" margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block;"> <a title="View Simpozionul International Stefan Odobleja- 1982 on Scribd" href="https://www.scribd.com/document/484952631/Simpozionul-International-Stefan-Odobleja-1982#from_embed" style="text-decoration: underline;" >Simpozionul International Stefan Odobleja- 1982</a> by <a title="View Marin Vlada's profile on Scribd" href="https://www.scribd.com/user/38505680/Marin-Vlada#from_embed" style="text-decoration: underline;" >Marin Vlada</a> on Scribd</p><iframe class="scribd_iframe_embed" title="Simpozionul International Stefan Odobleja- 1982" src="https://www.scribd.com/embeds/484952631/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-BrI5LWr4hHieThgi7Tay" data-auto-height="false" data-aspect-ratio="0.6954510408635313" scrolling="no" id="doc_61455" width="600" height="800" frameborder="0"></iframe>
<h3>Cronologie-apariția Ciberneticii 1748- 1975 by St. Odobleja</h3>
Cronologie-apariția Ciberneticii by St. Odobleja - Masa rotundă, LUGOJ, 26-27 iunie 1982. Editura Nagard Paris-Roma-Montreal-Pelham N.Y., site Stefan Odobleja - https://odobleja.ro/
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.7080062794348508" data-auto-height="false" frameborder="0" height="800" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/484957815/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-3mUU9iBj5eHJTodKZ1fD" title="Cronologie-aparitia Ciberneticii by St. Odobleja" width="600">
</iframe>
<p style="-x-system-font: none; display: block; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-size-adjust: none; font-size: 14px; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font: 14px Helvetica, Arial, sans-serif; line-height: normal; margin: 12px auto 6px;"><a href="https://www.scribd.com/document/484957815/Cronologie-aparitia-Ciberneticii-by-St-Odobleja#from_embed" style="text-decoration: underline;" title="View Cronologie-aparitia Ciberneticii by St. Odobleja on Scribd">Cronologie-aparitia Ciberne...</a> by <a href="https://www.scribd.com/user/38505680/Marin-Vlada#from_embed" style="text-decoration: underline;" title="View Marin Vlada's profile on Scribd">Marin Vlada</a>
</p>
<h3>5 români care au schimbat lumea: Poenaru, Coandă, Paulescu, Odobleja, Ciurcu by Cătălin Gabriel</h3>
5 români care au schimbat lumea: Poenaru, Coandă, Paulescu, Odobleja, Ciurcu - https://youtu.be/BYFTEBttjnw
<iframe allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen="" frameborder="0" height="444" src="https://www.youtube.com/embed/BYFTEBttjnw" width="789">
</iframe>
Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-59646126734438670112020-11-12T23:17:00.005-08:002020-11-12T23:30:03.259-08:00Proiectele CNIV & ICVL, ROINFO, Odobleja<ol>
<li>Proiectul CNIV - Conferința Nțională de Învățământ Virtual, din anul 2003 - tehnologii e-Learning în educație și cercetare, <a href="http://c3.cniv.ro/" target="_blank">http://c3.cniv.ro/</a>
<li>Proiectul ICVL - International Conference on Virtual Leaning, din anul 2006 - tehnologii e-Learning în educație și cercetare, <a href="http://c3.icvl.eu/" target="_blank">http://c3.icvl.eu/</a>
<li>Proiectul ROINFO "Romanian Informatics" 2018-2022, Istoria informaticii românești. Apariție, Dezvoltare și Impact, <a href="https://sites.google.com/view/roinfo/home" target="_blank">https://sites.google.com/view/roinfo/home</a>
<li>Proiectul "Ștefan Odobleja", inventatorul unei noi științe: Cibernetica, <a href="https://odobleja.ro/" target="_blank">https://odobleja.ro/</a>
</ol>
<hr>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-byg3dOSB7qM/X6416uVS_MI/AAAAAAAAUYg/n9eul207GVULtvj7hIV64wYBi0IJcf8yACNcBGAsYHQ/s1133/vlada-ub%2B2020.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="400" data-original-height="740" data-original-width="1133" src="https://1.bp.blogspot.com/-byg3dOSB7qM/X6416uVS_MI/AAAAAAAAUYg/n9eul207GVULtvj7hIV64wYBi0IJcf8yACNcBGAsYHQ/s400/vlada-ub%2B2020.jpg"/></a></div>
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/czKsDfzTYLc" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/B78-84NA-S4" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/zFDKPJJab0c" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/E4En6wpl65o" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
<hr>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-4837826199834300322020-11-02T03:11:00.009-08:002020-11-02T03:41:10.679-08:00CNIV 2020 online<b>A XVIII-a ediție a CONFERINȚEI NAȚIONALE DE ÎNVĂȚĂMÂNT VIRTUAL</b> <div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-ekXCnjBcCCI/X5_pDUsLAcI/AAAAAAAAUPQ/ZYAg8KHfG3cGqaQ2ss5ukHPQXgVqbgB5gCNcBGAsYHQ/s497/cniv%2B2020-0.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="465" data-original-width="497" src="https://1.bp.blogspot.com/-ekXCnjBcCCI/X5_pDUsLAcI/AAAAAAAAUPQ/ZYAg8KHfG3cGqaQ2ss5ukHPQXgVqbgB5gCNcBGAsYHQ/s320/cniv%2B2020-0.jpg" width="320" /></a></div><br />PROGRAM – Sesiunea online CNIV 2020 (Moderatori: M. Vlada, R. Jugureanu) </div><div>- <a href="http://c3.cniv.ro/?q=2020/online">http://c3.cniv.ro/?q=2020/online</a></div><div><br /></div>
TEMA: <i>Bune practici - utilizarea tehnologiilor în învățământul din România. Schimbări de paradigme în educația și cercetarea românească</i> <div><br /></div><div>A. Partea I – Prezentări de bune practici în România și Republica Moldova (10.00 – 13.00) </div><div>B. Partea a II-a – Dezbatere interactivă a unor teze pentru educație (13.00-14.30) </div><div><br /></div><div>UPDATE: Inregistrare <a href="https://www.facebook.com/raduj/videos/10223602836676175/">https://www.facebook.com/raduj/videos/10223602836676175/</a> </div><div><br /></div><div>656 comentarii 14 K vizualizări (14.431 vizualizări , 2.11.2020, ora 13:30) </div><div><br /></div><div><b>Marin Vlada, mesaj pe facebook</b>
- <a href="https://www.facebook.com/marin.vlada">https://www.facebook.com/marin.vlada</a> </div><div><br /></div><div>De 18 ani suntem activi cu proiectele CNIV & ICVL - tehnologii de e-Learning în educație și cercetare, unind mediul universitar, mediul preuniversitar și firmele de IT din România, pentru un învățământ modern, de calitate, eficient și comparabil cu standardele internaționale. Nu a fost ușor, dar avem rezultate, și o comunitate ce ne-a urmat în toți acești ani de ÎNVĂȚARE, de testare, de experimentare, de succese sau insuccese. O comunitate de profesori, cercetători, psihologi, pedagogi, elevi, studenți, specialisti IT, ce ne-a inspirat în munca noastră, deoarece acest cadru al proiectelor CNIV & ICVL a fost creat pentru ei, pentru a ÎNVĂȚA împreună, și am ÎNVĂȚAT, astfel am trăit multe momente de fericire. ÎNVĂȚAREA E PUTERE! Și această atitudine te poate ghida la FERICIRE!, în viață, în profesie, în gândire etc. SUCCES! Ne vedem aici LIVE la 9.55.
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-pu41qocjZtc/X5_pQ6ImSEI/AAAAAAAAUPU/qo8ZfMvW3HYTX3iTw4aFLOjSfDkqh23swCNcBGAsYHQ/s1255/cniv%2B2020-0-0.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="778" data-original-width="1255" height="248" src="https://1.bp.blogspot.com/-pu41qocjZtc/X5_pQ6ImSEI/AAAAAAAAUPU/qo8ZfMvW3HYTX3iTw4aFLOjSfDkqh23swCNcBGAsYHQ/w400-h248/cniv%2B2020-0-0.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-y78pQnWuXms/X5_rEftDveI/AAAAAAAAUPc/l0RBPwx9JfoM8OoNlfBWVdUV3fgRNzcJACNcBGAsYHQ/s487/cniv%2B2020-3.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="461" data-original-width="487" height="189" src="https://1.bp.blogspot.com/-y78pQnWuXms/X5_rEftDveI/AAAAAAAAUPc/l0RBPwx9JfoM8OoNlfBWVdUV3fgRNzcJACNcBGAsYHQ/w200-h189/cniv%2B2020-3.jpg" width="200" /></a><a href="https://1.bp.blogspot.com/-36sPG3qAqQU/X5_rPSLOfzI/AAAAAAAAUPg/U8WIoPeP-G83Tx1fvmxDtE37eUouBtrRQCNcBGAsYHQ/s501/cniv%2B2020-2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="402" data-original-width="501" height="161" src="https://1.bp.blogspot.com/-36sPG3qAqQU/X5_rPSLOfzI/AAAAAAAAUPg/U8WIoPeP-G83Tx1fvmxDtE37eUouBtrRQCNcBGAsYHQ/w200-h161/cniv%2B2020-2.jpg" width="200" /></a> <a href="https://1.bp.blogspot.com/-3_LHtSJ3Bqs/X5_v2Yk745I/AAAAAAAAUP0/w50DPYB75nw_TIO0lmJlgmAZ4oCuu1H4wCNcBGAsYHQ/s1600/cniv%2B2020-vlada-radu-adascalitei.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="747" height="200" src="https://1.bp.blogspot.com/-3_LHtSJ3Bqs/X5_v2Yk745I/AAAAAAAAUP0/w50DPYB75nw_TIO0lmJlgmAZ4oCuu1H4wCNcBGAsYHQ/w93-h200/cniv%2B2020-vlada-radu-adascalitei.jpg" width="93" /></a><a href="https://1.bp.blogspot.com/-w1lGyzsi5E4/X5_rPVemJgI/AAAAAAAAUPk/zKVqT1ahex8prcYhOOW3GFiTiUBJNuiLACNcBGAsYHQ/s488/cniv%2B2020-1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="488" data-original-width="482" height="200" src="https://1.bp.blogspot.com/-w1lGyzsi5E4/X5_rPVemJgI/AAAAAAAAUPk/zKVqT1ahex8prcYhOOW3GFiTiUBJNuiLACNcBGAsYHQ/w198-h200/cniv%2B2020-1.jpg" width="198" /></a><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><br /><br /><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><div><br /></div>
<hr />
<p style="-x-system-font: none; display: block; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-size-adjust: none; font-size: 14px; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font: 14px Helvetica, Arial, sans-serif; line-height: normal; margin: 12px auto 6px;"> <a href="https://www.scribd.com/document/481972451/CNIV-2020-Online-Proiectele-de-e-Leaning-in-educa%C8%9Bie-%C8%99i-cercetare-CNIV-ICVL#from_embed" style="text-decoration: underline;" title="View CNIV 2020 Online - Proiectele de e-Leaning în educație și cercetare CNIV & ICVL on Scribd">CNIV 2020 Online - Proiectele de e-Leaning în educație și cercetare CNIV & ICVL</a> by <a href="https://www.scribd.com/user/10398909/Marin-Vlada#from_embed" style="text-decoration: underline;" title="View Marin Vlada's profile on Scribd">Marin Vlada</a> on Scribd</p>
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="1.3323485967503692" data-auto-height="false" frameborder="0" height="800" id="doc_54760" scrolling="no" src="https://ro.scribd.com/embeds/481972451/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-qAbiTtelpGtdubmAaHTs" title="CNIV 2020 Online - Proiectele de e-Leaning în educație și cercetare CNIV & ICVL" width="600">
</iframe>
<hr />
Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-69487113944750126282020-10-21T03:47:00.002-07:002020-10-21T04:03:36.041-07:00Biblioteca digitală ROINFO<p><b></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><a href="https://1.bp.blogspot.com/-MWpnEd4Qxks/X5ARJSxEHAI/AAAAAAAAUJc/v7Qa5r_zB4goo0sUnLgD5mWVwiYCe45agCNcBGAsYHQ/s539/2020%2B-%2Bpionieri%2BRO.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="539" data-original-width="382" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-MWpnEd4Qxks/X5ARJSxEHAI/AAAAAAAAUJc/v7Qa5r_zB4goo0sUnLgD5mWVwiYCe45agCNcBGAsYHQ/s320/2020%2B-%2Bpionieri%2BRO.jpg" /></a></b></div><b><br />Istoria informaticii românești descrisă de cei care au trăit-o </b><p></p><p><b>60 DE ANI DE INFORMATICĂ ROMÂNEASCĂ </b></p><p>The History of Romanian Informatics described by those who lived it. 60 YEARS OF ROMANIAN COMPUTING (HARDWARE + SOFTWARE) </p><p>"<i>The Informatics/Computer Science restores not only the unity between the pure and the applied mathematical sciences, the concrete technique and the abstract mathematics, but also that between the natural sciences, the human being and the society. It restores the concepts of the abstract and the formal and makes peace between arts and science not only in the scientist' conscience, but in their philosophy as well.</i>" Grigore C. Moisil, Computer Pioneer Award and the father of Romanian Computer Science.</p><p>
<b>PROIECTUL ROINFO</b> - <a href="https://sites.google.com/view/roinfo">https://sites.google.com/view/roinfo</a></p>
<ul>
<li> VOLUMUL I, Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor (Cap. 1) - <a href="https://sites.google.com/view/roinfo/vol-i" target="_blank">https://sites.google.com/view/roinfo/vol-i</a>
<li> VOLUMUL II, Contextul național privind fondarea informaticii românești (Cap. 2) - <a href="https://sites.google.com/view/roinfo/vol-ii" target="_blank">https://sites.google.com/view/roinfo/vol-ii</a>
<li> VOLUMUL III, Computing – Apariție și dezvoltare (Cap. 3 –6) - <a href="https://sites.google.com/view/roinfo/vol-iii" target="_blank">https://sites.google.com/view/roinfo/vol-iii</a>
<li> VOLUMUL IV, Computing – Dezvoltare și impact (Cap. 7 –10) - <a href="https://sites.google.com/view/roinfo/vol-iv" target="_blank">https://sites.google.com/view/roinfo/vol-iv</a>
</ul>
<hr>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-71320984905916785652020-10-03T00:18:00.005-07:002020-10-03T01:18:04.559-07:00ROINFO 2018-2020 Project "Romanian Informatics"<i>Article from ICVL 2020, The 15th International Conference on Virtual Learning</i>
<h3 style="text-align: center;">ROINFO 2018-2020 Project "Romanian Informatics". 60 years of Romanian Informatics</h3>
<center>
<b>Marin Vlada</b>
University of Bucharest, 14 Academiei Street, RO-010014, Romania
E-mail: vlada[at]fmi.unibuc.ro</center><p><b>Abstract</b>
The article describes the results obtained by developing the national project ROINFO 2018-2020 "Romanian Informatics". Through studies and research activities, numerous arguments have been brought in "deciphering" the phenomenon of Romanian informatics. Some aspects were known, others not, and those that were known were known by very few people, students and pupils. Results that Romania should be proud of: 1. In 1953-1954, Romania ranked third in the world, after the USA and the USSR, in the research activity on "Theory of switching circuits" - according to the number of articles, applications of mathematical logic in technical (Grigore C. Moisil, CCUB Activity, AMC magazine, Technical Publishing House, no. 13-14, 1970); 2. In the period 1955-1957, Romania designed and built its first electronic digital computer (1957, CIFA 1 computer), by a team led by Eng. Victor Toma, at the Institute of Atomic Physics (IFA) - Măgurele Bucharest; 3. Romania was the 8th country in the world to design and build an electronic computer (1957) and the 11th country in the world to build an electronic computer with transistors (1963).
Keywords:Computer Science, Computer System, Computing, Informatics, Concepts, Theories </p><p>MOTTO: "<i>Any science that does not dissolve in practical applications is a crippled and useless science. The great inventions were made by scientists who were at the same time scholars. With simple incursions, not much can be done. It must be attacked on a broad front. Only in such a way will it be possible to produce a more important breakthrough in the enemy front of the unknown</i>." Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), Father of general cybernetics, post-mortem member of the Romanian Academy
"<i>The value of a scientific work is judged by the influence it exerts on the evolution of science. There are also clogged roads in science, rivers that instead of flowing into rivers and thus into seas and oceans, fail in a small lake or simply in a puddle</i>” Solomon Marcus (1925-2016)
</p><h3>1 Introduction</h3><p>
"Calculus, in all its generality, is one of the fundamental human skills; we are born with this predisposition. It took a historic effort to perform a molecular analysis of human calculus in its irreducible components, an effort that culminated in the result of the British Alan Turing 80 years ago, in what science refers to as the Turing machine. Prefaced the electronic program-based computer developed by John von Neumann and his team in 1948. Inadmissibly, this itinerary, which makes the transition from traditional, numerical to qualitative computing, with entities of an abstract, unspecified nature, is missing from the program school. " Acad. Solomon Marcus (1925-2016). </p><p>Contemporary society has as primary objectives to reach a knowledge society (knowledge society), because human society organizes its technical reality, economic, social, etc., based on the level of development of knowledge. The volume of knowledge we have at our disposal is currently doubling every 5 years, through research and the results of all sciences. The need to know nature and the world has led to the emergence and development of science, which are representations and virtual models of knowledge. The evolution and development of science are continuous processes, because "the limits of knowledge and scientific predictions cannot be predicted" as Dimitri Mendeleev (1834-1907) states, and theories and methods are invented because "Imagination is more important than knowledge. Knowledge is limited, imagination goes around the world”according to Albert Einstein (1879-1955). He also says that "the only source of knowledge is experience, and information is not knowledge." Also, "Our science is the sum of the thoughts and experiences of countless minds" says Ralph Waldo Emerson (1803-1882). On the other hand, according to Francis Bacon (1561-1626) "Knowledge is in itself power", but with the advent of electronic computers and the development of Computing (hardware + software), the information held by man makes it powerful. The national project ROINFO "Romanian achievements in the field of Informatics" aims to develop studies and research to describe and explain the "phenomenon" of the emergence, evolution and development of informatics in Romania. This approach cannot be complete and comprehensive, being a beginning, unless we take into account the diversity of variables in time and space. We are aware that studies will be characterized by subjectivism, being people, events, institutions, processes, theories and applications, methods and technologies, evolutions and changes, etc. Also, our approach is all the more opportune and major, given the fact that there are still living scientists, professors, researchers, engineers, economists, etc., who lived in the '50s and' 60s, when it was consolidating. Computing worldwide and, when the first electronic computers of generation’s I-III were built. </p><p><b>Definition [2]</b>. </p><p>The pioneer of Romanian informatics is the institution or scientist, professor, researcher, engineer, etc., which has contributions in (when Informatics / Computer Science acquired its status as an independent science, during 1955-1990): </p><p>• studies and research in the field of Computing (hardware and software, The 2012 ACM Computing Classification System - DL: DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm); </p><p>• development of Computer Science and Information and Communication Technology (IT&C) theories, methods and techniques, including the development of software and hardware products; </p><p>• the use of software installed on the computer to solve problems in the scientific, engineering, economic, health, education, military etc.; </p><p>• promoting and spreading the use of computers by all categories of people, including pupils and students; </p><p>• Promoting and participating in scientific events in the field of Computing (hardware and software), including through connections and exchange of ideas among the international community in the field. </p><p>The first results of the national project ROINFO 2018-2010 appeared by publishing the first 2 volumes of “History of Romanian Informatics. Emergence, development and impact”: </p><p>Volume I “Computing - The international context”, Volume II “Computing - The national context”. The volumes were elaborated out of the desire to describe relevantly and with evidence of the events unfolding in the reality of the time, the correct understanding of the evolution of Romanian informatics, both for contemporaries - for those who lived some of these stages in Romanian informatics, and for future generations. Specialists. In this way, in the future, it will be much easier to understand the evolution of theories, methods and technologies in the field of Informatics and Information Technology (IT). </p><p></p>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-XBtiiYGtvgA/X3gno8z77yI/AAAAAAAAUAg/UC1iVBy3yrgng-g7QG-o2OimeZElN1f0QCNcBGAsYHQ/s539/2020%2B-%2Bpionieri%2BRO.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="539" data-original-width="382" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-XBtiiYGtvgA/X3gno8z77yI/AAAAAAAAUAg/UC1iVBy3yrgng-g7QG-o2OimeZElN1f0QCNcBGAsYHQ/s320/2020%2B-%2Bpionieri%2BRO.jpg" /></a></div><br /><p></p><p style="text-align: center;"> <i>Fig. 1 The Romanian Pioneers in Computing (Computer Science /Informatics) </i></p><p>Recently, volumes III (chapters 3-6) and IV (chapters 7-10) have been completed and prepared for publication, which complete the completion of studies on the “phenomenon” of Romanian informatics, and thus it can be stated that it was “deciphered ”The way of appearance and development of Romanian informatics. </p><p>The idea of writing a history of Romanian informatics did not appear suddenly. Just as in nature the phenomena and processes that take place need conditions and time to appear and be exercised through their functions, just as the conception and elaboration of a history of Romanian informatics needed time and some conditions for: </p><p>• understanding the multiple and various stages in the emergence and development of the concept of Computing (= computing technique; methods and techniques, equipment etc. - hardware and software); </p><p>• testing and using problem-solving methods using the computer, understanding the role and impact of theoretical informatics in the development of information science and technology (IT); </p><p>• the need to use the facilities offered by the computer in the development of human society, the need to use the computer in all areas of activity for efficiency and optimization of activities; </p><p>• the need to use the new technologies offered by the computer in the educational system, the use of the computer in the field of discoveries and researches in science and technology etc.
The volumes "History of Romanian informatics. Appearance, development and impact", MATRIXROM Publishing House, 2019-2020: </p><p>• Volume I (Computing - International Context), contains Chapter 1: 1. The International Context to the Emergence and Evolution of Computers. </p><p>• Volume II (Computing - National Context) contains chapter 2: 2 The national context on the foundation of Romanian informatics. </p><p></p>
<table><tr><td><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-WFKwvo8qXqo/X3goDBmYb8I/AAAAAAAAUAo/Pa2-JV6jP0QfQBsmJs70UKiiIea_1-yjwCNcBGAsYHQ/s727/cop%2B1%2Bvol%2BI%2B-%2Bvlada.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="727" data-original-width="536" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-WFKwvo8qXqo/X3goDBmYb8I/AAAAAAAAUAo/Pa2-JV6jP0QfQBsmJs70UKiiIea_1-yjwCNcBGAsYHQ/s320/cop%2B1%2Bvol%2BI%2B-%2Bvlada.jpg" /></a></div><br />
</td><td><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-6B-5yclyJaQ/X3goDHt5_rI/AAAAAAAAUAs/MMdkiQqa0rIbWy8JhRelpI7zejmXL5X7gCNcBGAsYHQ/s731/cop%2B1%2Bvol%2BII%2B-%2Bvlada.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="731" data-original-width="528" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-6B-5yclyJaQ/X3goDHt5_rI/AAAAAAAAUAs/MMdkiQqa0rIbWy8JhRelpI7zejmXL5X7gCNcBGAsYHQ/s320/cop%2B1%2Bvol%2BII%2B-%2Bvlada.jpg" /></a></div>
</td></tr>
</table><br /> <p></p><p style="text-align: center;"> <i>Fig. 2 The volumes I and II"History of Romanian informatics. Appearance, development and impact"</i> </p><p>• Volume III (Computing: Emergence and Development) further includes 4 chapters (chapters 3-6): 3. The development of the computer industry in Romania; 4. Grigore C. Moisil-Computer Pioneer, founder of informatics in Romania; 5. Solomon Marcus, a life dedicated to mathematics and informatics: 6. The pioneers of Romanian informatics - University of Bucharest. </p><p>• Volume IV (Computing: Development and impact) further includes 4 chapters (chapters 7-10): 7. The pioneers of Romanian informatics - People and institutions; 8. Development and impact of informatics in Romania; 9. Computer Science and Cybernetics at the Academy of Economic Studies (ASE); 10. The history of computerization in the Romanian pre-university environment 1985-2018. </p><p></p>
<table><tr><td><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-uhFkTfwtKus/X3goRKNDcHI/AAAAAAAAUAw/FouadruPeJ4VFCzPKza3O0uuyZ35sMiuQCNcBGAsYHQ/s547/cop%2B1%2Bvol%2BIII%2B-%2Bvlada.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="547" data-original-width="388" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-uhFkTfwtKus/X3goRKNDcHI/AAAAAAAAUAw/FouadruPeJ4VFCzPKza3O0uuyZ35sMiuQCNcBGAsYHQ/s320/cop%2B1%2Bvol%2BIII%2B-%2Bvlada.jpg" /></a>
</td><td><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-qudQu1RU8YQ/X3goanV6C6I/AAAAAAAAUA8/JysAgmW_a6EXFoU37RIpHaYheFFTB5a_wCNcBGAsYHQ/s549/cop%2B1%2Bvol%2BIV%2B%2B-%2Bvlada.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="549" data-original-width="391" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-qudQu1RU8YQ/X3goanV6C6I/AAAAAAAAUA8/JysAgmW_a6EXFoU37RIpHaYheFFTB5a_wCNcBGAsYHQ/s320/cop%2B1%2Bvol%2BIV%2B%2B-%2Bvlada.jpg" /></a></div><br /></div>
</td></tr>
</table><p></p><p style="text-align: center;">Fig. 3 The volumes III and IV "History of Romanian informatics. Appearance, development and impact"
</p><h3>2 Why "History of Romanian Informatics"?</h3><p>
Today, it can be strongly and convincingly stated that Romania must be proud of the efforts and important contributions of scientists, professors, researchers, engineers, etc., in the emergence and development of informatics in Romania. Young people have the right and duty to find out these aspects regarding the appearance and development of informatics in Romania - in school through textbooks, in universities through courses in Romanian computer science history - and to be proud of these remarkable achievements of the forerunners, who have influence in education. research, industry, economy, etc., now, but also in the future. In the study on the emergence and development of Romanian informatics it can be seen that Romanian scientists (mathematicians, engineers, physicists, economists, sociologists, linguists, logiciansetc.) led by Grigore C. Moisil, Tudor Tănăsescu, Tiberiu Popoviciu, Mihai Drăgănescu, Mircea Malița etc., have influenced and determined the Romanian leadership since then, to quickly find that there is a need to use electronic computers in the economy and in all activities of Romanian society. It is noteworthy that in those years, in the field of construction and use of electronic computers, decisions were made from the bottom up - in the political regime of the time, it was usually the other way around - and sometimes not all of these decisions were good. </p><p> <b>Arguments through which we are proud to have a Romanian informatics (Computer Science, IT, Computing = hardware + software)</b> </p><p>Today, it is known that the mathematician acad. Grigore C. Moisil is considered the founder of Romanian informatics for his efforts in the emergence and development of informatics in Romania, and many of his collaborators are pioneers of Romanian informatics, being specialists with significant in the field of Computing / IT (hardware and software), with many results. pioneering in these fields. In 1996 his activity was recognizedresults internationally by awarding the Computer Pioneer Award (https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil) “For the development of versatile logical switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers”. After 1950, Moisil was the key figure in the promotion of informatics and cybernetics in the Romanian academic, university and high school environments. This state was at a time when Romania was strongly influenced by Soviet political domination. At that time, the official Philosophical Dictionary, translated from Russian and published in 1953, still described Cybernetics as a "reactionary bourgeois science directed against the working class". Following the installation of communism in Romania, after the Second World War, Cybernetics was considered a reactionary science: "Cybernetics - the reactionary pseudoscience invented by the international bourgeoisie to divert the attention of the proletariat from the class struggle".
In Romania, the first electronic computer of parallel type with electronic tubes was built in 1957 (for measuring the degree of radioactivity at the Magurele nuclear reactor), at the Institute of Atomic Physics (IFA) - director acad. Horia Hulubei, under the leadership of Eng. Victor Toma and is named CIFA-1. In 1961, the MECIPT-1 computer with electronic tubes was built at the Polytechnic Institute of Timişoara (IPT). Between 1959-1963, at the Cluj Computing Institute, the construction of the DACICC-1 computer (Automatic Computing Device of the Cluj Computing Institute) followed, having as constructive elements electronic tubes and transistors. Then other computers that were built in the country: FELIX series C-256/1024, INDEPENDENT, CORAL and some types of personal computers. The construction of these computers was carried out starting with 1970 at the Electronic Computer Factory in Bucharest (Felix) and at ITC.
1958 - the first National Symposium of Cybernetics in Romania, organized at the Cluj Computing Institute. It is the indisputable merit of acad. Tiberiu Popoviciu to have organized the first National Symposium of Cybernetics in Cluj, at the Institute of Computing, in 1958. We appreciate that this was probably possible due to the fact that the Soviet Union had produced its first electronic computers for several years, and therefore the mentality about this "reactionary pseudoscience Cybernetics" had changed.In order to stimulate research in the field of computers, in the academic year 1959/1969 acad. Grigore C. Moisil founded the Department of Computing Machines (the last 2 years of 5 years of study), and in February 1962, he founded the Computing Center of the University of Bucharest (CCUB), at the Faculty of Mathematics and Physics, the first with this profile from the country. The establishment request, handwritten by Moisil, was approved by the then Minister of Education, Prof. Ştefan Bălan, a former colleague of Moisil at the Polytechnic Institute in Bucharest (in the 1940s). CCUB was established as a Laboratory under the Department of Algebra led by Moisil, he being also the first Director of the Center.
An example regarding the promotion of Cybernetics in Romania is the Cybernetics Course held by acad. Grigore C. Moisil and having as secretary Mr. Petre Dimo, at the Popular University of Bucharest “Ioan I. Dalles”, in the univ. 1964-1965 (third year of activity). The program of the course "CYBERNETICS", director acad. Grigore C. Moisil, secretary eng. Petre Dimo: 1. What is cybernetics; 2-3. Elements of mathematics; 4. What is a model; 5. Analog computers; 6. Finite automata - numbering systems; 7. Digital computers; 8. CIFA computers; 9. Computer programming; 10. MECIPT computer; 11. New types of digital computers; 12. Use of computers in economics; 13. Use of computers in transport; 14. The successes of the Romanian school of numerical analysis; 15. Automatic adjustment systems; 16. Elements of automatic systems; 17. Properties of automatic systems; 18. Use of computers in automation; 19. Biological models; 20. Automatic biological systems; 21. Endocrine regulation; 22-23. What is neurocybernetics; 24. Cybernetics and psychology; 25. Artificial intelligence; 26. Mathematical linguistics; 27. Automatic translation; 28. The philosophical implications of cybernetics; 29. Achievements of the Romanian School of Cybernetics; 30. The perspectives of cybernetics. </p><p>In 1966, an important event that contributed to increasing the quality of CCUB activity, was the International Colloquium "Computing Techniques and Computers" organized by the University of Bucharest, ASE and Polytechnic of Bucharest, based on consistent financial support from the Romanian Government. The young researchers of CCUB, Acad. Grigore C. Moisil and Acad. Nicolae Teodorescu-dean of the Faculty of Mathematics contributed substantially to the organization of this Colloquium. The colloquium brought new experiences in the country in the field of computers. </p><p>The Third International Congress of Cybernetics and General Systems (Third International Congress of Cybernetics and Systems, Romania) organized in Bucharest, between August 25-29, 1975, under the auspices of the World Organization of General Systems and Cybernetics (WOSGC) - http://wosc.co / wosc-congresses /, with the cooperation of the Romanian Organizing Committee. The Romanian Committee and the Congress Secretariat were based at the Academy of Economic Studies, at the Laboratories of the Department of Economic Cybernetics (LCCE), as well as the location of the Congress Adviser, Dr. John Rose - the Director General of WOSGC. The International Patronage Committee of the Congress included 2 NOBEL laureates and 15 academy presidents. The Secretariat of the Congress is located at ASE, at the Faculty of Economic Cybernetics, Informatics and Statistics, and the Operative Secretariat, made available to participants (about 1,500 from 30 countries) Also on the ground floor of the Palace Hall was organized, on the occasion of the Congress, an Exhibition International Computer and Auxiliary Equipment (August 20-30, 1975), represented by the largest computer, automation and telecommunications companies in the world (IBM, Control Data, ICL, Elliott, Siemens and Bull).
The theme of the Round Table of the Congress was: "Development of informatics in the next 25 years", organized by ICI. The open forum, chaired by Signor A. Peccei, President of the Club of Rome, included three conferences entitled "The Perspectives of Science and Technology in the Next 30 Years", given by: Dr. S.L. Fawcet - President of the Battelle Institute; by Dr. H. Chilver - Vice Chancellor of the Cranfield Institute of Technology in the United Kingdom; and by Prof. univ. dr. Mircea Malița - University of Bucharest. Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) also participated in this Congress - then, unknown, and today, a post-mortem member of the Romanian Academy, considered the father of generalized cybernetics, because he published the monumental work, in 2 volumes "Consonantist Psychology", Librairie Maloine, vol.I, 1938; vol. II, 1939, 10 years before the work of the mathematician Norbert Wiener (1894-1964) "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", Paris, 1948. </p><p>The paper presented at the Third Congress, Bucharest, 1975 was published in The Proceedings are published as: Modern Trends in Cybernetics and Systems, ed. J. Rose & C. Bilciu, Editura Technică, Bucharest and Springer, New York, 1977 (“Cybernetics and Consonantal Psychology”, vol. III, section 7 Neuro- and Bio-Cybernetics, pag. 1211).The international recognition of Dr. Ștefan Odobleja as a forerunner of Cybernetics, was made in August 1978, at the Fourth Congress, Amsterdam, when his work was presented to the participants by Dr. Eng. Stelian Bajureanu (with a doctorate in Cybernetics, 1975). Initially, the Congress was organized in honor of the mathematician Norbert Wiener, on the anniversary of "30 Years of Cybernetics", but after the presentation of Dr. Stefan Odobleja's scientific paper, the participants applauded for several minutes and chanted "40 Years of Cybernetics". The paper was published in The Proceedings are published as Current Topics in Cybernetics and Systems, ed. J. Rose, WOGSC, Springer-Verlag, Berlin, 1978 (Ștefan Odobleja - Romania, “Diversity and Unity in Cybernetics”). After this event, Dr. Ștefan Odobleja was also recognized in Romania, by publishing the collective work “Romanian Precursors of Cybernetics”, Romanian Academy Publishing House, 1979, and “Odobleja between Ampere and Wiener”, 1981, and in 1990 he was elected member post-mortem of the Romanian Academy.
</p><h3>3 Research aspects for “deciphering” the Romanian Informatics phenomenon</h3><p>
Some aspects were known, others not, and those that were known were known by very few people, students and pupils. In order to understand each other better, I would like to tell an episode from my student time at the Faculty of Mathematics of the University of Bucharest, being a student at the Computer Science Department, with a computer science program in year I. From the third year of college I used to I participate in various scientific events: scientific sessions, scientific symposia, conferences, doctoral theses, etc. I think it was 1978 (or 1979), when I attended the conference "Research on the contribution of the mathematician Gabriel Sudan on the first example of a recursive function that is not primitive recursive" (title in memory) given by professors Cristian Calude, Solomon Marcus and Ionel Țevy, in amph. Spiru Haret from the Faculty of Mathematics. It was a matter of calculability theory. Then, it never crossed my mind that after years and years this episode will have an important role in the history of Romanian informatics. In 2017, when I wrote the article “Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, forerunner of Cybernetics and Artificial Intelligence”, In Proceedings of the 12th International Conference on Virtual Learning (ICVL), I remembered that research he presented Cristian Calude. </p><p>Then, in 2018, when I started working for the ROINFO Project, I consulted by e-mail with acad. Gheorghe Păun on this subject. In the coord. of acad. Florin Gheorghe Filip, Romanian Civilization (coord. Victor Spinei) - Science and information technology in Romania, Romanian Academy Publishing House Bucharest, 2018, acad. Gheorghe Păun makes the following approach regarding pages in the history of Romanian theoretical informatics: “We will still recall a series of significant moments in the evolution of the field in our country. We will go back to the "prehistory" of (theoretical) computer science, even before the establishment of "computer science" in the world (I take the current phrase, computer science, used in English), invoking Gabriel Sudan, who, in 1927 , produced - without having this intention, because the terminology did not exist at that time - the first example of a recursive function that is not primitive recursive, then insisting on the two founders of Romanian (theoretical) informatics, Grigore C. Moisil and Solomon Marcus, reaching nowadays, the multitude of contributions of Romanian computer scientists to the most diverse internationally active research directions ”.</p><p>This was one of the topics that needed to be researched to correctly describe the phenomenon of Romanian informatics.
Next, we will give more details about this studied topic.In April 1973, before leaving for Canada, Moisil told Solomon Marcus that G. Sudan, a student of the German mathematician David Hilbert with Ackermann in the 1920s in Göttingen - he had defended his doctoral dissertation in 1925 - had produced a such an example. Gr. C. Moisil did not have time to give details, it is not clear what details he had, and in Canada he died, as a result of which, later reported in various places Professor Solomon Marcus. A real detective operation was launched, in search, first of all, of the work in which Gabriel Sudan had the respective example - of course, in a completely different context and with a different terminology than that of recursive functions, a field developed only in the 1930s. the search for Cristian Calude, then a student at the Faculty of Mathematics of the University of Bucharest, and Ionel Ţevy, a researcher at the Institute of Mathematics of the Romanian Academy. "After a careful examination of all the articles and books of Prof. Sudan, Cristian Calude turns his attention to the article Sur le nombre transfini ω ^ ω [omega-la-omega], published in the Bulletin Mathématique de la Société Roumaine Gabriel Sudan des Sciences, vol .30, 1927, fasc. 1, pp. 11–30.” (Source: S. Marcus, From Romanian mathematical thinking, Scientific and Encyclopedic Publishing House, Bucharest, 1975).
Following the work of C. Calude, S. Marcus, I. Ţevy „The First Example of a Recursive Function which Is Not Primitive Recursive”, Historia Mathematica, 6 (1979), pp. 380–384, both mathematicians, W. Ackermann and Gabriel Sudan are now considered to be simultaneously and independently the authors of the first example of such a function.Testimony of Prof. Dr. Cristian Calude held on September 26, 2019 on the occasion of the launch of vol. I & II of "History of Romanian Informatics", amf. S. Haret, Faculty of Mathematics and Informatics: “At the beginning of my research career I worked (together with Acad. S. Marcus and Prof. I. Țevy) to document the paternity of the Romanian mathematician Gabriel Sudan in a problem of calculability theory. Our results, published in the journal Historia Mathematica in 1979, could only prove the simultaneity of the construction of Sudan with that of the German mathematician W. Ackermann (the only quote in literature up to that time). The mere publication of this article would not have changed the attitude of the international community towards this paternity; it took concerted efforts, personal relationships, repeated citations in articles and books, returns, spread over more than 15 years for the name Ackermann to be replaced by Ackermann-Sudan in the main monographs of the field. The priority is obtained first of all through scientific evidence, but also through social efforts ”. </p><p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-ETUGQgfQr5c/X3gr4_we8mI/AAAAAAAAUBI/_zfKZxKfWx8PvVu5A3RZN_ry4GSer3v3ACNcBGAsYHQ/s960/26%2Bspt%2B2029%2Bamf%2BS%2BHaret%2Blansarea%2Bvol%2BI%2B-II.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="960" height="300" src="https://1.bp.blogspot.com/-ETUGQgfQr5c/X3gr4_we8mI/AAAAAAAAUBI/_zfKZxKfWx8PvVu5A3RZN_ry4GSer3v3ACNcBGAsYHQ/w400-h300/26%2Bspt%2B2029%2Bamf%2BS%2BHaret%2Blansarea%2Bvol%2BI%2B-II.jpg" width="400" /></a></div><br /><p></p><p style="text-align: center;"><i>Fig. 4 September 26, 2019, Meeting of Romanian computer scientists, launching volumes I and II, Amf. S. Haret, Faculty of Mathematics and Computer Science </i></p><p>Now it can be stated that, in fact, the objectives of the ROINFO project continue some previous approaches regarding the history of informatics in Romania. </p><p>The first approach is made by acad. Grigore C. Moisil through the article “Activity of the Computing Center of the University of Bucharest - CCUB”, AMC no. 13-14, 1970, Technical Publishing House (http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri). The second ademers is made by the Vietnamese Pham GiaDuc, “The History of the Establishment and Development of Computer Science in the R.S.R. ”, 1972 (The doctoral thesis has 185 pages and has the number IV 40230 in the catalog of the National Library of Romania). In 1972 through the doctoral thesis (http://c3.cniv.ro/?q=2018/duc). The third approach is Marius Guran's book, Monograph of Informatics in Romania, Historical Landmarks, AGIR Publishing House Bucharest, 2012, 705 pages.After the conception and elaboration of the first 2 volumes of the ROINFO project, important conclusions were drawn by understanding the phenomenon of Romanian informatics. Thus, in the two papers were highlighted the important efforts and contributions of scientists, professors, researchers, engineers, etc., on the emergence and development of informatics in Romania. </p><p>Therefore, the phrase "Romanian informatics" is argued by examples, studies, achievements, initiatives and actions.
These aspects were described in the Preface to Volume III: </p><p>1. RESEARCH ON RECURSIVE FUNCTIONS, LOGIC AND THEORY OF DEMONSTRATION - In 1927, the Romanian mathematician Gabriel Sudan (1899-1977), with his doctorate at David Hilbert, gave the first example of a non-primitive recursive function, before Wilhelm Ackermann ( 1928). Between 1934-1942, at the University of Iași, the mathematician Grigore C. Moisil (1906-1973) dealt with "Logic and the theory of demonstration" and aiming to "learn mathematics from the beginning", he studied at the "wonderful library" of the Mathematical Seminar from Iași, the book by Hilbert and Ackermann, but also the 3 volumes “Principia Mathematica” by Russel and Whitehead. Professor Moisil learned about Lukasiewicz's multi-valued logics in the spring of 1935, when T. Kotarbinski, a professor at the University of Warsaw, gave 3 public lectures and a short lecture at the Mathematical Seminar on Lukasiewicz's writing without parentheses. </p><p> 2. CYBERNETICS WAS BORN IN ROMANIA (1938-1939) - Today it is known that, 10 years before the book of the American mathematician Norbert Wiener (1894-1964) “Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine”, the Romanian Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) - military doctor (post-mortem member of the Romanian Academy, 1990), published in 2 volumes "Consonantal Psychology", 1938-1939, at the Publishing House "Maloine", Paris, in French (totaling over 800 pages), in which he establishes general laws, which he applies to both the sciences of inert nature and the sciences of the living world, psychology and economic and social phenomena. Dr. Ştefan Odobleja makes a description of the psychological functions using a general scheme of a cybernetic system, where the sense organs, which receive information from the environment, represent the inputs (INPUT), and the muscles are considered the outputs (OUTPUT). They take "steps beyond the boundaries of psychology" moving from man to other complex systems (communities, social organizations, etc.), inventing a new science: Cybernetics. </p><p>3. FUNDAMENTALS OF MODELS FOR COMPUTING AND DEVELOPMENT IN THE FIELD OF COMPUTING - In the period 1953-1954, ROMANIA ranked third in the world, after the USA and the USSR, in the research activity on "Theory of switching circuits" - after no. of articles (Gr. C. Moisil, CCUB Activity, AMC magazine, Technical Publishing House, no. 13-14, 1970). Programs for the national computer and management system, regarding the endowment with computer technology in the period 1971-1980 (1967, 1971, 1972). </p><p>4. MAKING ROMANIAN COMPUTERS - Between 1955-1957, ROMANIA designed and built its first electronic digital computer (1957, CIFA 1 computer), by a team led by Victor Toma, at the Institute of Atomic Physics (IFA) - Magurele Bucharest. </p><p>5. DEVELOPMENT OF COMPUTERS IN THE WORLD - ROMANIA was the 8th country in the world to design and build an electronic computer (1957) and the 11th country in the world to build an electronic computer with transistors (1963). </p><p> Some examples for arguing the phenomenon of Romanian informatics, through various development strategies, initiatives and concrete results.
Of course, I can achieve this after I have covered almost all the objectives of the ROINFO project "Romanian Informatics" 2018-2020 (http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir), materialized by publishing 4 volumes , volume V being in progress, after which we will continue with 1-2 volumes on the presentation of prestigious computer scientists in Romania. This objective has been announced since the launch of the project, in May 2018, in the Centenary year of the Great Union. It is an objective that requires a lot of effort, but through a good information and promotion, through the involvement of as many specialists in Computing (hardware + software), this important approach has been achieved. I mention the fact that 114 authors contributed to the 4 volumes: 15 authors - vol. I, 41 authors - vol. II, 34 authors - vol. III, 24 authors - vol. IV. In this way, we will conclude an overview of the emergence, development and impact of informatics in Romania, by highlighting an evolution regarding the contributions of some people, institutions, concepts, theories and technologies.
It should be noted that all this evolution would not have taken place if in the period 1955-1965 the field of Automation was not supported by research, design and production. In 1955, the Institute of Electrotechnical Research (ICET, the future ICPE) was established, after which the company "Automatica" was established, which included "Termotehnica", in 1960. In 1962, by concentrating the profile companies in industrial groups, the Factories for Electrotechnical Equipment and Automation Installations (GUAEIA), which includes several enterprises: Electrical Engineering, Electromagnetics, Electrical Appliance, Automation, including the Research and Design Institute for Automation (IPA). "Association of the fields Logic - Automation - Informatics: Professor Gr. C. Moisil told me that this association expresses his vision on informatics." says prof. univ. Dr. Dragoș Vaida.
For argumentation, I present only a few significant examples that we studied during our research on the phenomenon of Romanian informatics, within the ROINFO project. </p><p>The Government of Romania adopts strategic development programs - The program for equipping the economy with electronic computers and the Computerization Plan of the country in the period 1971-1980: </p><p>1. On June 21, 1967, the “Program for equipping the national economy with modern computing equipment and data processing” was launched, the first computerization program in Romania (National Archives 33/1967). This program was developed by the team of specialists: Professor Mihai Drăgănescu, Professor Mircea Petrescu, Nicolae Costake, Vlad Iancovici, Ștefan Bârlea, Emil Mitescu, Cornel Mihulecea, Edmond Nicolau, Radu Sipoș, Simion Florea and Nicolae Sucitulescu. This program provided for the creation of a specialized institute (ITC), specialized factories, a service enterprise, a computer institute (ICI), a network of Territorial Centers of Electronic Computing (CTCE), of some departmental Computing Centers etc. </p><p>2. Elaboration of the strategic program, Period 1970-1971 - Debates and clarifications - Decision of the CC of the PCR (April 1972) „Improvement of the economic-social information system, introduction of management systems with means of automatic data processing and endowment of the national economy with calculation in the period 1971–1980 ”. </p><p>3. It is approved (Decision of the CC of the PCR, April 1972) "The program on the improvement of the economic-social information system, the introduction of management systems with means of automatic data processing and the endowment of the national economy with computer technology in the period 1971 - 1980" by which dissolves the Governmental Commission for the endowment with computing equipment and the automation of data processing, and the transfer of its attributions to the National Council for Science and Technology (CNST), created in 1967. </p><p>4. A number of 18 Territorial Centers for Electronic Computing were established (CTCE, Object of activity: research, development of programs and implementation of computer systems; data processing on computer equipment; training and improvement of staff for computer science) - economic units and 5 High schools for informatics (training of staff with secondary education for informatics) - budgetary units; COUNCIL OF MINISTERS, DECISION No. 1312 of October 6, 1973 on the application of Decree no. 499/1973 regarding the unitary organization of the informatics activity and some measures for the improvement of the elaboration of the economic management systems.
Even if Romanian computers appeared (CIFA, MECIPT, DACICC etc.), until 1969 we did not have an electronic computer factory. Therefore, they were purchased from abroad - e.g. IBM 360 computer, third generation electronic computers: </p><p>• At the University of Bucharest, Faculty of Mathematics, an IBM 360 model 30 with which the Computing Center of the University of Bucharest (CCUB) was equipped. In 1963, the Ministry of Education purchased an analog MEDA computer with which CCUB was equipped. </p><p>• The Siemens computer from the Computer Center of the Ministry of Transport, whose director was Dr. Eng. Mihai Mihăiță, the current president of AGIR and ASTR.
• The Siemens computer from the National Statistics Directorate. </p><p>• The Elliott computer from the Hunedoara Plant, where specific applications were operated, although other types of applications from other fields of activity were sometimes accepted there. </p><p>• The Elliott computer from the National Electricity Dispatcher. </p><p>• An IBM 360 system from the “Tractorul” Plant in Brașov. </p><p>Courses on the use of electronic computers held at the headquarters of the following institutions, during 1963-1969, when Gr. C. Moisil was director of CCUB: Computing Center of the University of Bucharest (CCUB), Institute of Mathematics of the Academy, Energy Institute of the Academy, Astronomical Observatory of the Academy, Institute of Fluid Mechanics of the Academy, Aerodynamic Research Center, Ministry of Petroleum and Chemistry, Ministry of Machine Constructions, Ministry of Railways, Ministry of Armed Forces, Bucharest Military Academy, Bucharest Polytechnic Institute, Bucharest Institute of Construction, Faculty of Mathematics from Iași, Design Institutes, ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. (Source: Gr. C. Moisil, CCUB Activity, AMC no. 13-14 1970, Technical Publishing House).
In the field of electronic computers, an important moment in Romania was the period 1968/1969, when the establishment (founding decision in 1970) of the electronic computer company Felix (ICE Felix) - French license IRIS 50, as a result of the contract provisions, was discussed. license agreement signed with CII (France), being a reproduction of the construction of the similar factory in Toulouse of the licensing company.
<b> </b></p><p><b>Significant arguments to put Dr. Ștefan Odobleja in the right place in the memory of Romanians</b> </p><p>For me, Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) - military doctor (post-mortem member of the Romanian Academy), was a mystery, because I did not have the opportunity to know his work or its merits in the field of Cybernetics. The first time I met his name was at some conferences and scientific sessions I attended when I was a student at the Faculty of Mathematics of the University of Bucharest. I didn't pay much attention. I remember that at some conferences I saw Eng. Victor Toma, a pioneer of informatics, the one who coordinated the construction of the first Romanian electronic computer CIFA 1 (1957).
The construction of the computer system (computer systems) and the advent of computer science in the world did not take place if, before, a new science of Cybernetics (science of systems) did not appear and remarkable results in the field of computability were not obtained by mathematicians: David Hilbert (1862 - 1943). ), Alonzo Church (1903 - 1995), Kurt Friedrich Gödel (1906-1978), John von Neumann (1903 - 1957), Alan Mathison Turing (1912 - 1954) etc. After the invention of the 2 domains and through the results obtained in the period 1930-1945, we came to the appearance and development of the domain Computing (hardware + software). Now we highlight the mystery we were talking about, namely that, in the years 1938-1939, Dr. Ștefan Odobleja, in Lugoj, "far from the scientific world" published in 2 volumes "Consonantal Psychology", at the Publishing House "Maloine", Paris, in the language French (totaling over 800 pages), in which he establishes general laws, which he applies to both the sciences of inert nature and the sciences of the living world, psychology and economic and social phenomena. As I have learned in recent years - since I began to study his life and work, Dr. Stefan Odobleja had a destiny with ups and downs, with a hard life considering that he was a military doctor in World War I, initially against the USSR, then, being persecuted by the security and the political regime of the time. Many scientists did not understand his work because he was a visionary, and the new concepts and laws he defined required an understanding in the context of the level of knowledge from other sciences. Many challenged him for this reason, others, on the contrary, helped him in his endeavor. </p><p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-fcV4GUdERpI/X3gsUXA68CI/AAAAAAAAUBQ/hHeK1BaVkxo60lgWiXdD-TIm0_BRsDxiACNcBGAsYHQ/s1000/vlada-%2Bcover_photo-ub.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="370" data-original-width="1000" height="148" src="https://1.bp.blogspot.com/-fcV4GUdERpI/X3gsUXA68CI/AAAAAAAAUBQ/hHeK1BaVkxo60lgWiXdD-TIm0_BRsDxiACNcBGAsYHQ/w400-h148/vlada-%2Bcover_photo-ub.jpg" width="400" /></a></div><br /><p></p><p style="text-align: center;"><i>Fig. 5 November 15, 2019, Meeting with students and teachers of Stefan Odobleja College from Craiova: launching volumes I and II </i></p><p style="text-align: left;">I will give two significant examples. The first example is the (general) concept of system introduced by Odobleja in the 2 volumes from 1938-1939. I was even surprised to find that all the concepts he studied were described by clear and precise "Definitions," as mathematicians are accustomed to in their theories, as he is not a mathematician. Many years later, at the Congress of Amsterdam in 1978 (before he died), he was granted paternity for the term "feedback" on the systems. The second example refers to the field of Artificial Intelligence that began to develop after 1950, the founder being the English mathematician AlanTuring. Being a doctor, in the two volumes he studies the development of physical and mental processes in the human body, focusing on the human mind ("We do not see with the eyes, but with the mind. If the mind is empty, the eyes look without seeing" dr. Ștefan Odobleja, https://odobleja.ro/), from here Odobleja foresees the construction of a machine that can work through a “Mechanized Thinking”, coming to predict the appearance over the years of today's robot.
The international recognition of Dr. Ștefan Odobleja as a forerunner of Cybernetics, was made in August 1978, at the Fourth Congress of Cybernetcs, Amsterdam, when his work was presented to the participants by Dr. Eng. Stelian Bajureanu (with a doctorate in Cybernetics, 1975). In his memory, his son, eng. Ștefan Odobleja jr., Founded the “Ștefan Odobleja” Foundation Drobeta-Turnu Severin, for the arrangement of the memorial house and for the publication of the work of the great scientist. Personally, in collaboration with Mr. Ștefan Odobleja jr., And with the IT support offered by the company Advanced Technology Systems from Târgoviște, I created a website of the foundation that will be updated this year.
<b> </b></p><p><b>References</b> </p><p>1. Marin Vlada (coord.), „History of Romanian Informatics. Emergence, development and impact. People, institutions, concepts, theories and technologies ”, MATRIXROM Publishing House, 2019-2020, Vol. I, Computing - The international context (Chapter 1), Vol. II, Computing - The national context (Chapter 2), Vol. III, Computing - Emergence and Development (Chapters 3 - 6), Vol. IV, Computing - Development and Impact (Chapters 7 - 10) </p><p>2. ROINFO Project - 2018/2020 "HISTORY OF ROMANIAN COMPUTING. APPEARANCE, DEVELOPMENT AND IMPACT" - http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir </p><p>3. The "phenomenon" of Romanian informatics - sequences with explanations - http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri </p><p>4. The first results of the ROINFO Project „Romanian Informatics” 2018-2020. Printing of volumes I (chap. 1) and II (chap. 2): July 2019 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019 </p><p>5. The second meeting of the generations of computer scientists - 26 sept. 2019, amf. S. Haret - http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/gen-info </p><p>6. ROINFO project „Romanian Informatics” 2018-2020 - elaboration, promotion and dissemination activities - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-act </p><p>7. New results obtained within the ROINFO project "Romanian Informatics": "deciphering" the phenomenon of Romanian informatics. Printing of volumes III (chapters 3-6) and IV (chapters 7-10): 2020 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-2020 </p>
<hr />Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-44468335127010981302020-09-24T01:49:00.010-07:002020-09-25T01:46:01.478-07:00Ștefan Odobleja - documente inedite<h3>Documente inedite privind activitatea savantului Ștefan Odobleja</h3>
<i><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-G4f-LphSgts/X1xzW2cizKI/AAAAAAAATxM/TTknZWIL4WwdqWVA6uV2R95wX_AudTuxACNcBGAsYHQ/s448/web-%2Bodobleja.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="367" data-original-width="448" height="168" src="https://1.bp.blogspot.com/-G4f-LphSgts/X1xzW2cizKI/AAAAAAAATxM/TTknZWIL4WwdqWVA6uV2R95wX_AudTuxACNcBGAsYHQ/w205-h168/web-%2Bodobleja.jpg" width="205" /></a></div><br /><div>Anul aceste se aniversează 83 de ani, de la „<i>Cibernetica și legile universale</i>”, Anul 1937 – lansarea „<i>Psihologiei consonantiste</i>”, la IX-E CONGRÈS INTERNATIONAL DE MÉDECINE ET DE PHARMACIE MILITAIRES, BUCAREST, 2-8 JUIN 1937. </div>
<h3>Anul 1937 - IX-E CONGRÈS INTERNATIONAL DE MÉDECINE ET DE PHARMACIE MILITAIRES, BUCAREST, 2-8 JUIN 1937</h3>
<div>La acest Congres (al IX-lea <i>Congres Internațional de Medicină și Farmacie Militară</i>, București) Dr. <i>Ștefan Odobleja</i> a prezentat lucrarea științifică „<i>Demonstration de phonoscopie</i>”. Lucrarea a fost primită cu mult interes de Dr. <i>W. S. Bainbridge</i>, șeful delegației americane. Cu acest prilej, Dr. <i>Ștefan Odobleja</i> a distribuit participanților la Congres, un prospect în limba franceză anunțând apariția volumelor „<i>Psychologie consonantiste</i>” (1938-1939), ce vor contribui la apariția unei noi științe: <i>Cibernetica</i>. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-gW3V05aCmIA/X1x0eEdEATI/AAAAAAAATxg/dNz0aY4mC4Uz5CGsRrp3FubRNNio3jUrACNcBGAsYHQ/s785/1937-PC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="785" data-original-width="587" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-gW3V05aCmIA/X1x0eEdEATI/AAAAAAAATxg/dNz0aY4mC4Uz5CGsRrp3FubRNNio3jUrACNcBGAsYHQ/s320/1937-PC.jpg" /></a><a href="https://1.bp.blogspot.com/-RTwX3WIEuc8/X1x0nYsOWCI/AAAAAAAATxo/UkaRkxxe-XkIC9JDJVxyY3aYD9sJHcbWwCNcBGAsYHQ/s729/1938-PC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="729" data-original-width="489" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-RTwX3WIEuc8/X1x0nYsOWCI/AAAAAAAATxo/UkaRkxxe-XkIC9JDJVxyY3aYD9sJHcbWwCNcBGAsYHQ/s320/1938-PC.jpg" /></a><br /><span style="text-align: left;">Imaginea din stânga reprezintă prospectul despre apariția volumelor „</span><i style="text-align: left;">Psychologie consonantiste</i><span style="text-align: left;">” (publicate în perioada 1938-1939), iar mai jos este textul scris în franceză de Dr. </span><i style="text-align: left;">Ștefan Odobleja</i><span style="text-align: left;"> pe spatele prospectului (document primit de la prof. univ. dr. fiz. </span><i style="text-align: left;">Radu Homescu</i><span style="text-align: left;">, sept. 2020).</span></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-sdQDZVS0blk/X1x0gfE2T6I/AAAAAAAATxk/spMi7TVUW0ksQCMrZVE_U2kzvgSopVu3QCNcBGAsYHQ/s806/1937-PC-semn%2Bodobleja.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="806" data-original-width="699" height="625" src="https://1.bp.blogspot.com/-sdQDZVS0blk/X1x0gfE2T6I/AAAAAAAATxk/spMi7TVUW0ksQCMrZVE_U2kzvgSopVu3QCNcBGAsYHQ/w544-h625/1937-PC-semn%2Bodobleja.jpg" width="544" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-fXjMK4xekqY/X2xq2UeTJNI/AAAAAAAAT54/i1bfPuRtWrsQaTLx_QuKWNem-dpDL94AgCNcBGAsYHQ/s714/137-afis%2Bcongres%2B-1.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="714" data-original-width="517" height="400" src="https://1.bp.blogspot.com/-fXjMK4xekqY/X2xq2UeTJNI/AAAAAAAAT54/i1bfPuRtWrsQaTLx_QuKWNem-dpDL94AgCNcBGAsYHQ/w290-h400/137-afis%2Bcongres%2B-1.jpg" width="290" /></a></div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-K0EcYoJSlHI/X2xq2iQI1wI/AAAAAAAAT58/0CTTCM73N9kNQJCrQ-AjOYx4J1DaEFi_wCNcBGAsYHQ/s849/137-afis%2Bcongres%2B-2.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="849" data-original-width="744" height="640" src="https://1.bp.blogspot.com/-K0EcYoJSlHI/X2xq2iQI1wI/AAAAAAAAT58/0CTTCM73N9kNQJCrQ-AjOYx4J1DaEFi_wCNcBGAsYHQ/w560-h640/137-afis%2Bcongres%2B-2.jpg" width="560" /></a></div>
<div><br /></div><div><br />
<h3>Anul 1975 - THE THIRD INTERNATIONAL COGRES OF CYBERNETICS AND SYSTEMS, BUCHAREST, Romania, August 25-29, 1975 (ASE București)</h3>
În anul 1975, la al III-a Congres Internațional de Cibernetică, desfășurat la București (Academia de Studii Economice-ASE) <i>Ștefan Odobleja</i> a prezentat comunicarea „Cibernetica și Psihologia consonantistă”, tipărită în lucrările Congresului (Springer Verlag, 1976). Lucrarea a apărut în Proceedings of Congres (editors J. Rose-UJ and C Bilciu-Romania), Vol. II, section 5 (Communications, Education and Infpormatics), SPRINGER-VERLAG Berlin, Heidelberg, New York.
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-iPLjmn_6PWU/X22oxpVYYrI/AAAAAAAAT6k/Rsj6MDXZdec77dXOXXaohHFUS6Diu-fXwCNcBGAsYHQ/s1408/1975%2B-%2Bsection%2B5-0.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" height="400" data-original-height="1408" data-original-width="1232" src="https://1.bp.blogspot.com/-iPLjmn_6PWU/X22oxpVYYrI/AAAAAAAAT6k/Rsj6MDXZdec77dXOXXaohHFUS6Diu-fXwCNcBGAsYHQ/s400/1975%2B-%2Bsection%2B5-0.jpg"/></a></div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-ZMHLMXMb59Q/X22oxv8aIwI/AAAAAAAAT6o/0MuUALQWma8IAOd26JUrwfnNlxdLfwqTgCNcBGAsYHQ/s1184/1975%2B-%2Bsection%2B5-1.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" height="400" data-original-height="1184" data-original-width="848" src="https://1.bp.blogspot.com/-ZMHLMXMb59Q/X22oxv8aIwI/AAAAAAAAT6o/0MuUALQWma8IAOd26JUrwfnNlxdLfwqTgCNcBGAsYHQ/s400/1975%2B-%2Bsection%2B5-1.jpg"/></a></div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-0xvWuO4_NK0/X22sR_8-6PI/AAAAAAAAT7I/MLlMRJIWq7IdAd88OinPCUY52c5aNyQ7QCNcBGAsYHQ/s1152/1975%2B-%2Bsection%2B5-2.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" height="400" data-original-height="1152" data-original-width="768" src="https://1.bp.blogspot.com/-0xvWuO4_NK0/X22sR_8-6PI/AAAAAAAAT7I/MLlMRJIWq7IdAd88OinPCUY52c5aNyQ7QCNcBGAsYHQ/s400/1975%2B-%2Bsection%2B5-2.jpg"/></a></div>
<h3>Anul 1978 - AL IV-LEA CONGRES INTERNAȚIONAL DE CIBERNETICA DE LA AMSTERDAM – OLANDA, 21-25 august 1978</h3>
Lucrare științifică la al IV-lea Congres Internațional de Cibernetică de la Amsterdam – Olanda (21-25 august 1978), o nouă comunicare „Diversitate și unitate în Cibernetică”, care a fost prezentată de ing. dr. Stelian Bajureanu și obține recunoașterea internațională de precursor al ciberneticii. B.H. Rudall de la University of Wales.
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/--1MKDNfXpEw/X22sRlrcnbI/AAAAAAAAT7E/qJsuBG-kaKszcp8JKptkRnHR_24JNxa1gCNcBGAsYHQ/s766/1978-%2Bcongres%2BSo.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" height="400" data-original-height="766" data-original-width="552" src="https://1.bp.blogspot.com/--1MKDNfXpEw/X22sRlrcnbI/AAAAAAAAT7E/qJsuBG-kaKszcp8JKptkRnHR_24JNxa1gCNcBGAsYHQ/s400/1978-%2Bcongres%2BSo.jpg"/></a></div><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-q3Cxvphwd4g/X22uB93WviI/AAAAAAAAT7Y/Kab6p3r8jhoYwZugHPxbiG75ZH_6kQyEgCNcBGAsYHQ/s1725/os-5.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" height="400" data-original-height="1725" data-original-width="1056" src="https://1.bp.blogspot.com/-q3Cxvphwd4g/X22uB93WviI/AAAAAAAAT7Y/Kab6p3r8jhoYwZugHPxbiG75ZH_6kQyEgCNcBGAsYHQ/s400/os-5.jpg"/></a></div>
<hr /></div></i>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-68180298212338363342020-09-12T00:06:00.010-07:002020-09-12T00:14:13.016-07:00CISO 2020 - Conferința Internațională "Dr. Ștefan Odobleja"<i><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-G4f-LphSgts/X1xzW2cizKI/AAAAAAAATxM/TTknZWIL4WwdqWVA6uV2R95wX_AudTuxACNcBGAsYHQ/s448/web-%2Bodobleja.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="367" data-original-width="448" height="168" src="https://1.bp.blogspot.com/-G4f-LphSgts/X1xzW2cizKI/AAAAAAAATxM/TTknZWIL4WwdqWVA6uV2R95wX_AudTuxACNcBGAsYHQ/w205-h168/web-%2Bodobleja.jpg" width="205" /></a></div><br />Fundația „Ștefan Odobleja” </i>Drobeta-Turnu Severin (<a href="https://odobleja.ro/">https://odobleja.ro/</a>), în colaborare cu <i>Divizia de Istoria Ştiinţei a CRIFST</i> - <i>Academia Română</i>, anunță organizarea <i>Conferinței Internaționale "Ștefan Odobleja"</i> – CISO 2020 (Ediția a XIII-a, Serie nouă) (<a href="https://odobleja.ro/conferinte/ciso-curent/">https://odobleja.ro/conferinte/ciso-curent/</a>), la Drobeta-Turnu Severin, 9-11 octombrie 2020. <div>Anul aceste se aniversează 83 de ani, de la „<i>Cibernetica și legile universale</i>”, Anul 1937 – lansarea „<i>Psihologiei consonantiste</i>”, la IX-E CONGRÈS INTERNATIONAL DE MÉDECINE ET DE PHARMACIE MILITAIRES, BUCAREST, 2-8 JUIN 1937. </div><div>La acest Congres (al IX-lea <i>Congres Internațional de Medicină și Farmacie Militară</i>, București) Dr. <i>Ștefan Odobleja</i> a prezentat lucrarea științifică „<i>Demonstration de phonoscopie</i>”. Lucrarea a fost primită cu mult interes de Dr. <i>W. S. Bainbridge</i>, șeful delegației americane. Cu acest prilej, Dr. <i>Ștefan Odobleja</i> a distribuit participanților la Congres, un prospect în limba franceză anunțând apariția volumelor „<i>Psychologie consonantiste</i>” (1938-1939), ce vor contribui la apariția unei noi științe: <i>Cibernetica</i>. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-U4LE1dHXnBs/X1xzdjt4UzI/AAAAAAAATxQ/f9dbl93DNNkXpBl8C-jaEpjcaIcyZ7NWgCNcBGAsYHQ/s693/logo-ciso.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="331" data-original-width="693" height="239" src="https://1.bp.blogspot.com/-U4LE1dHXnBs/X1xzdjt4UzI/AAAAAAAATxQ/f9dbl93DNNkXpBl8C-jaEpjcaIcyZ7NWgCNcBGAsYHQ/w500-h239/logo-ciso.jpg" width="500" /></a></div><div><br /></div><div>ÎNSCRIERILE se vor face până la 1 octombrie 2020, la adresele de e-mail: <i>Nicolae Popescu</i> (npopescu_mf_kt[at]yahoo.com), <i>Daniel Viorel</i> (bergwozzek[at]yahoo.com), <i>Marin Vlada</i> (marinvlada[at]gmail.com), iar lista înscrierilor este la adresa <a href="http://www.c3.icvl.eu/2020/ciso2020">http://www.c3.icvl.eu/2020/ciso2020</a>.
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-gW3V05aCmIA/X1x0eEdEATI/AAAAAAAATxg/dNz0aY4mC4Uz5CGsRrp3FubRNNio3jUrACNcBGAsYHQ/s785/1937-PC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="785" data-original-width="587" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-gW3V05aCmIA/X1x0eEdEATI/AAAAAAAATxg/dNz0aY4mC4Uz5CGsRrp3FubRNNio3jUrACNcBGAsYHQ/s320/1937-PC.jpg" /></a><a href="https://1.bp.blogspot.com/-RTwX3WIEuc8/X1x0nYsOWCI/AAAAAAAATxo/UkaRkxxe-XkIC9JDJVxyY3aYD9sJHcbWwCNcBGAsYHQ/s729/1938-PC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="729" data-original-width="489" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-RTwX3WIEuc8/X1x0nYsOWCI/AAAAAAAATxo/UkaRkxxe-XkIC9JDJVxyY3aYD9sJHcbWwCNcBGAsYHQ/s320/1938-PC.jpg" /></a><br /><span style="text-align: left;">Imaginea din stânga reprezintă prospectul despre apariția volumelor „</span><i style="text-align: left;">Psychologie consonantiste</i><span style="text-align: left;">” (publicate în perioada 1938-1939), iar mai jos este textul scris în franceză de Dr. </span><i style="text-align: left;">Ștefan Odobleja</i><span style="text-align: left;"> pe spatele prospectului (document primit de la prof. univ. dr. fiz. </span><i style="text-align: left;">Radu Homescu</i><span style="text-align: left;">, sept. 2020).</span></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-sdQDZVS0blk/X1x0gfE2T6I/AAAAAAAATxk/spMi7TVUW0ksQCMrZVE_U2kzvgSopVu3QCNcBGAsYHQ/s806/1937-PC-semn%2Bodobleja.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="806" data-original-width="699" height="625" src="https://1.bp.blogspot.com/-sdQDZVS0blk/X1x0gfE2T6I/AAAAAAAATxk/spMi7TVUW0ksQCMrZVE_U2kzvgSopVu3QCNcBGAsYHQ/w544-h625/1937-PC-semn%2Bodobleja.jpg" width="544" /></a></div><br /><div><br /></div><div><br /><hr /></div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-51342227597586332072020-08-13T00:53:00.005-07:002020-08-13T01:07:22.914-07:00Proiectul ROINFO - 2018/2020<b>Proiectul ROINFO - 2018/2020 "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT"</b><div><b><br /></b></div><div><b>Web: </b><a href="http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir">http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir</a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-idMXtQA-LgI/XzT0sUOQ3WI/AAAAAAAATlI/yr534v0nF4MDMFcgFG3cVtuu4HNJ8mqGwCNcBGAsYHQ/s411/emag-3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="333" data-original-width="411" src="https://1.bp.blogspot.com/-idMXtQA-LgI/XzT0sUOQ3WI/AAAAAAAATlI/yr534v0nF4MDMFcgFG3cVtuu4HNJ8mqGwCNcBGAsYHQ/s0/emag-3.jpg" /></a></div><div><br /><div><b><br /></b></div><div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-YWUXyWdeIqs/XzTyPTorELI/AAAAAAAATk8/hmowYd1QkTs0cVQrS6H6fviO_H6-pqELwCNcBGAsYHQ/s601/emag-1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="257" data-original-width="601" src="https://1.bp.blogspot.com/-YWUXyWdeIqs/XzTyPTorELI/AAAAAAAATk8/hmowYd1QkTs0cVQrS6H6fviO_H6-pqELwCNcBGAsYHQ/s0/emag-1.jpg" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-RHD03u9gNXs/XzTxXqLS64I/AAAAAAAATk0/TKq7U69FZMYcFpnIduHkOBBSZMxfW0OAACNcBGAsYHQ/s587/emag-2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="233" data-original-width="587" src="https://1.bp.blogspot.com/-RHD03u9gNXs/XzTxXqLS64I/AAAAAAAATk0/TKq7U69FZMYcFpnIduHkOBBSZMxfW0OAACNcBGAsYHQ/s0/emag-2.jpg" /></a></div><b><br /></b></div></div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-27341575059931413862020-08-04T10:47:00.019-07:002020-08-17T04:54:25.978-07:00Prof. dr. Dragoș Vaida <div><b>Dragoș Alexandru Vaida (1 iunie 1933 - 4 august 2020)</b> <br /></div><div><br /></div><div>
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-iU9Z_DeU6V8/Xyme8LjBVGI/AAAAAAAATgI/HNaYFwak8sQa-2KKEjNUiiwWf0IDq56gQCNcBGAsYHQ/s271/vaida.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="271" data-original-width="215" src="https://1.bp.blogspot.com/-iU9Z_DeU6V8/Xyme8LjBVGI/AAAAAAAATgI/HNaYFwak8sQa-2KKEjNUiiwWf0IDq56gQCNcBGAsYHQ/s0/vaida.jpg" /></a>
<b>Matematicianul</b> <b>Dragoș Vaida, martor la construirea primului calculator românesc CIFA 1 și la utilizarea/programarea acestuia</b></div>
<div><i><br /></i></div><div><i>Dragoș Vaida</i>, Pionieratul nostru în informatică – IFA, ASE şi Universitate, 1957-1973 (text din vol. III, Istoria informaticii românești (coord. M. Vlada), Ed. MatrixRom, 2020):
</div><ul>
<li>„<i>Informatica, în sensul inițial de muncă esențial legată de folosirea unui calculator, a început în România, la Laboratorul de mașini electronice de calcul de la IFA. Directorul Laboratorului era ing. Victor Toma (1922, Leova, judeţul Cahul, Republica Moldova – 2008, membru de onoare din 1993 al Academiei Române). Meritul acad. Victor Toma a fost acela că a proiectat şi pus în funcţiune calculatorul CIFA-1, primul calculator electronic din Europa de Est, cu excepţia URSS și Poloniei, cu 50 de operaţii/secundă, memorie de 512 cuvinte de 30 de biţi, corespunzător cu 9 cifre zecimale şi semn, cu 1500 de tuburi electronice</i>.”
</li><li>„<i>Proiectarea și realizarea calculatoarelor CIFA au constituit un program de cercetare de pionierat realizat de ing. Victor Toma, de ing. Armand Segal, și de întreaga echipă de matematicieni și de ingineri, program aprobat de acad. Horia Hulubei care era cunoscut pe plan internațional, se bucura și de susținere în țară și putea promova un proiect care la început părea puțin fantezist și nu era pe linia considerațiilor ideologice din epocă</i>.”
</li></ul><div>
Născut la 1 iunie 1933, la Constanța, Dragoș Alexandru Vaida a absolvit Facultatea de Matematica și Fizica a Universității din București, cu diploma de merit, în anul 1957, având coord. științific pe acad. Grigore C. Moisil (Un probleme de G. Birkhoff, Comptes Rendus Acad. Bulg. Sci., 15 (1962), 801-803). A avut ca profesori pe marii matematicieni Dan Barbilian (poetul Ion Barbu), Miron Nicolescu, Simion Stoilow, Gheorghe Vrănceanu, Caius Iacob, pentru care a avut o mare recunoștință și la care s-a referit de fiecare dată cand se ivea momentul privind marile realizări ale matematicienilor din România. Tot timpul are un respect deosebit față de marii noștri matematicieni . <br />
<ul>
<li>
Perioada 1957-1963: Cercetător științific la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei, în colectivul ing. Victor Toma, care a construit primul calculator românesc CIFA 1, în anul 1957, prin colaborarea dintre ingineri și matematicieni; Dragoș Vaida scrie: „În iulie 1957 am început să lucrez la Laboratorul de maşini electronice de calcul de la I.F.A., iar în toamnă au mai fost repartizaţi Ion Zamfirescu şi regretatul Nicolae Moldovan. Înaintea noastră venise la laborator Gabriela Klarsfeld, fizician, care a rămas cu noi puţin timp. Noi am fost primii absolvenți care au început munca de programator, la calculatoarele CIFA, la IFA, institut în dublă subordonare, Academia Română și Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară. Conform adeverinței de la personal, eram matematician, specialitatea, programarea mașinilor electronice de calcul; vezi Solomon Marcus, din care citez „Prima echipă românească de matematicieni i-a inclus pe Dragoș Vaida, N. Moldovanu, I. Zamfirescu, G. Klarsfeld. Putem astfel spune că 1957 este data de naștere a Științei calculatoarelor românești, sub îndrumarea Profesorului Moisil și prin colaborarea dintre ingineri și matematicieni”. Profesorul S. Marcus repetă afirmația citată în cartea sa Mathematics în Romania, CUB PRESS 22, 2004, raport și sinteză, cu o cuprindere largă și cu referințe pluridisciplinare substanțiale; Activitate didactică: Asistent (1959-1962) și Lector (1962-1963) la Institutul de Construcții din București;
</li><li> Perioada 1963-1969: Cercetător și director adjunct (1966-1970) la Centrul de calcul al ASE (Computing Center for Economic Computation and Economic Cybernetics of the Academy of Economic Sciences Bucharest).
</li><li>Anul 1964: Susținerea tezei de doctorat (PhD in Mathematics) „Some Results concerning Partially – ordered Algebraic Structures”, la Facultatea de Matematică-Mecanică, Universitatea de Stat din Moscova, conducător științific Prof. A. G. Kurosh.
</li><li>Perioada 1970-2003: cadru didactic la Universitatea din București, Facultatea de Matematică, Conferențiar (1970-1992) și Profesor (1992-2003) la Catedra de Fundamentele Informaticii.
</li><li>Domenii de competență: Structuri algebrice ordonate în sintaxă și semantică, Limbaje formale și limbaje de programare, Limbaje formale și algebră constructivă, Teoria semiinelelor, cu aplicații în informatica teoretică / Research areas (mathematical orientation): Formal and Programming Languages and Applications to Compiling Techniques and Semantics. Algebraic fundamentals of Theoretical Computer Science; Partially and Multilattice ordered monoids, semirings-like systems, rings. Mathematical models applied in the management of education. History and Philosophy of Mathematics and Computer Science.
</li><li>Cursuri, seminarii, laboratoare: Tehnici de compilare, Modele matematice în sintaxă și semantică, Programare și tipuri de date, Semiinele și aplicații în informatică, Structuri de ordine în informatică.
</li><li>Membru în Comitetele de redacție: Analele Universității din București - Informatică; Informatică și Modele în Ștințele Sociale; European Journal of Education s.a.
</li><li>Membru al organizațiilor profesionale: ACM, UNESCO - Divizia „Învățământul Superior”; Recenzent la: Mathematical Reviews; Computing Reviews s.a.
</li><li>Administrative positions: Scientific Secretary at the Ministry of Education (1971). Hon. Scientific Secretary of the Commission for Cybernetics of the Academy (1971-1973). Deputy General Director at the Ministry of Education (February 1972-1973). Deputy director at the UNESCO European Center for Higher Education CEPES (1973-1979) .
</li><li>Visiting Professor at the Department of Mathematics of the University of Bologna (1991 and 1992). Invited Professor at Ecole Normale Superieure de Cachan (1993 January-March). Guest Professor at Duke University (one academic year 1975-1976). Visiting Professor at the Computer Science Departments of University of Trento, Acquila (different periods of three months). Guest Professor at the Universities of Oxford, Pisa, Genova, Milano. Visiting Researcher in different institutes including Polytechnics INESC Lisabona. Courses on Mathematics, Computers programming and languages, Compiling techniques, Software implementation, Structures Related to Fuzzy Logic Approach in Modelling (with M. Fedrizzi, A.G.S. Ventre, 1996, 1997).
</li><li>Awarded: Gr. C. Moisil Prize of the Romanian Academy (Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei si Sectia de Stiinte matematice) (2004).
</li></ul></div>
<hr /><div>
<b>3 iunie 2020 </b>- Ultimul mesaj e-mail primit de la profesorul DRAGOȘ VAIDA privind tipărirea vol. III și IV "Istoria informaticii românești"</div><div><br /></div><div>
<b>dravaida2 </b><dravaida2 gmail.com=""><b>
Jun 3, 2020, 3:16 PM</b>
to Emil, Vasile, adrian.adascalitei, Emanuela, marinel, Prodan, Virgil, Angela, Viorel, Florian, Ion, Ioan, Adrian, Ileana, M, George, Niculescu, Grigore, mihail, Denis, Horia, popoviciu, Tudor, Radu, Eduard, Adrian, Ana, Rares, Cuculescu, dan, Ioan, Eugen, Eufrosina, Gheorghe, Gheorghe, Catalin, Ion, Tambulea, Ovidiu, Orman, Constantin, Bazil, Marian, Radu, radu.gramatovici, Mircea, Florin, Henri, Alin, Mihai, Florentina, Monica, Rodica, Victor, Matei, imlovin33, Livu, Gheorghe, Marius, AFRODITA, Paul, icvtoma, Daniel, Mihaela, Valeriu, Adrian, felea, grigoras, Ferucio, Cristian, Radu, me, Danut <br /></dravaida2></div><div><dravaida2 gmail.com=""><br /></dravaida2></div><div><dravaida2 gmail.com="">
"<i>Va multumesc. Sunteti de toata lauda pentru munca depusa, as spune enorma. <br /></i></dravaida2></div><div><dravaida2 gmail.com=""><i>Pastrati niste exemplare si cand vom iesi din dihonie, vom vedea ce-i de facut. <br /></i></dravaida2></div><div><dravaida2 gmail.com=""><i>
Acum autoritatilor nu le putem reprosa nimic, ne-au dat pandemia in direct. <br /></i></dravaida2></div><div><dravaida2 gmail.com=""><i>Trebuie sa anulam prin mijloace culturale, poate in primul rand educationale, efectele pandemiei si sa ne vindecam la cap. <br /></i></dravaida2></div><div><dravaida2 gmail.com=""><i>Cele bune, salutari colegiale, vacante frumoase, vaida.<i>"
</i></i></dravaida2></div><dravaida2 gmail.com=""><i><i><hr /></i></i></dravaida2>
"<i>Tanți, Oma, Constanța Georgeta, Soția mea, a fost cel mai bun om pe care l-am întâlnit, în toată viața mea. Acum când mă uit în jur nu văd nimic la care sufletul, înțelepciunea, personalitatea, buna credință, puterea blândă și mâinile lui Tanți să nu fi contribuit esențial. În tot ceea ce făcea mergea până la capăt, atât cât se putea. Am împărțit totul, nu m-a părăsit niciodată. Ne-a dăruit tot ce avea și din buna ei credință acestea au rodit și noi ne-am folosit și am fost fericiți. Povestea noastră a început la Liceul Titu Maiorescu cu Școala de Aplicație, azi Colegiul Național I.L. Caragiale, din București (în 2015 școala a sărbătorit 120 de ani de existență), unde am fost colegi. Ne-a cununat IPS Tit Simedrea, fost Mitropolit al Bucovinei, scos din scaun și redus la statutul de ieromonah, la Schitul Darvari din Bucuresti, la 17 august 1958. Rugăciunile acestuia și ale preotului Mihail Avramescu de la Schitul Maicilor ne-au călăuzit de-a-lungul vremii</i>." Dragoș Vaida, În loc de prefață la cartea CONSTANȚA GEORGETA VAIDA, AMINTIRILE UNEI STRĂBUNICI ȘI ARTICOLE ALESE, 2019.
<hr />
<a href="https://www.slideshare.net/MarinVlada2/dragos-vaida-1-iunie-19334-august-2020">https://www.slideshare.net/MarinVlada2/dragos-vaida-1-iunie-19334-august-2020</a>
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="420" marginheight="0" marginwidth="0" scrolling="no" src="//www.slideshare.net/slideshow/embed_code/key/EeW7BVxCTNwcdo" style="border-width: 1px; border: 1px solid #CCC; margin-bottom: 5px; max-width: 100%;" width="510"> </iframe> <div style="margin-bottom: 5px;"> <b> <a href="//www.slideshare.net/MarinVlada2/dragos-vaida-1-iunie-19334-august-2020" target="_blank" title="Dragos Vaida 1 iunie 1933-4 august 2020">Dragos Vaida 1 iunie 1933-4 august 2020</a> </b> from <b><a href="//www.slideshare.net/MarinVlada2" target="_blank">MarinVlada2</a></b> </div>
<hr />
<b>Ulimul articol scris în iulie 2020 pentru revista Curtea de la Argeș</b>
<br /><br />
Dragoş VAIDA, Ieşind din pandemie, încotro? (I), revista Curtea de la Argeș, Anul XI, Nr. 8 (117), August 2020, pag. 7,
<a href="http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/XI_8_117/XI_8_117.pdf">http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/XI_8_117/XI_8_117.pdf</a><div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-wfx8QHPZNH0/Xy50quEIGmI/AAAAAAAATiA/Y9SfHGNte-UacLP_IrquaxkaJvGJww5hwCNcBGAsYHQ/s835/vaida%2B-%2Baugust%2B2020.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px;"><img border="0" data-original-height="835" data-original-width="729" height="640" src="https://1.bp.blogspot.com/-wfx8QHPZNH0/Xy50quEIGmI/AAAAAAAATiA/Y9SfHGNte-UacLP_IrquaxkaJvGJww5hwCNcBGAsYHQ/s640/vaida%2B-%2Baugust%2B2020.jpg" /></a></div><div><br /><a href="http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/XI_8_117/XI_8_117.pdf"></a><hr /></div>
UPDATE: EARLY DEVELOPMENTS OF THE CONCEPT OF INFORMATICS AND SOME FOLLOW UP By Dragoș Vaida (1933-2020) - <a href="http://c3.icvl.eu/2020/vaida">http://c3.icvl.eu/2020/vaida</a> <div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-Af0rM7aDi2U/XzpEeKAEsVI/AAAAAAAAToo/KYgw9RFoq-MU4MbPS6J0VGvl0uBSojZAgCNcBGAsYHQ/s748/1992%2Bvaida%2Bsalomaa.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="470" data-original-width="748" src="https://1.bp.blogspot.com/-Af0rM7aDi2U/XzpEeKAEsVI/AAAAAAAAToo/KYgw9RFoq-MU4MbPS6J0VGvl0uBSojZAgCNcBGAsYHQ/s640/1992%2Bvaida%2Bsalomaa.jpg" width="640" /></a></div><div><br /></div><div>
Dinner in Bucharest, 1992. From left to right: Manuela Sidoroff, Arto Salomaa, Virgil Căzănescu, Adrian Atanasiu, Marian Gheorghe, Gheorghe Păun, Solomon Marcus, Dragoș Vaida
<hr /></div>
<b>Book rewiew</b>
Progress of Cybernetic by J. Rose (ed.), vol. I, II and III, 1970, Gordon & Breach, 521 pages. <br />
- in vol. II "Vaida has a paper ALGOL 60 implementation an translition which would not be out of place in The Computer Journal (vol. 14, number 4, pp. 403)"<div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-SiQpJzf9yRk/Xzpv0KHgJQI/AAAAAAAATo8/AUxA62bcj2UrJlwfRYlUYOR9lr-8MXjswCNcBGAsYHQ/s815/vaida%2B-%2B1970%2B-%2Balgol.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="815" data-original-width="772" height="640" src="https://1.bp.blogspot.com/-SiQpJzf9yRk/Xzpv0KHgJQI/AAAAAAAATo8/AUxA62bcj2UrJlwfRYlUYOR9lr-8MXjswCNcBGAsYHQ/s640/vaida%2B-%2B1970%2B-%2Balgol.jpg" /></a></div><div><br />
<hr /></div>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-56550503925829821912020-07-24T23:11:00.001-07:002020-07-25T00:06:35.833-07:00Robotul real<b>OMUL vs. MAȘINĂ</b><br />
<br />
Robotica (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Robotics">robotics</a>) a fost visul mai multor oameni din cele mai vechi timpuri, sub diverse forme: masini care sa efectueze operatii realizate de om sau operatii pe care omul nu le poate realiza, masini care sa gandeasca la fel ca omul (<a href="https://odobleja.ro/">Ștefan Odobleja</a>), masini inteligente (omul a fost invins la șah de un calculator - 1998), masini care sa se apropie de comportamentul inteligent al omului etc.<br />
<br />
Prin anul 1950 niste cercetatori scotieni visatori treceau oceanul in America, tocmai pentru a-si implini visurile ! In acea perioada Turing definea "testul lui Turing" de testare a inteligentei unui computer. Apare<i> <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_intelligence#History">Inteligenta artifiala</a></i> (AI)!<br />
<br />
"<i><span style="background-color: white; color: #202122; font-family: sans-serif; font-size: 14px;">A</span><span style="background-color: white; color: #202122; font-family: sans-serif; font-size: 14px;">long with concurrent discoveries in </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Neuroscience" style="background: none rgb(255, 255, 255); color: #0b0080; font-family: sans-serif; font-size: 14px; text-decoration-line: none;" title="Neuroscience">neurobiology</a><span style="background-color: white; color: #202122; font-family: sans-serif; font-size: 14px;">, </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Information_theory" style="background: none rgb(255, 255, 255); color: #0b0080; font-family: sans-serif; font-size: 14px; text-decoration-line: none;" title="Information theory">information theory</a><span style="background-color: white; color: #202122; font-family: sans-serif; font-size: 14px;"> and </span><a class="mw-redirect" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Cybernetic" style="background: none rgb(255, 255, 255); color: #0b0080; font-family: sans-serif; font-size: 14px; text-decoration-line: none;" title="Cybernetic">cybernetics</a><span style="background-color: white; color: #202122; font-family: sans-serif; font-size: 14px;">, this led researchers to consider the possibility of building an electronic brain. Turing proposed changing the question from whether a machine was intelligent, to "whether or not it is possible for machinery to show intelligent behaviour"</span>.</i><br />
<br />
<b>Robotics vs. Computer intelligence</b>:
"Artificial Intelligence (AI) is a computer system able to perform tasks that ordinarily require human intelligence... Many of these artificial intelligence systems are powered by machine learning, some of them are powered by deep learning and some of them are powered by very boring things like rules."<br />
<br />
<ul>
<li>1495, Leonardo da Vinci, Designs for a humanoid robot (name - Mechanical Knight) </li>
<li>1930, Westinghouse Electric Corporation, 1930s Humanoid robot exhibited at the 1939 and 1940 World's Fairs (name - Elektro) </li>
<li>1961, George Devol, First installed industrial robot (name - Unimate) </li>
<li>1973,KUKA Robot Group, First industrial robot with six electromechanically driven axes (name - Famulus) </li>
<li>1975, Victor Scheinman, Programmable universal manipulation arm, a Unimation product (name - PUMA) </li>
<li>1980-1990, Japan Project for intelligence computer (future developments in artificial intelligence, expert systems) (Fifth Generation Project, https://en.wikipedia.org/wiki/Fifth_generation_computer) </li>
</ul>
DEMO: <a href="https://www.facebook.com/sorsricerche/videos/206009477262537">https://www.facebook.com/sorsricerche/videos/206009477262537</a>
by Boston Dynamics
(<a href="https://www.sorsricerche.com/?fbclid=IwAR0q5cSSYmivamg0JmcLuH4yYVgqkqWAR1t3pLL5MWjQtNItZsmAPFI_3_s">https://www.sorsricerche.com/?fbclid=IwAR0q5cSSYmivamg0JmcLuH4yYVgqkqWAR1t3pLL5MWjQtNItZsmAPFI_3_s</a>)
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-y9AiJw6HPCo/XxvPBC2VyKI/AAAAAAAATak/ONSChLO-fqYPOqiW5LwyW32kxI0qs0CXQCNcBGAsYHQ/s1600/robot%2B2020.jpg" imageanchor="1"><img border="0" data-original-height="464" data-original-width="502" height="296" src="https://4.bp.blogspot.com/-y9AiJw6HPCo/XxvPBC2VyKI/AAAAAAAATak/ONSChLO-fqYPOqiW5LwyW32kxI0qs0CXQCNcBGAsYHQ/s320/robot%2B2020.jpg" width="320" /></a>
</div>
<hr />
Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-83876810712605417212020-07-20T00:19:00.000-07:002020-07-20T00:35:03.500-07:00Fundația „Ștefan Odobleja”<a href="https://www.edumanager.ro/wp-content/uploads/odobleja-2.jpg-1024x126.png" imageanchor="1" style="margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;">
<img border="0" data-original-height="384" data-original-width="408" height="75" src="https://www.edumanager.ro/wp-content/uploads/odobleja-2.jpg-1024x126.png" width="550" /></a>
În luna ianuarie 2020, din inițiativa DIS - Divizia de Istoria Ştiinţei a CRIFST, în colaborare cu Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin – președinte ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului, s-a convenit o colaborare pentru conceperea și elaborarea site-ului dedicat marelui savant. Discuția despre această inițiativă a avut loc în 11-13 octombrie 2019 cu ocazia participării la Simpozionul Internațional Ștefan Odobleja – “80 de ani de la apariția lucrării Psychologie Consonnantiste, 1938-1939” (<a href="http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019">http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019</a>) – unde a participat și acad. ALEXANDRU SURDU, ocazie cu care s-au lansate volumele I și II din Istoria Informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact (coord. Marin Vlada, membru titular CRIFST/DIS), aflate în Biblioteca CRIFT (<a href="https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada">https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada</a>).
<img border="0" data-original-height="384" data-original-width="408" height="160" src="https://odobleja.ro/wp-content/uploads/2020/01/background-2-01.png" width="550" />
Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin a fost înființată în anul 1999 de către ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului dr. Ștefan Odobleja – medic militar, inventatorul Ciberneticii, precursor al Inteligenței artificiale și al Informaticii (Odo – înseamnă drum, circuit, în limba veche greacă) - <a href="https://odobleja.ro/">https://odobleja.ro/</a>.
<a href="https://odobleja.ro/wp-content/uploads/2020/07/image-47.png" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;">
<img border="0" data-original-height="384" data-original-width="408" height="188" src="https://odobleja.ro/wp-content/uploads/2020/07/image-47.png" width="180" /></a><br />
<br />
Cu adâncă recunoștință față de întreaga viață a tatălui său – membru post-mortem al Academiei Române (din anul 1990), ce a fost prea mult nedreptățit în timpul vieții și, care s-a luptat îndârjit pentru recunoașterea creației sale, ing. Ștefan Odobleja jr. și-a propus: să publice integral opera savantului; să organizeze dezbateri, simpozioane, congrese pe teme de teorie cibernetică odoblejiană, socio-psihologie, medicină, gândire umană-creierul informațional, literatură etc.; să restaureze Casa memoorială „Ștefan Odobleja” din comuna Livezile, județul Mehedinți; să înființeze o Universitate de vară după concepția savantului; să organizeze și să sprijine organizarea de cursuri de perfecționare a specialiștilor în țară și în străinătate; editarea unor publicații, materiale documentare de specialitate, precum și de a efectua schimburi de publicații cu asociații similare din țară și străinătate; copierea fondului „Ștefan Odobleja” din Arhivele Statului și sortat pe discipline etc.<br />
<br />
“<i>Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante</i>” Acad. Alexandru Surdu, Simpozionul “Ștefan Odobleja”, ediția din anul 2018.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-sS8jpzU-Ec0/XxVHICaNqdI/AAAAAAAATZg/E-AgOb0RyEQLlUpJ-j5Xn9tYSx_0rrGkQCNcBGAsYHQ/s1600/odobleja-schema%2Bcibernetica.jpg" imageanchor="1"><img border="0" data-original-height="780" data-original-width="1094" height="285" src="https://2.bp.blogspot.com/-sS8jpzU-Ec0/XxVHICaNqdI/AAAAAAAATZg/E-AgOb0RyEQLlUpJ-j5Xn9tYSx_0rrGkQCNcBGAsYHQ/s400/odobleja-schema%2Bcibernetica.jpg" width="400" /></a> </div>
<br />
Detalii: Fundația „Ștefan Odobleja” - <a href="http://c3.cniv.ro/?q=2020/site-so">http://c3.cniv.ro/?q=2020/site-so</a> , <a href="https://www.edumanager.ro/a-fost-elaborat-site-ul-fundatiei-stefan-odobleja-drobeta-turnu-severin/">https://www.edumanager.ro/a-fost-elaborat-site-ul-fundatiei-stefan-odobleja-drobeta-turnu-severin/</a>
<br />
<hr />
Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5674276514966928193.post-5558760111507292742020-07-19T10:40:00.000-07:002020-07-19T10:45:20.198-07:00Statistică și InformaticăMarin Vlada, Statistică și Informatică pentru Chimie medicală și farmaceutică. Concepte, metode, tehnologii, software și aplicații, Editura Universităţii din Bucureşti, 2017<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/---6WCmyBx6A/XxSGOQ_N-0I/AAAAAAAATUI/Pk27kh_TMmMHcrKHBNzBKbxrB5DUBMaIACNcBGAsYHQ/s1600/copIV-M.%2BVlada-2017.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="824" data-original-width="669" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/---6WCmyBx6A/XxSGOQ_N-0I/AAAAAAAATUI/Pk27kh_TMmMHcrKHBNzBKbxrB5DUBMaIACNcBGAsYHQ/s320/copIV-M.%2BVlada-2017.jpg" width="260" /></a></div>
<br />
<a href="https://ro.scribd.com/document/469691277/Marin-Vlada-Statistic%C4%83-Informatic%C4%83">https://ro.scribd.com/document/469691277/Marin-Vlada-Statistic%C4%83-Informatic%C4%83</a>
<br />
<div style="display: block; font-family: "helvetica" , "arial" , sans-serif; font-size: 14px; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal; margin: 12px auto 6px auto;">
<a href="https://www.scribd.com/document/469691277/Marin-Vlada-Statistic%C4%83-Informatic%C4%83#from_embed" style="text-decoration: underline;" title="View Marin Vlada Statistică & Informatică on Scribd">Marin Vlada Statistică & Informatică</a> by <a href="https://www.scribd.com/user/10398909/Marin-Vlada#from_embed" style="text-decoration: underline;" title="View Marin Vlada's profile on Scribd">Marin Vlada</a> on Scribd</div>
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.707221350078493" data-auto-height="false" frameborder="0" height="800" id="doc_54791" scrolling="no" src="https://ro.scribd.com/embeds/469691277/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-hHs0mXbnNNG3AsKXSwsX" title=" Marin Vlada Statistică & Informatică " width="600"></iframe>Marin Vladahttp://www.blogger.com/profile/15593821380475220726noreply@blogger.com0