Wednesday, June 20, 2018

Proiectul „Respect pentru Valorile Naţionale”

În ziua de 19 iulie 2017, la Muzeul Goleşti, a avut loc conferinţa de presă a Consiliului Judeţean Argeş privind lansarea proiectului „Respect pentru Valorile Naţionale”.
"Iniţiativei conducerii Consiliului Judeţean Argeş i s-au alăturat o serie de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti, cu scopul de a redescoperi şi readuce în atenţia publică a valorilor naţionale din domenii precum ştiinţă, istorie, literatură, cinematografie, teatru, muzică etc." [1].

În ziua de 16 iunie 2018, la Curtea de Argeș, cu acazia zilei revistei "Curtea de la Argeș - redactor-șef Acad. Gh. Păun" (http://www.curteadelaarges.ro/IX_6_91.php), la Centrul de Cultură și Arte "George Topîrceanu", a avut loc dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu, după care a urmat un spectacol.

REFERINȚE
1. http://ziaruldearges.ro/
2. https://www.cjarges.ro/
3. https://www.youtube.com/watch?v=AqbMq75zTlQ

Wednesday, June 6, 2018

Informatica în România: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva, D. Farcaș

Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii la Universitatea din Bucureşti” - Universitatea din Bucureşti. DIVIZIA DE ISTORIA ŞTIINŢEI (DIS) a Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Luni 4 iunie 2018, orele 15-18, în Sala de Consiliu a Academiei Române. Ref. http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt


Friday, May 25, 2018

Proiectul "Informatica în România" (RoInfo)

Proiectul național ROINFO "Realizări românești în domeniul Informaticii" își propune să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica "fenomenul" apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România.

În anul Centenarului Marii Uniri din anul 1918, organizațiile publice din România au ințiat diverse acțiuni de celebrare a evenimentului istoric realizat de români în anul de grație 1918. Aceste acțiuni se doresc a fi un omagiu pentru eforturile deosebite realizate de națiunea româna în toate domeniile vieții economice, sociale, științifice, tehnice etc. Inițiativele și eforturile, de-alungul anilor, au fost realizate de mulți înaintași în toaățile lor, astăzi, avem o datorie patriotică pentru ca aceste modele, succese și realizări românești să fie transmise ca "tezaur" generațiilor actuale și celor ce vor veni, să fie cunoscute și pe plan mondial.


Proiectul național ROINFO "Realizări românești în domeniul Informaticii" își propune să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica "fenomenul" apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România. Acest demers nu poate fi complet și cuprinzător, fiind un început, decât dacă avem în vedere diversitatea de variabile ân timp și spațiu. Suntem conștienți de faptul că studiile vor fi caracterizate de subiectivism, fiind vorba de oameni, evenimente, instituții, procese, teorii și aplicații, metode și tehnologii, evoluții și schimbări etc. De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc, ce au trăit în deceniile '50-'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III. “Anul 1960: apărea prima profesie - programator calculatoare electronic; Anul 2018: sunt standardizate 23 de profile diferite de profesii IT și 40 competențe profesionale. Peste câțiva ani cererea de specialiști IT în Europa va fi cu 1 milion mai mare decât oferta." Prof. dr. Vasile Baltac, președinte ATIC (Asociația pentru TIC din România).

Așteptăm de la un public larg aceste contribuții ce pot fi: articole și opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică, evoluția și dezvoltarea industriei de calculatoare din România, descrierea unor evenimente prin poze, scheme etc.

În urma acceptării acestor contribuții vor exista 3 VARIANTE privind materializarea lor prin publicare:
  1. Varianta 1 - Editarea volumului "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact" împreună cu volumele de lucrări CNIV 2018 (RO), respectiv ICVL 2018 (ENG) prin finanțare de la Ministerul Cercetării și Inovării (MCI), octombrie 2018ș
  2. Varianta 2 - articole pentru revista "Studii și cercetări" editată de Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii(CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS), Academia Română, octombrie 2018;
  3. Varianta 3 - Editarea volumului "Informaticieni de prestigiu din România", partea I - Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii, partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar), octombrie 2019
Detalii la adresa web a proiectului ROINFO: http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info

Tuesday, May 22, 2018

21 mai, zi fatidică pentru acad. Grigore C. Moisil și acad. Mircea Malița

21 MAI, zi fatidică pentru acad. Gr. C. Moisil (1906-1973), decedat la 21 mai 1973 și pentru acad. Mircea Malița (1927-2018), decedat la 21 Mai 2018. 

Academicianul Grigore C. Moisil a murit la vârsta de 67 de ani. Academicianul Mircea Maliţa a murit la vârsta de 91 de ani.

Acad. Grigore C. Moisil și acad. Mircea Malița, matematicieni parteneri în “campania Moisil” de informatizare a României anilor ’60-‘70

  • Amandoi au fost matematicieni cu roluri primordiale în apariția și în dezvoltarea informaticii românești. Acad. Mircea Malița – prin funcțiile avute la nivel național și internațional (perioada 1955-1973), l-a ajutat pe Moisil să-și transpună în realitate ideile și gândurile privind rolul teoriile matematice în construirea calculatoarele și în utilizarea acestora spre beneficiul societății omenești.
  • Mircea Maliţa i-a fost student profesorului Grigore Moisil împreună cu care a scris prima sa lucrare ştiinţifică, iar mai târziu i-a fost partener și prieten atras de “campania Moisil”, un proiect transformat într-o acţiune naţională privind “matematizarea României” și utilizarea calculatoarelor, Moisil fiind cel care a avut ideea introducerii liceelor si facultăţilor de informatică în România, și o iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din Bucureşti. În felul acesta, la acea vreme, România era una dintre cele 10 universităţi din lume care aveau centru de calcul.

“Profesorul Moisil întreţinea un proiect care, ulterior, s-a transformat într-o acţiune naţională”

“Profesorul Moisil întreţinea un proiect care, ulterior, s-a transformat într-o acţiune naţională, din care am făcut şi eu parte, fără să ştim că suntem prinşi într-o mişcare. Aceasta era matematizarea României. Această idee l-a dominat de la început până la sfârşit. Moisil spunea mereu că în cultura românească există şi talente, şi resurse, dar există o ignoranţă a publicului care crede că matematica este străină. Grigore Moisil începuse să ţină cursuri de matematică şi la alte facultăţi, nu neapărat de profil. Eu eram într-un rol mai mare în Facultatea de Matematică, în sensul că predam cursuri de matematică aplicată. El a văzut că mă ocup de asta, astfel că, într-o zi, m-a chemat la el şi mi-a vorbit despre „campania“ sa. „Uite, eu ţin cursuri şi la alte facultăţi, nu doar la Matematică. La început am ţinut şi la unii, şi la alţii. Acum, e aşa de mare reţeaua că nu mai pot să continui. Vrei să preiei nişte cursuri la alte universităţi din ale mele?“, mi-a propus. Am fost încântat! Practic, m-a luat partener în proiectul său pe care-l iniţiase. Timp de un an, am ţinut cursuri de matematică, la vreo patru facultăţi, printre care Drept, Sociologie, Psihologie.” Interviu M. Malița 2014 [1].

“I-am oferit o mică maşină electronică construită de mine, in SUA”

“Interesul cel mai mare însă s-a produs după ce eu am fost în SUA, în calitate de consilier al Misiunii Permanente a României la ONU. Dar nu are legătură cu funcţia mea, ci cu faptul că, acolo, eu am făcut cursuri de programare pe calculator. Asta i-a trezit o curiozitate foarte mare. Şi, ca răspuns, i-am oferit o mică maşină electronică construită de mine. În SUA se vindeau, de obicei, aparate pe care trebuia să le montezi singur. Asta era o mică maşină de calcul, precum cea de scris, pe care puteai să faci adunări, scăderi. Avea mai multe funcţii. Era o noutate pentru că era extrem de mică – pe atunci calculatoarele” Interviu M. Malița 2014 [1].

“O iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din Bucureşti”

“Între timp, Moisil avusese o iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din Bucureşti. De altfel, eram una dintre cele zece universităţi din lume care aveau un centru de calcul! Moisil a intrat în fluxul internaţional cu o cercetare de logică căreia i-a găsit echivalentul în matematică. El a fost foarte atras de logicile neclasice şi a lucrat în asta cu totul superb. A publicat un compendiu de cercetare şi de prezentare a tuturor noilor logici în lume. Practic, calculatorul era mană cerească pentru Centrul de Calcul. Absolut! S-a uitat la ea, a desfăcut-o, s-a jucat cu ea. Dar cum fac ei şi cum se obţine? Ce putem cumpăra să avem şi noi? Am devenit colaborator al Centrului şi discutam mereu despre viitorul instituţiei. Moisil: „Să încercăm să lucrăm la ceva bun“ De atunci, ideea informaticii l-a urmărit în permanenţă. E puţin spus! El este cel care a avut ideea introducerii liceelor, facultăţilor de informatică în România. Iar felul în care s-au petrecut lucrurile, este uluitor.“ Interviu M. Malița 2014 [1].

“Şi aşa mi-a dat o listă de informatizare a învăţământului cum nu s-a mai pomenit!”

”M-am pomenit cu el la Minister, imediat după ce eu am fost numit ministru al Învăţământului, în ’70. „O să încercăm să lucrăm la ceva bun“, mi-a zis. „Trebuie să trecem energic la informatizarea şcolilor. Tu eşti ministru. Eu aş zice să scriem ce trebuie făcut. Şi, pe urmă, tu te ocupi.“ Şi a început: „Trebuie să avem o foarte bună prezentare a informaticii în universităţi. Deci, creăm catedre de informatică în toate universităţile din ţară. Bun. Dar asta este pe planul general al învăţământului superior. Noi trebuie să avem grijă şi de învăţământul nou – trebuie să fie şi o facultate sau două de informatică. Deci, toate marile universităţi îşi creează facultăţi de informatică! Astfel, informatica va deveni una dintre disciplinele care se vor putea studia. Ai înţeles, nu?“. Eu: „Da, da, am notat“. „Dar, acum, că am înfiinţat şi facultăţile, am introdus cursurile, ce facem cu învăţământul secundar? Întâi să introducem materia peste tot în licee, să-i facem să cumpere calculatoare! Parcă nu e destul! Sunt oameni care vor dori să se specializeze mai curând. Trebuie să facem licee de informatică! Şi aşa mi-a dat o listă de informatizare a învăţământului cum nu s-a mai pomenit!” Interviu M. Malița 2014 [1].

“Măi, te pomeneşti că ţine! Am semnat pentru ele. Era un proiect gigantic!”

“Eu eram nou în funcţie. I-am spus atunci: „Poate vă înşelaţi, domnule profesor, de puterea mea, dar trebuie obţinute o mulţime de dispoziţii... Să vedem ce zice Parlamentul, ce spune legea, care e avizul economiştilor şi tot aşa“. „Păi, asta e treaba dumitale? Dumneata le scrii şi ei se descurcă după aceea. Nu trebuie decât să le semnezi.“ Am început să mă gândesc: „Măi, te pomeneşti că ţine!“.Te pomeneşti că mă lasă lumea în pace, nu mă observă că eu semnez şi poate se face ceva. Am luat lista imensă cu universităţi, licee, facultăţi, generalizarea învăţământului, computere pentru toată lumea şi le-am transformat în directivele ministrului. Am semnat pentru ele. Era un proiect gigantic! Şi ce credeţi că s-a întâmplat?” Interviu M. Malița 2014 [1].

“Şi ce credeţi că s-a întâmplat? Informatizarea s-a produs peste noapte”

“S-au aplicat toate! Niciun fel de obiecţie. Am rămas uluit de această treabă. Întâi de toate pentru că eram nou acolo şi se putea concepe că mă apucase pe mine dandanaua. Am respectat planul lui Moisil, integral. Şi toate au curs fără obiecţii şi cu interesul enorm al elevilor şi al profesorilor. Practic, liceele, facultăţile de informatică au fost ideea lui Moisil. Informatizarea s-a produs peste noapte. Iar copiii mei au studiat apoi informatica începând cu şcolile înfiinţate în perioada aceea.” Interviu M. Malița 2014 [1].

Mircea Malița - 2013, Diploma de excelenţă pentru contribuţiile deosebite aduse învăţământului românesc

“Noi ne-am concentrat în ultimul timp pe ceea ce se întâmplă azi, ce urmează să se întâmple mâine, dar uităm că temelia a fost construită cu mulţi ani în urmă. De exemplu, noi toţi din sala asta suntem, într-o anumită măsură, rezultatul politicilor domnului ministru Maliţa, care în perioada anilor '70-'71 a luat câteva decizii fundamentale. Mircea Maliţa a introdus ştiinţa managementului, chiar dacă în acea perioadă nu putea să folosească acest cuvânt. Introducerea calculatorului şi dezvoltarea departamentelor de matematică, IT şi informatică în universităţi, care după aceea a produs efecte la nivelul întregii societăţi. Ştiţi bine că astăzi avem în marile corporaţii domeniul informatic, avem români pe cele mai înalte poziţii care au fost creaţi într-o şcoală pe care domnul Maliţa acum 40 de ani a modelat-o. Studiile prospective, şi nu la nivelul României, ci la nivel mondial, studiile prospective, prima conferinţă de studii prospective a avut loc la Bucureşti, în 1972, dar şi societatea mondială de studii prosepective de astăzi recunoaşte contribuţia pe care România, respectiv domnul academician Maliţa a avut-o. Clubul de la Roma, o altă contribuţie importantă pe care domnul academician a avut-o, sigur, nu în momentul ăla, cât a fost ministru, dar după '72, este primul raport pe educaţie al Clubului de la Roma. «No limits to learning» este un studiu care şi astăzi este considerat extrem de important şi asupra căruia se fac aprecieri pozitive” Remus Pricopie, fost ministru al Educaţiei Naţionale [2].

Imaginea din dreapta: Margaret Thatcher şi Mircea Maliţa, anul 1991. Interviu M. Malița 2014 [3].

REFERINȚE 
1. Mircea Maliţa: Interviu, 2014, http://adevarul.ro/educatie/
2. Mircea Maliţa: Schimbările în educaţie, 2013, http://www.mediafax.ro/social/
3. Mircea Maliţa: Interviu M. Malița 2013, http://adevarul.ro/cultura/

Friday, May 18, 2018

Romanian Authors in Theoretical Computer Science

ROMANIAN CIVILIZATION. Supp.1
"One Hundred Romanian in Theoretical Computer Scientists", Editura Academiei Române, 2018

Edited by

  • Svetlana COJOCARU, Chişinău, Corresponding Member of the Academy of Sciences of Moldova, 
  • Acad. Gheorghe PĂUN, Curtea de Argeş, 
  • Prof. univ. dr. Dragoş VAIDA, Bucharest


Contents: http://www.c3.icvl.eu/2018/rom-csc

Thursday, May 17, 2018

Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Inteligenței artificiale

Ciclul “Istoria Informaticii românești”: Românul Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Inteligenței artificiale

În acest an, se împlinesc 40 de ani de la moartea lui Ştefan Odobleja (13 oct. 1902 - 4 sept. 1978), medic militar și filosof, membru post-mortem al Academiei Române, și 80 de ani de la publicarea la Paris, de către Librairie Malonie, a cărții sale, “Psichologie consonantiste”, 1938, 1939 (The Consonantist Psychology) [1]. În imaginea alăturată: Ștefan Odobleja (dreapta), în curtea Mănăstirii Argeșului
Cartea în două volume - un tratat de înalt nivel ştiinţific privind concepţia sistemică şi cibernetică asupra lumii vii şi nevii, de 900 de pagini și 300 de desene realizate de autor, este o lucrare de pionierat în știința ciberneticii, fapt pentru care românul Odobleja este considerat părintele ciberneticii generalizate. Noua știință a fost numită Cibernetică, în anul 1948, după ce, 10 ani de la apariția cărții lui Odobleja, matematicianul american Norbert Wiener publică “Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine”, carte apărută în același timp la Paris și New York. Cibernetica a contribuit la apariția primelor calculatoare electronice, după anul 1945, și la dezvoltarea Informaticii (Computer Science) și a Inteligenței artificiale. Cele doua imagini de mai jos sunt capturi ale articolului [1].

Pe plan mondial, matematicianul american-de origine maghiară, John von Neumann (1903 – 1957) este autorul structurii calculatorului modern prin “Von Neumann architecture”, din raportul tehnic “First Draft of a Report on the EDVAC” din anul 1945, arhitectură ce s-a bazat pe lucrările matematicianului britanic Alan Mathison Turing (1912-1954)- acest lucru a fost recunoscut de către Neumann, ce a descris așa-numita mașină abstractă Turing (Computing Machine) - „On Computable Numbers, with an Application to the Entscheidungsproblem”, Proceedings of the London Mathematical Society, 2 42: 230–65, 1936. În anul 1943 Turing a construit-pentru benefiiciile armatei britanice, Colossus – primul calculator electronic digital pentru decriptarea codurilor germane, iar în perioada 1945-1946 contribuie la prototipul maşinii de calcul “Automatic Computing Engine”, realizată fizic mai târziu, în anul 1950. În anul 1946 Turing a prezentat o lucrare ce reprezintă primul proiect detaliat al unui calculator cu program stocat. În prezent, aceasta arhitectură este recunoscută şi valabilă.

Alan Turing a fost extrem de influent în dezvoltarea ştiinţei calculatorului, oferind o formalizare a conceptelor de "Algoritm" şi "Computing" prin definirea maşinii Turing, ce a jucat un rol important în crearea calculatorului modern. În anul 1930 a definit conceptul de maşină universală ce stă la baza revoluţiei științei calculului (computer science). În anul 1945 Turing a fost un pionier al construirii unui calculator electronic, în paralel cu proiectul lui John von Neumann (EDVAC Report 1945). Dar, adevăratul rol important al lui Turing a fost în înțelegerea ştiinţifică a funcţionării minţii omului, ce a condus la celebrul "Test Turing" pentru a defini inteligenţa maşinilor de calcul (calculatorului) şi la previziuni pentru secolul XXI.
De asemenea, celebrul matematician Alan Turing Alan a făcut istorie, deoarece astăzi este considerat a fi unul din precursorii Informaticii şi al Inteligenţei Artificiale. Pe plan mondial, este recunoscută contribuţia lui Turing asupra dezvoltării diverselor ştiinţe şi discipline: matematică, ştiinţa calculului (computer science), informatică, bioinformatică, calculatoare şi tehnologia informaţiei, morfogeneza (morphogenesis, mathematical biology), inteligenţa artificială, filozofia şi restul lumii ştiinţfice.

România acelor ani, înainte și după cel de-al II-lea război mondial, era conectată la activitatea științifică și tehnică privind apariția noilor științe: Cibernetica și informatica, prin eforturile științifice ale comunității mondiale, la construirea sistemelor de calcul (computer systems). În deceniul ‘60, România era considerată între primele țări din lume (după SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa, Japonia, Austria, Olanda, Italia, Danemarca) privind cercetările și eforturile pentru construirea calculatorului electronic. Școala românească de matematică s-a dezvoltat sub influența matematicienilor români ce și-au susținut doctoratele cu prestigioși matematicieni din Franța, Germania, Italia. De exemplu, matematicianul Gabriel Sudan (1899-1977) a publicat în anul 1927 (înaintea lui W. Ackermann, 1928), prima funcție recursivă ce nu este primitiv recursivă.
"The Romanian School of Mathematics developed under the influence of the Romanian mathematicians [32, 37] who took their doctorates in the following countries (in 1860 the University of Iasi was founded, and in 1864, the University of Bucharest):
  • France - the first doctors in mathematics in Paris: Spiru Haret (1878), David Emmanuel (1879), Constantin Gogu (1882) and Nicolae Coculescu (1895), followed by Gheorghe Țițeica (1899), Dimitrie Pompeiu (1905), Traian Lalescu (1908), Constantin Popovici (1908), Simion Stoilow (1916), Miron Nicolescu (1928), Alexandru Ghika (1929), Alexandru Froda (1929), Nicolae Teodorescu (1931), Tiberiu Popoviciu 1935), Caius Iacob (1935);
  • Germany - Alexander Myller (1906), Victor Vâlcovici (1913), Gabriel Sudan (1925), Dan Barbilian (1929);
  • Italy - Octav Onicescu (1920), Gheorghe Vrănceanu (1924), Gheorghe Mihoc (1930), Ion Creangă (1930), Mendel Haimovici (1932)"[3,4].

România se poate mândri cu contribuția oamenilor de știință romăni- matematicieni și ingineri, în câteva domenii ale cercetării științifice, privind fundamentele teoriei calculabilității, fundamentele ciberneticii, teoria algebrică a mecanismelor automate, logica matematică aplicată la construirea și utilizarea primelor calculatoare electronice din România, un rol primordial având acad. Grigore C. Moisil (1906-1973), considerat fondatorul informaticii românești, împreună cu inginerii ce au construit și dezvoltat industira de calculatoare românești.

REFERINȚE
1. Eufrosina Otlăcan, Despre naționalism și cibernetica lui Ștefan Odobleja,Curtea de la Arges , Anul IX, Nr. 5(90), Mai 2018, pag. 16-17, 2018, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/IX_5_90/IX_5_90.pdf
2. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017
3. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017
4. Marin Vlada, 2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa Artificială, Lucrările Cnferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV 2012), Ed. Universității din București, 2012

Saturday, May 12, 2018

Liliana Romaniuc, "profesor de colecție"

Prof. dr. Liliana Romaniuc, Președinte ARL (Asociația Română de Literație)

PROFESORI: ”Calitatea predării, a învățării și a educației din școlile noastre se va îmbunătăți prin formarea de calitate a profesorilor: cea inițială și cea continuă, prin multiplicarea exemplelor de bună practică - pentru că, da, avem suficiente, dar nu sunt cunoscute. De asemenea, prin acordarea sprijinului de care profesorii și directorii au nevoie în problemele cu care ei se confruntă. Nu în ultimul rând, prin crearea unei culturi a învățării profesionale și colaborative la nivelul școlii. Nu cred că dublarea salariilor va conduce la îmbunătățiri semnificative. Da, poate să atragă tineri ceva mai bine pregătiți, dar nu e suficient, dacă școala nu este simultan un spațiu de învățare și transformare și pentru profesori. Profesorilor și directorilor trebuie să le acordăm cât mai multă autonomie, dacă chiar vrem să fie creativi, inovativi și responsabili. Controlul nu încurajează aceste lucruri! Nici vânarea profesorilor nu este o practică demnă de un sistem educațional cât de cât normal! Ea aparține unui alt tip de societate, știm bine! Coaching, mentorare, susținere, învățare, transformare sunt practici care, cred eu, dau rezultate. E suficient să ne uităm un pic către cei care le folosesc de ani buni!”

"PROFESORI DE COLECȚIE": „Experiența noastră din ultimii 5 ani, de lucru în școli, ne arată că sunt mulți profesori care realmente fac minuni în clasele lor - sunt acei profesori pe care îmi place să-i numesc „profesori de colecție”, acei profesori de care nu știu ziarele, nici televiziunile, nici sponsorii. Ei sunt profesorii care lucrează cu elevi din zone sau din familii vulnerabile, îi sprijină, îi încurajează și fac progresul posibil. Dorim să cunoaștem cât mai mulți dintre acești colegi, să-i vizităm, să le recunoaștem meritele, să promovăm și să multiplicăm ceea ce ei fac. Credem în puterea exemplelor de bună practică.”

REFERINȚĂ:
M. Vlada, Învățarea ca proces educațional – Opinii, http://c3.cniv.ro/?q=2018/proces-edu, 2018