Friday, July 12, 2019

Inteligența artificială

Nevoia de a simula cu calculatorul compartamentul inteligent al omului 

Inteligența artificială (Artificial Intelligence, AI) este un domeniu special al Informaticii (Computer Science) ce s-a dezvoltat odată cu Informatica. Studiile și cercetările privind problema inteligenței și a modului de a gândi al omului au fost preocupări de mii de ani, fiind implicați filozofi, medici neurologi, psihologi, biologi, matematicieni, informaticieni etc. În dezvoltarea domeniului de Inteligență artificială se pot identifica două zone mari de activitate [6]:
  • prima fiind orientată către cercetări focalizate pe modelarea matematică și algoritmică a proceselor cognitive
  • a doua orientată spre ingineria, programarea și construcția sistemelor de calcul pe care să fie implementați algoritmii în vederea obținerii inteligenței artificiale, adică un comportament inteligent.
După cel de-al Doilea Război Mondial (1945) apar Ingineria genetică și Biologia moleculară, domenii aparent fără legătură cu Știința Calculatoarelor (Computer Science) și Inteligența artificială. Se poate observa că Știința Calculatoarelor folosește setul binar {0,1} în funcționarea calculatoarelor, iar Natura folosește setul quaternar [A,C,T,G], materializat prin baze nucleotidice care scriu ADN-ul. Acestea au fost și sunt în continuare domeniile în care specia umană investește cele mai multe resurse umane și financiare [6].
Printr-un proiect internațional ce a durat aproape 15 ani secvența ADN-ului uman a fost deescrisă complet, finalizată în anul 2003: "The Human Genome Project (HGP) was one of the great feats of exploration in history Rather than an outward exploration of the planet or the cosmos, the HGP was an inward voyage of discovery led by an international team of researchers looking to sequence and map all of the genes -- together known as the genome -- of members of our species, Homo sapiens. Completed in April 2003, the HGP gave us the ability, for the first time, to read nature's complete genetic blueprint for building a human being" [7]. 

Alan Turing (1912-1954) reusește să se impună prin „Testul lui Turing”. Testul a fost introdus de Turing în anul 1950, prin lucrarea "Computing Machinery and Intelligence", în timp ce lucra la Universitatea din Manchester. Lucrarea începe cu cuvintele: "Vă propun să examinați întrebarea: Mașinile pot gândi?". Deoarece este dificil de definit "gândirea", Turing alege să înlocuiască întrebarea cu alta, care este strâns legată de ea și este exprimată în cuvinte relativ lipsite de ambiguitate. Practic, este vorba de mașini de calcul (calculator) care pot fi programate (în limbaje de programare ale AI – Prolog, Lisp etc.) astfel încât să se comporte inteligent (mai mult sau mai puțin) asemănător oamenilor, prin aceea că acceptă întrebări formulate într-un limbaj natural (nu limbaj de programare) și dau răspunsuri mai mult sau mai puțin rezonabile. În imaginea de mai sus - robotul chirurgical Da Vinci Xi – Clinica de urologie din Timișoara.
  • Obiectivele tradiționale ale AI sunt: raționamentul⁠, demonstrarea automată, strategii si tehnici de căutare a solutiilor, reprezentarea cunoștințelor⁠, planificarea⁠, învățarea si achizitia cunostintelor, prelucrarea limbajului natural, percepția⁠ și capacitatea de a muta și manipula obiecte. 
  •  Abordările și instrumentele AI includ: strategii si metode de cautare în structuri arborescente, metode statistice, inteligență computațională, repezentări conceptuale și simbolice, strategii de optimizare și de căutare, rețele neuronale artificiale, metode bazate pe statistici, probabilități și economie etc. Domeniul AI se bazează pe informatică, matematică, inginerie informațională⁠, psihologie, lingvistică, filozofie și multe alte domenii.
  • Aplicațiile AI - Inteligența artificială a pătruns în aproape toate domeniile vieții economice și sociale: industria sănătății, industria auto, tehnică, agricultură, robotică, armată, explorarea spațiului cosmic, finanțe și economie, jocuri video, învățământ, audit, publicitate, artă și cinematografie etc.
Computability theory, Computer Science, Computing și Artificial Intelligence

  • Turing machine - Computability theory (software). În lume, Informatica (Computability theory, Computer Science și Computing) a apărut odată cu susținerea tezei de doctorat de către matematicianul englez Alan Turing (Observație. 1937–1970: The "digital computer", the birth of "computer science": In 1937, while at Princeton working on his PhD thesis, Turing built a digital (Boolean-logic) multiplier from scratch, making his own electromechanical relays (Hodges p. 138). Alan's task was to embody the logical design of a Turing machine in a network of relay-operated switches ... Hodges p. 138), în anul 1937, când au apărut ideile precursoare ale Computing și ale proiectării și dezvoltării calculatoarelor electronice (Computer System). 
Alan Turing este considerat fondatorul Informaticii și al Inteligenței Artificiale introducând fundamentele conceptului de calculabilitate pentru o mașină de calcul (computing machine, mașina Turing/Universal Turing machine-UTM) (conceptele de Proces de calcul și de Algoritm pentru o mașină de calcul). Mașina Turing este capabilă să proceseze o gramatică nerestricționată, ceea ce implică și faptul că este capabilă să evalueze expresii din logica de ordinul I într-un număr infinit de moduri. Acest lucru este demonstrat prin intermediul calculului lambda (λ-calculus).
  • Arhitecturi von Neumann - arhitectura calculatorului modern (hardware).  În anul 1945, aceste idei ale lui Turing l-au influențat pe matematicianul american John von Neumann (1903 –1957) pentru elaborarea așa-numitei „arhitecturi von Neumann” a calculatorului modern,. De altfel, știm că cele mai importante proiecte pentru construirea calculatoarelor electronice, în perioada 1940-1970, erau proiecte militare secrete. 
Domeniile Informatică  și Tehnologia Informației (IT) (dezvoltarea de software și dezvoltarea de calculatoare) sunt rezultatul preocupărilor oamenilor pentru Computing și care includ proiectarea și construirea de sisteme hardware și software, pentru o gamă largă de scopuri (adaptare după The Association for Computing Machinery (ACM), Computing Curricula 2005, Computer Science Curricula (ACM, IEEE)-20136): 1. procesarea, structurarea și gestionarea diverselor tipuri de informații (dezvoltarea și prelucrarea bazelor de date) și cunoștințe (prelucrarea cunoștințelor oferite de Inteligența artificială), 2. efectuarea de studii științifice cu ajutorul calculatoarelor, 3. dezvoltarea și construirea de calculatoare inteligente (sisteme inteligente, sisteme expert), 4. dezvoltarea și utilizarea mijloacelor de comunicație și de divertisment (dispozitive electronice), stocarea, găsirea și strângerea de informații relevante pentru un anumit scop uman etc. [1]


Propunerea de la Dartmouth: John McCarthy et al. 1955 (the original proposal)

La începutul anilor 1950, au existat numeroase nume pentru domeniul "thinking machines" / "mașinilor de gândire": cibernetica, teoria automatelor și prelucrarea complexă a informațiilor (information processing). Varietatea numelor sugerează varietatea de orientări conceptuale. În anul 1955, John McCarthy (1927-2011) - Turing Award 1971, un tânăr asistent de matematică la Colegiul Dartmouth, a decis să organizeze un grup pentru a clarifica și dezvolta idei despre mașinile de gândire. A ales numele "Inteligență artificială/Artificial Intelligence" pentru noul domeniu. El a ales numele în parte pentru neutralitatea sa; evitând accentul pe teoria îngustă a automatelor și evitând cibernetica care sa concentrat puternic pe feedback-ul analogic, precum și pe potențialul său de a accepta o replică pentru Norbert Wiener sau de a discuta cu el.
Proiectul "The Dartmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence" a fost un workshop/atelier de vară din anul 1956 considerat pe scară largă ca fiind evenimentul fondator al domeniului inteligenței artificiale. Proiectul a durat aproximativ opt săptămâni și a reprezentat, în esență, o sesiune de brainstorming extinsă. Unsprezece matematicieni și oameni de știință au fost planificați inițial să participe, dar mai mult de zece au participat la lucrări, alții au venit pentru momente scurte [2, 3].
Inteligența artificială a fost fondată ca disciplină academică în anul 1956. Cercetarea în AI a fost împărțită în subdomenii care se bazează pe considerații tehnice, cum ar fi obiective specifice (de exemplu, „robotica” sau „învățarea automată”), utilizarea unor anumite instrumente („logica” sau rețele neurale artificiale) sau pe diferențe filosofice profunde. Subdomeniile se bazau și pe factori sociali (anumite instituții sau activitatea anumitor cercetători).

Proiectul Japonez (1981-1990) pentru generația a V-a de calculatoare

Deceniul 8 al secolului XX-lea a fost unul al marilor succese în domeniul Inteligenței Artificiale, al dezvoltării rețelelor de calculatoare şi al răspândirii limbajelor de programare moderne. Lansarea Proiectului japonez în anul 1981 pentru construirea calculatorului de generația a V-a la începutul anilor ’90; acesta prevedea o revoluție în domeniul calculatoarelor prin aşa-numitele sisteme de procesare a informației de cunoaştere (KIPS-Knowledge Information Processing Systems); având finanțare guvernamentală de 1 miliard $ şi colaborarea mai multor firme japoneze importante, s-a înființat un institut special ICOT (Institute for New Generation Computer Technology) care a editat revista internațională "New Generation Computing" (www.ohmsha. co.jp/ngc), astăzi fiind una dintre cele mai prestigioase reviste din lume; proiectul a avut un impact deosebit pe plan mondial; începe să se predea Inteligența Artificială ca disciplină a Informaticii în învățământul superior (în România în anul 1986) [5].


Referințe
1. M. Vlada (coord.), ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii, vol. I-II, Editura MATRIX ROM, 2019 - Proiectul ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
2. J. McCarthy, A proposal for the Dartmouth Summer Research project on Artificial Intelligence, August 31, 1955 - https://web.archive.org/web/20070826230310/http://www-formal.stanford.edu/jmc/history/dartmouth/dartmouth.html
3. Dartmouth workshop, 1956, https://en.wikipedia.org/wiki/Dartmouth_workshop
4, History of artificial intelligence, https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_artificial_intelligence
5. M. Vlada, Conceptele de Proiect și Management, concepte ce au revoluționat ştințele, cultura și dezvoltarea societății umane, CNIV 2010, http://www.icvl.eu/2010/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lucrarea03.pdf
6. C. Moldovan, Introducere în domeniul Inteligenței Artificiale - Note de curs, https://mctr.mec.upt.ro/wp-content/uploads/2019/01/Note_de_curs_IA.pdf
7. The Human Genome Project (HGP), https://www.genome.gov/human-genome-project

Tuesday, July 9, 2019

In memoriam Prof. dr. Sergiu Rudeanu

Prof. dr. Sergiu Rudeanu (9 feb. 1935- 8 iulie 2019) 

Născut la Iași, la 9 februarie 1935, Prof. dr. Sergiu Rudeanu a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică la Universitatea din București, pe care absolvit-o în anul 1957. În anul 1964 și-a susținut teza de doctorat "Ecuațiile booleene și aplicațiile lor" sub cunducerea acad. Grigore C. Moisil, căruia i-a deveni discipol. Sub influența lui Moisil a publicat în revista Stud. Cerc. Mat. Nr. 9 (1958) articolul “Întrebuințarea imaginarelor lui Galois în teoria mecanismelor automate. X. Clasificarea funcțiilor de două variabile în GF (22)". După absolvirea facultății a fost angajat cercetător la Institutul de Matematică, până în anul 1968, când a devenit cadru didactic la Facultatea de Matematică a Universității din București, la Catedra de Algebră condusă de Gr. C. Moisil.
Pentru activitatea științifică a primit Premiul Academiei "Gheorghe Țițeica" 1968. A devenit conducător de doctorat în anul 1970, iar în anul 1990 a devenit Profesor. Din anul 1980 a fost inclus în "Who's Who in the World". Și-a desfășurat activitatea didactică la Catedra de Informatică Teoretică/Fundamentele Informaticii de la Facultatea de Matematică și Informatică. În anul 2005 a devenit Profesor consultant.

În imaginea alaturată: poză de la Conferința "Comparative genomics algorithms: from genomics to protein folding and to systems" (Profesor SORIN ISTRAIL, de la Brown University, S.U.A.), 16 decembrie 2005, Sala 202, în cadrul seminarului: "Direcții de cercetare în domeniile bioinformaticii și lingvisticii computaționale", organizator Liviu P. Dinu, Facultatea de Matematică și Informatică, Catedra Fundamentele Informaticii.(de la dr. la st. - Sergiu Rudeanu, Sorin Istrail, Solomon Marcus, Dragoș Vaida, Virgil Căzănescu, Gheorghe Ştefănescu).

În imaginea alaturată:Prof. dr. Sergiu Rudeanu și acad. Solomon Marcus, la aniversarea lui S. Marcus cu ocazia celor 90 de ani de viață, în Aula Academiei Române, 4 martie 2015

A predat cursuri de Logică și teoria mulțimilor, Teoria automatelor de comutației, Bazele algebrice ale informaticii, Teoria grafurilor, Latice și algebră universală, Mașini secvențiale, Modelare discretă și altele. A publicat 17 monografii și cărți, peste 110 articole științifice, unele dintre acestea în colaborare cu Solomon Marcus. Afrodita Iorgulescu, Mircea Becheanu, Virgil Cazanescu, Constantin Năstăsescu, Dragoș Vaida, Constantin P. Popovici, Horia Georgescu, Cristian Calude, Dan Simovici, Gabriel Ciobanu, V. Boicescu, A. Filipoiu, G. Georgescu, P. L. Hammer, R. Padmanabhan, R. A. Melter, C. H. Cunkle, C. Ghilezan, F. M. Brown etc.
În imagine - Prof. dr. Sergiu Rudeanu la aniversarea celor 80 de ani de viață (în imagine și acad. S. Marcus), în amf. S. Haret de la Facultatea de Matematică și Informatică, anul 2015 (sursa: SSMR facebook)

Referințe
  1. FMI, http://fmi.unibuc.ro/ro/departamente/profconsult/rudeanu_sergiu/ 
  2. FMI, http://fmi.unibuc.ro/ro/conferinta_Comparative_genomics_algorithms 
  3. SSMR, https://www.facebook.com/ssmr.ro/photos/a.118489141637350/466405306845730/?type=1&theater 
  4. M. Vlada, http://mvlada.blogspot.com/2016/01/grigore-c-moisil-1906-1973-by-sergiu.html 
  5. M. Vlada, http://mvlada.blogspot.com/2011/07/professor-sorin-istrail.html


Saturday, June 29, 2019

Proiectul ROINFO - primele rezultate

Rezultate ale Proiectului ROINFO„Romanian Informatics” 2018-2020 

În cadrul proiectului de e-Learning de la Universitatea din București, în mai 2018 - anul Centenar al Marii Uniri din anul 1918, a fost lansat Proiectul ROINFO 2018-2020 și dedicat celor peste 60 de ani de informatică românească. Până în prezent, ca urmare a apelului la contribuții lansat în luna mai 2018, au răspuns peste 55 de autori ce au contribuții valoroase acceptate spre publicare în primele 2 volume. Menționâm că acestui demers s-a alăturat și Muzeul Universității din București ce a devenit partener la acest proiect.
  • Primele rezultate ale proiectului național ROINFO 2018-2010 au apârut prin publicarea primelor 2 volume din „Istoria Informaticii Românești. Apariție, dezvoltare și impact”: Volumul I ”Computing – Contextul internațional”, Volumul II ”Computing – Contextul național”. Volumele au fost elaborate din dorința de a descrie relevant și cu dovezi ale evenimentelor desfășurate în realitatea vremii, înțelegerea corectă a evoluției informaticii românești, atât pentru contemporani – pentru cei ce au trăit unele dintre aceste etape din informatica românească, cât și pentru generațiile viitoare de informaticieni. În felul acesta, în viitor, se va înțelege mult mai ușor evoluția unor teorii, metode și tehnologii din domeniul Informaticii și al Tehnologiei informației (IT).
  • Cu prioritate, un obiectiv special al volumelor a fost evidențierea recunoștinței noastre pentru eforturile și preocupările profesorilor noștri de a ne ajuta să înțelegem atât componenta de teorie, cât și componenta practică în utilizarea calculatoarelor – chiar în perioada când în România nu erau calculatoare. Recunoștința noastră are în vedere și generațiile de informaticieni, care prin activitatea de dezvoltare hardware și software au contribuit-de la început, la dezvoltarea informaticii românești. De-alungul vremii, unele din aceste eforturi au fost realizate și cu mari sacrificiiținând seama de contextul științific, tehnic, economic, social și politic al anilor ce au trecut de la începutul apariției informaticii în țara nostră, și până în zilele nostre.
  • Prezentele volume al informaticii românești au fost concepute și realizate prin rezultatele celor peste 15 ani de studii și cercetări privind „fenomenul” informaticii mondiale și cel al informaticii românești, precum și a celor peste 40 de ani de activitate dedicate de noi în domeniul dezvoltării de software și cel al învățământului superior de informatică. Prin trăirile și experiențele noastre în studiile și cercetările de informatică, conținutul cărții descrie cu claritate modul de ințelegere al evoluției informaticii atât la nivel internațional, cât și în România, De asemenea, și prin descrierile și mărturiile diverșilor specialiști din România – oameni de știință, profesori din învățământul superior și preuniversitar, cercetători, ingineri, economiști, matematicieni, informaticieni etc., unii dintre aceștia trăind chiar vremurile de început ale informaticii românești, mijlocul anilor 1950.
Pioneers of Computing & Pioneers of Internet
 
Computing - Pionieri români



Conceptul de Computing - evitarea confuziilor
Pagini scanate din volumul tipărit (vol. I)
PREFAȚA VOL. I - II.

Istoria Informaticii Române... by on Scribd


Sunday, June 9, 2019

70 de ani de IFA, unde s-a construit primul calculator românesc CIFA 1

70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică Atomică (IFA) de la Magurele, perioada 1955-1957


Motto: ”Ştiinţa evoluează aşa repede şi aduce aşa de mari variaţii în posibilităţile vieţii încât, dacă o ţară nu cultivă ştiinţa cu maximum de efort, ea îşi va înceta dialogul cu alte ţări.” acad. Horia Hulubei (1896-1972), fondatorul Institutului de Fizică al Academiei (1949), devenit ulterior Institutului de Fizică Atomică (IFA), anul 1956.

Recent, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) și revista Curierul de Fizică (CdF nr. 84/2019) au marcat sarbătorirea a 70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică Atomică (IFA) [1, 2, 3].

Horia Hulubei, fondatorul IFA

"În plină glorie ştiinţifică, fiind în Franţa, Horia Hulubei a decis să revină acasă, ca să contribuie direct la crearea învăţământul universitar de fizică şi a Institutului de Fizică Atomică. Nu numai că IFA a luat fiinţă la iniţiativa domniei sale, dorind ca institutul...”să fie un institut de fizică pentru românii mei...”, dar dumnealui a reuşit apoi să atragă alături de Dânsul, sub conducerea lui, cele mai remarcabile valori intelectuale din domeniu. Aşadar IFA a beneficiat de la începuturile ei de conducerea directă a marilor “boieri” ai ştiinţei Horia Hulubei, Şerban Ţiţeica şi Ion Agârbiceanu, urmaţi mai apoi de Ioan Ursu şi secondaţi la conducerea sectorului tehnic de oameni de acelaşi calibru, prin Tudor Tănăsescu, urmat de Florin Ciorăscu" [4].

Victor Toma, inginerul ce a construit primul calculator românesc CIFA 1

"Ideea unui calculator a crescut treptat, cu sprijinul Institutului de Fizică Atomică (IFA); nu a fost nimic dintr-o dată. Iată de ce: IFA avea nevoie de tehnică digitală pentru măsurarea radioactivităţii la unităţile mari: betatron, reactor şi alte unităţi. Aşa că, în consecinţă, profesorul Hulubei, care era directorul Institutului de Fizică Atomică, a înfiinţat un laborator de electronică, pentru că pe atunci nu se gândea nimeni la calculatoare. Noi am început acolo să producem aparatură de măsură pentru diverse ateliere IFA, aparatură competitivă, la concurenţă cu ce se producea în străinătate. Aparatele de măsură la care am lucrat în acea perioadă, cu utilizare în activitatea de cercetare nucleară, aveau numărător electronic cu precizie de 10 microsecunde şi frecvenţă de până la 100Khz. Unele au fost brevetate şi premiate, fiind anunţate la vremea aceea de revistele academice din România şi URSS. Tot atunci a apărut revista de Electronică, o revistă care a promovat rezultatele cercetărilor noastre, constituind un puternic imbold pentru noi" V. Toma [5].

Informatica în România a început la Institutul de Fizicã Atomicã (IFA)– Laboratorul de maşini electronice de calcul

Prof. dr. Dragoș Vaida, Universitatea din București

"Informatica, în sensul inițial de muncă esențial legată de folosirea unui calculator, a început în România, la Laboratorul de mașini electronice de calcul (LME) de la Institutul de Fizică Atomică al Academiei (IFA), în anii 1955-1957. Aproape concomitent, domeniul s-a dezvoltatla Universitatea din București (UB), Facultatea de Matematică și Fizică. Au conlucrat la acest debut medii academice diferite, s-au pus în valoare legături între diferite domenii de mare interes știinţific, reprezentate de academicienii Horia Hulubei şi Grigore C. Moisil. Pentru ştiinţa de la noi,modelul IFA a fost un prim exemplu de interdisciplinaritate.Din vara lui 1957, imediat după repartiţii, autorul articolului de faţă şi alţi tineri colegi, am început să lucrăm împreună la Măgurele, matematicieni şi ingineri, şef de laborator LMEC ing.Victor Toma, director general IFA acad. Horia Hulubei. Între 22 și 27 noiembrie 1955 a avut loc un Simpozion internațional asupra tehnicii de calcul la Dresda, la care Gr. C. Moisil a prezentat comunicarea ing. V. Toma (1922, Leova,județul Cahul, Republica Moldova – 2008), ulterior dr. ing. și membru de onoare (1993) al Academiei Române, despre Proiectul logic al calculatorului electronic, pe care îl concepea [14] . Comunicarea din 1957 [15] este prima lucrare originală privind calculatoarele apărută în România (prima citare în [18]). Meritul istoric al acad. Victor Toma la IFA a fost acela că a proiectat și pus în funcţiune calculatorul CIFA-1, primul calculator electronic din Europa de Est, cu excepţia URSS și Poloniei (?)[15]. Proiectarea și realizarea calculatoarelor din seria CIFA au constituit un program de cercetare de pionierat realizat cu o echipă de matematicieni și de ingineri, program susţinut de acad. H. Hulubei care era cunoscut pe plan internațional, avea autoritate în ţară și putea promova un proiect care la început părea puțin fantezist și nu era pe linia considerațiilor ideologice restrictive din epocă. În 12 iulie 1957 am început să lucrez la LME, iar în toamnă au mai fost repartizaţi Ion Zamfirescu şi regretatul Nicolae Moldovan". Articolul complet în  [2].

70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică al Academiei [6]

În luna iunie 1949, Prezidiul Academiei a aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare al institutului şi l-a numit la conducerea instituției pe profesorul Horia Hulubei (1896-1972). Inițial, Institutul a avut un mic sediu pe strada Mihail Eminescu din București. În 1952, a fost luată decizia mutării Institutului pe moșia lui Ioan Oteteleșanu de la Măgurele, lăsată de acesta prin testament Academiei Române. În imagine, Procesul verbal numărul 32 de la ședința din 27 mai 1949 a Academiei Republicii Populare Române (Sursa: Institutul de Fizică Atomică)
În 1956, Institutul de Fizică al Academiei a fost reorganizat și împărțit în două instituții: Institutul de Fizică Atomică (IFA), cu sediul la Măgurele, care a rămas în continuare sub conducerea academicianului Horia Hulubei, respectiv Institutul de Fizică, cu sediul în Bucureşti, aflat sub conducerea academicianului Eugen Bădărău (1887- 1975). În 1977, IFA s-a desființat, pe structura instituției fiind constituit Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN).
Institutul de Fizică Atomică a fost reînființat în 1990. De-a lungul deceniilor de activitate, IFA a devenit un centru de cercetare unic în România. Aici au fost obținute rezultate importante, de valoare internaţională. Aici a fost construit primul reactor nuclear românesc, VVRS, realizat în 1957, în colaborare cu URSS, primele calculatoare electronice româneşti CIFA-1 şi CIFA-2, construite de inginerul Victor Toma (1956), primul laser românesc (1961), proiectat de fizicianul Ion I. Agârbiceanu, fiul prozatorului Ion Agârbiceanu.

În anii ‘70-’80 ai secolului trecut, la Măgurele au fost obținute alte succese importante ale cercetării românești: acceleratorul Tandem, Centrul de Producţie Radiochimică, Staţia de Tratare a Deşeurilor Radioactive, Laserul de mare putere, Spectroscopia RES, Microscopie electronică etc. În ultimii ani, în cadrul proiectului european ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures), la Măgurele a fost construit cel mai puternic laser din lume, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP).

Referințe
1.IFIN-HH, http://www.nipne.ro/docs/70_ani_Institutul_de_Fizica.pdf
2.CdF, http://curieruldefizica.nipne.ro/docs/CdF_84.pdf
3.IFA, http://www.ifa-mg.ro/
4.Gheorghe Pascovici, Pagini de istorie trăită; şcoala românească de electronică nucleară la IFA, CdF, Nr. 84, 2019, http://curieruldefizica.nipne.ro/docs/CdF_84.pdf
5. SAS, http://www.sas-sibiu.ro/fisiere/victor%20toma.htm
6. Historia, 70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică al Academiei, https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/70-de-ani-de-la-infiintarea-institutului-de-fizica

Wednesday, April 3, 2019

Conferința "Copilăria informaticii românești" la Bacău

Eveniment organizat de Asociația EduSoft, în cadrul proiectului "Programare cu răbdare" (coord. Lect. dr. Bogdan Pătruț) - https://programarecurabdare.ro/

Sâmbătă, 6 aprilie 2019, ora 10, Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău (amf. Solomon Marcus)

Toate grupele vor participa la o întâlnire excepțională cu domnii profesori:

  • prof. univ. dr. Stelian Niculescu, fost profesor la Universitatea Politehnica din București, pionier al informaticii din România, fiind din prima promoție a secției “Mașini de calcul” înființata de profesorul Gr. C. Moisil, în anul 1960, discipol al academicianului Grigore C. Moisil (http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian, https://stelianniculescu.wordpress.com/ ) – Copilăria informaticii românești așa cum cum am trait-o. Amintiri, descrieri și exemple. 
  • conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, coordonator al proiectelor de e-Learning CNIV & ICVL, Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică şi Informatică (www.c3.cniv.ro, www.c3.icvl.eu), membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română (http://prof.unibuc.ro/vlada/) – Algoritmică & Programare. Rezolvarea problemelor: de la enunțuri și idei, la concepte și soluții.
PPT - S. Niculescu "Copilăria informaticii românești așa cum cum am trait-o. Amintiri, descrieri și exemple" - https://www.slideshare.net/MarinVlada/s-niculescu-ppt-bacau-2019 https://youtu.be/UiGdukciohw PPT - M. Vlada "Algoritmică & Programare. Rezolvarea problemelor: de la enunțuri și idei, la concepte și soluții" - https://www.slideshare.net/MarinVlada/m-vlada-ppt-bacau-2019 https://youtu.be/gQq_Jo--8QA
Un dialog între profesorii S. Niculesccu, M. Vlada și B. Pătruț despre cititorul de cartele si programe la calculatorul american IBM 360/30 și la calculatorul românesc FELIX C 256. https://youtu.be/Sn0aOR6HZEU

Tuesday, March 19, 2019

Gala Edumanager 2018

Diplomă de excelență pentru Proiectul de e-learning CNIV 2018 "Noi tehnologii în educație și cercetare" (Categoria: ÎNVĂŢĂMÂNT UNIVERSITAR, Dezvoltarea de proiecte de formare a cadrelor didactice)

BUCURESTI, 21 NOIEMBRIE 2018, Hotel Pullman (World Trade Center)

"Peste o sută de lideri ai instituțiilor de învățământ românești – reprezentați ai Ministerului Educației, ai inspectoratelor școlare județene, directori de instituții din învățământul preuniversitar, reprezentați ai universităților, ai asociațiilor profesionale din domeniu și reprezentanți ai companiilor private – au participat pe 21 noiembrie la o nouă ediție a Galei Edumanager. Gala a fost precedată de Conferința Națională Management Modern în Educație, unde s-a discutat despre aplicații și soluții de comunicare destinate instituțiilor de învățământ universitar și preuniversitar, despre legislație, fonduri europene și management instituțional." Proiectele de succes din Educație, premiate la ediția a VI-a a Galei Edumanager, http://www.edumanager.ro

Wednesday, March 6, 2019

Eratosthenes Experiment, învățarea pe bază de proiect

Activităţi școlare transdisciplinare - INVITAȚIE PENTRU PROFESORII ȘI ELEVII DIN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI (Gimnaziu și Liceu)


Experimentul științific “Eratosthenes” este o activitate atractivă și eficientă - un exemplu de bună practică pentru învățarea pe bază de proiect, la care și școlile din România participă de la inițiere, din anul 2012.
“Join the Eratosthenes Experiment to get a glimpse of FUNdamental science! ODS, ISE and OSOS Projects“
În urma succesului din martie anul trecut, cu peste 780 de școli din 50 de țări din întreaga lume implicate în activitate, suntem bucuroși să vă anunțăm Experimentul Eratosthenes Martie 2019, care va avea loc pe data de 21 Martie 2019! Experimentul a fost efectuat pentru prima dată în jurul anului 240iH, de către matematicianul grec Eratosthenes, care și-a propus să măsoare circumferința Pământului cu ajutorul umbrei unui băț cu lungimea de un metru. Eratostene (276 – 195 B.C.) a fost un talentat matematician și geograf, precum și un astronom, poet, librar. Planeta noastră are o circumferință la ecuator de 40.075,017 km și o circumferință meridională de 40.007,86 km. 

Experimentul Eratosthenes este organizat cu sprijinul Uniunii Internaționale a Astronomilor (IAU, https://www.iau.org/) în cadrul sărbătorilor pentru aniversarea a 100 de ani de la IAU și descoperirile astronomice care au format știința, tehnologia și cultura în ultimul secol.

DETALII: M. Vlada, http://c3.cniv.ro/?q=2019/erat-exp .

Tuesday, February 26, 2019

„Programare cu răbdare”, o inițiativă a Lect. Dr. Bogdan Pătruț -Bacău

Cercul de informatică „Programare cu răbdare”, un proiect lansat de Asociația EduSoft

De-a lungul timpului, învățământul românesc a beneficiat de diverse inițiative și eforturi din partea unor profesori entuziaști, ce au avut ca obiective sprijinul procesului de învățare al tinerilor – elevi și studenți.
Să amintim câteva inițiative importante pentru matematica și informatica din România:
  1. Apariția Gazetei Matematice, în anul 1895, se datorează unor entuziaști ingineri (fondatorii fiind : Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco şi Ioan Zottu):”Toţi erau tineri absolvenţi – doi dintre ei, din acel an, iar ceilalţi de un an sau doi înainte – ai Şcolii de Poduri şi Şosele (viitoarea Şcoală Politehnică) din Bucureşti. Se pornise o discuţie aprinsă despre rezultatele slabe obţinute de candidaţi la examenul de admitere din septembrie al aceluiaşi an, examen la care Ion Ionescu tocmai participase, ca supraveghetor, la proba scrisă”. Gazeta Matematică a stat la baza înființării, în anul 1909, a Societăţii Gazeta Matematică (SGM). Astăzi, Societatea de Stiinte Matematice din România (SSMR) este continuatoarea Societății Gazeta Matematică. (Sursa: http://www.gazetamatematica.net/?q=node/26 ).
  2. O etapă importantă în fondarea informaticii românești este ințiativa acad. Gr. C. Moisil, din anul univ. 1960/1961, de înființare a sectiei de „Mașini de calcul” (ultimii 2 ani din 5 ani cât dura programul de studii universitare, în acei ani), la Facultatea de Matematică și Fizică, din cadrul Universității din București. Ulterior, după câțiva ani, această secție s-a înființat și la universitățile din Iași și Cluj. Acestă secție a format primele generații de informaticieni din țara noastră. Astăzi, specializările de Informatică din universități au continuat obiectivele sectiei „Mașini de calcul”. (Sursa: http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/gen-info ).
  3. Ca model avut în vedere - Gazeta Matematică, „din a cărei experienţă se voia să se extragă şi să se adapteze o metodică riguroasă de abordare a informaticii”, din initiațiva profesorului Adrian Atanasiu, de la Facultatea de Matematică - Catedra de Informatică, s-a înființat Gazeta de informatică. Finalizarea discuțiilor și aparitia primelor numere, în anul 1991, s-a realizat cu profesorul Horia Georgescu, coleg de catedră, director al Colegiului de Informatică din Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, şi coordonator ştiinţific al olimpiadelor şcolare pentru informatică (Sursa: A. Atanasiu, Despre Gazeta de Informatică, în M. Vlada (ed.), „Istoria informaticii românești”, vol. I, ed. Niculescu, 2019, proiectul ROINFO, http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info – în curs de apariție). Revista este un tezaur de istorie a dezvoltării învăţământului informatic preuniversitar românesc, cu realizările, succesele, dar şi cu piedicile sale.
Chiar dacă este o initiațivă regională, proiectul „Programare cu răbdare” (http://programarecurabdare.ro), lansat de Asociația EduSoft, poate fi un model de intiațiva în învățământul românesc. Asociația EduSoft (https://www.edusoft.ro ) coordonată de Lect. univ. dr. Bogdan Pătruț) promovează educația STEM (Știință, Tehnologie, Educație și Matematică) în rândul copiilor și tinerilor din această regiune.
Activitățile proiectului se desfașoară în colaborare cu Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău și cu diverse organizații care sprijină educația în domeniul IT. De menționat sunt următoarele aspecte:
  1. Cercul de informatică „Programare cu răbdare” este un proiect gratuit pentru toți copiii care participă și îi învață informatica, punându-i în contact și cu experți de la companii IT importante, cu studenți olimpici și profesori universitari de informatică.Activitatea se desfășoară la Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău respectând exigențele unor activități de învățământ
  2. Asociația EduSoft contribuie la dezvoltarea de strategii educaţionale pe termen mediu şi lung, pentru copii, tineri şi adulţi, care să creeze şi să asigure o dezvoltare armonioasă a acestora, în strânsă relaţie cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă, cu cercetarea şi producţia ştiinţifică de calitate, cu experienţa generaţiilor anterioare, şi pentru promovarea gândirii strategice în rândul copiilor, tinerilor şi a generaţiilor viitoare, ca garanţie a dezvoltării durabile.
La Cercul de Informatica „Programare cu rabdare” sunt înscriși peste 300 de elevi, din care vin în mod regulat 80-140 elevi, la fiecare întâlnire.  

Opinii de la participanți (Sursa: https://programarecurabdare.ro/index.php/marturisiri/)  

Diana-Elena Stancu, Clasa a X-a, Colegiul Național „Dimitrie Cantemir, Onești: "Când navigam pe Facebook am văzut acest eveniment și am căutat mai multe informații. Cel puțin în zonă, destul de rar au loc cursuri legate de informatică sau care promovează acest domeniu, de aceea am vrut să profit de ocazie. Inițiativa a fost una foarte buna, așa că am hotărât să merg în continuare. Nu m-am gândit niciodată la importanța colectivului dintr-un asemenea cerc până când nu am întâlnit elevii de la cursuri. Mi-am făcut prieteni care împărtășesc aceeași pasiune ca mine, iar acest lucru mă ajută enorm: de câte ori sunt în impas, la cursuri sau acasă, știu la cine să apelez. De asemenea, concurența asociată cu spiritul de camaraderie este bine venită. Lectorii sunt detașați de stilul cu care suntem noi învățați la școală, sunt deschiși la întrebări și la curiozitățile noastre, răspunzând cu drag la ele. Este foarte important ca într-un domeniu atât de vast precum informatica să se abordeze subiecte cât mai diversificate, cât mai diferite. Ne ajută în găsirea subdomeniului pe care vrem să ne axăm pe viitor, lectorii prezentându-le atât cu plusuri, cât și cu minusuri"

Bogdan-Andrei Vicu, Clasa a X-a, Colegiul Național de Informatică, Piatra Neamț: "Am decis să vin la „Programare cu Răbdare”, pentru că vreau să urmez o facultate în domeniul IT. Am văzut formularul pe o rețea de socializare și am zis „De ce să nu încerc, nu am nimic de pierdut!”. Este ceva nou pentru mine și nu îmi pare rău că vin în fiecare sâmbătă de la Piatra Neamț la Bacău. Personal, nu mă împiedică distanța ca să urmez niște cursuri care mă ajută să îmi deschid orizontul pentru mai multe ramuri ale IT-ului. Sincer, chiar de la prima întâlnire de la cerc am intrat în vorbă cu mai mulți elevi din Bacău. Îmi place că sunt deschiși la discuții din orice domeniu, aflu informații despre oraș, ce oportunități sunt aici. Totodată, le împărtășesc experiențele personale care m-au ajutat să ajung unde sunt în momentul acesta. Din punctul meu de vedere, lectorii sunt apropiați cu elevii. Acest lucru ne ajută să înțelegem mult mai bine ce se predă. Pe de alta parte, cel puțin eu fiind obișnuit cu profesorii din ciclul preuniversitar, nu am întâmpinat dificultăți în a înțelege lecțiile. Pot spune că mergând la acest cerc am ocazia să fiu elevul unui profesor universitar, acest lucru fiind o onoare pentru mine. Subiectele abordate sunt foarte variate de la o ședință la alta. Având acest avantaj, pot să îmi aleg ramura în care vreau să lucrez după ce voi termina facultatea."  

Despre Lect. Dr. Bogdan Pătruț
Web: https://profs.info.uaic.ro/~bogdan