Wednesday, April 22, 2015

60 de ani de la apariția Informaticii la Universitatea din Bucureşti

Apariția și evoluția Informaticii la actuala Facultate de Matematică și Informatică

The emergence of Informatics at the University of Bucharest - 60 years
IN CONSTRUCTIE ...

MOTTO:Aproape toate meseriile pe care cineva le va practica în viitor, de la inginerie la muzicologie, de la fizică atomică la turism, de la istorie la medicină, vor folosi calculatoarele. Calculatoarele nu merg singure, ca să meargă trebuie să aibă oameni pricepuţi să le mâie. Ca să ai oameni pricepuţi, trebuie să îi înveţi: CE?Grigore C. Moisil, 1973: Vom vedea – Ştiinţă şi umanism, în „Contemporanul”, nr. 15 (1378), 6 aprilie 1973, pp. 1, 9. [apud 1]

"Asocierea domeniilor Logică – Automatică – Informatică: Profesorul Gr. C. Moisil mi-a spus că această asociere îi exprimă viziunea asupra informaticii." Dragoș Vaida, 2015, Informatica în România - primii ani [11]

Calculatorul: Limbaje - Sisteme - Cunoaștere. Învățați, învățați folosind calculatorul, învățați și experimentați, deoarece nici nu știți când veți avea nevoie de cunoștințele și experiența acumulate din timp!
M. Vlada, aprilie 2015.
Astăzi, cum se interpretează proverbul "Ai carte, ai parte!" ? Astfel: Ai intrebări și emoții, ai trăiri. Ai trăiri, ai invățătură. Ai invățătură, ești OM!
M. Vlada, mai 2015.

NEVOIA DE CALCULATOR: Nevoia de calculator (computer) nu a fost visul unui om de stiinta sau al unui inventator, desi unii profesori sau oameni de stiinta ne pot contrazice cu diverse argumente din istorie ce aparent sunt cazuri particulare, a fost mijlocul (produsul) prin care se combinau si se utilizau o varietate de solutii eficiente oferite de stiinta si tehnica in scopul rezolvarii problemelor practice cu care se confruntau in perioada 1940-1960 natiunile puternice ale lumii: USA, URSS si UK. Principalele probleme ce erau majore si chiar urgente au fost: militare-de aparare si de cucerire a spatiului cosmic, ultima problema fiind tot o probleme majora de aparare. 
  • Factori ce au influenţat conceperea, proiectarea şi dezvoltarea sistemelor de calcul sunt factori ştiinţifici, tehnologici, sociali, culturali, economici, politici, militari, etc.Un exemplu ar fi 4 octombrie 1957, când în URSS a fost lansat în spaţiu cosmic satelitul Sputnik (83.6 kg), primul satelit artificial al pamântului, şi când liderii SUA erau îngrijoraţi de un prim atac sovietic ce ar putea fi un atac preventiv; a fost momentul când la Departamentul Militar al Apărării SUA au început mai multe proiecte de cercetare; drept urmare, la 31 ianuarie 1958 a fost lansat Explorer 1 (14 kg), primul satelit artificial lansat de SUA, fiind al treilea după sateliţii URSS Sputnik 1 şi 2 (detalii: http://www.elearning.ro/idei-inovatoare-si-pionierii-internetului). 
  • La nivelul indivizilor unei societati, se poate spune ca destinul si viata acestora sunt influentate de factorii precizati mai sus. Nu este nevoie sa venim cu argumente sau sa exemplificam, simpla studiere a unor biografii ale unor oameni de stiinta, de arta, etc., ce au trait in diverse perioade ale istoriei, vor fi edificatoare pentru oricine.
ARGUMENTE DE INCEPUT: Initial, in demersul nostru pentru a intelege evolutia informaticii la Universitatea din Bucuresti, am luat in considerare activitatea noastra din domeniul informaticii, dar am ajuns la concluzia ca nu vom intelege aparitia si evolutia informaticii daca nu vom analiza actiunile si masurile asa cum s-au intamplat in realitate: evenimente, decizii la nivel guvernamental, masuri de schimbare, fapte si initiative ale unor oameni de stiinta, marturii si explicatii ale unor fapte petrecute in diverse etape, intamplari si diverse contexte, etc.
Exemple:

  1. cand eram student, si mult timp dupa aceea, nu m-a preocupat sa cunosc pretul unui calculator, deoarece inca nu erau calculatoare personale (PC - primul meu calculator personal l-am cumparat in anul 2003); cand am inceput sa predau cursul de "Arhitectura calculatoarelor", intr-o carte am citit ca un sistem american IMB 360 construit inainte de anul 1970 costa in jur de 5000.000 USD; stiam ca sistemul IBM 360 de la Facultatea de Matematica a ramas la CCUB dupa ce s-a organizat o expozitie de cateva luni si cursuri de catre specialistii de la filiala IBM din Viena; multa vreme am "stiut" ca acesta a fost dat gratuit de catre americani; prin anul 2010, am aflat cum a fost realitatea: sistemul IBM 360 a fost cumpărat de guvernul roman de la filiala IBM din Viena, suma platită fiind de 658.000 $, deoarece era embargou pentru ţările socialiste, iar pentru ţările capitaliste costa 250.000 $ - informaţii confirmate de prof. univ. dr. Ion Văduva şi prof. univ. dr. Ioan Roşca; ref. M. Vlada, http://c3.cniv.ro/?q=2014/info-ub [9, 10]
  2. - cine stie de eforturile si obstacolele acad. Grigore C. Moisil in demersurile lui pentru aparitia si dezvoltarea informaticii in Romania? din analiza unor referinte, inclusiv din marturia domnului prof. dr. Constantin P. Popovici, am aflat ca Moisil, in anul 1971, s-a transferat la Facultatea de Drept (unde a tinut cursuri de Logica Propoziţiilor, Fundamentele Matematicii şi Cercetare Operaţională), deoarece Decanul de atunci si Consilul profesoral al Facultatii de Matematica, nu au fost de acord cu initiativa sa de a invita diversi specialist din industrie si cercetare de a tine unele cursuri de informatica la Faculate de Matematica
  3. - denumirea catedrelor de la Facultatea de Matematica in care si-au desfasurat activitatea cadrele didactice care au predat discipline de informatica
  4. - aparitia si denumirea diverselor discipline de informatica, precum si nevoia de pregatire a specialistilor in domeniul informaticii



DEFINITIA 1. "Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor." Grigore C. Moisil (1906-1973), Primul român care a primit (post-mortem) Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996; www.ieee.org), http://www.cniv.ro/2006/centenar-moisil/

DEFINITIA 2. "Informatica a evoluat ca o știință de sine stătătoare, care face legatura între Matematică și Știința Calculatoarelor, acoperind un spectru care pleacă de la elaborarea de teorii și modele, utilizând instrumente matematice, până la implementarea de soluții computaționale performante și sigure.", Comisia de Informatică a Consorțiului "Universitaria" [1] - http://informatica-universitaria.ro/

DEFINITIA 3. Informatica a devenit o ştiinţă deoarece utilizeaza metode, tehnici şi instrumente proprii pentru investigarea obiectelor şi proceselor pe care le defineşte şi cu care operează. Tezaurul ştiinţific al Informaticii este rezultatul unor simbioze de cunoştinţe şi cercetări provenite şi de la alte ştiinţe (matematică, cibernetică, microelectronică, fizică, chimie etc.) şi care prin metode şi tehnici proprii, şi utilizînd dispozitive speciale (sisteme de calcul-calculatoare) prelucrează informaţii şi cunoştinţe pe care trebuie să le interpreteze, să le transforme şi să le comunice. M. Vlada, Despre Informatică.

DEFINITIA 4. "Informatics studies the application of information technology to practically any field, while considering its impact on individuals, organizations, and society. It uses computation as a universal tool to solve problems in other fields, to communicate, and to express ideas." by Judith Tolliver, Illinois Informatics Institute, University of Illinois (Dennis P. Groth, Jeffrey K. MacKie-Mason, Why an Informatics Degree?, Communications of the ACM, feb. 2010)- https://www.informatics.illinois.edu/ | read more: M. Vlada, About Computer Science and Informatics.

What is Informatics ? Computer Science ≠ Informatics ≠ Information Technology (IT) Computer Science and Informatics were considered identical terms. Today, the terms are different. The general public sometimes confuses Computer Science with Informatics or Information Technology (IT). Computing (information and knowledge processing) has changed the world and continues to influence nearly every aspect of our lives, including medicine and health care, business and finance, education and training, science and technology, politics and government, and entertainment.

Fiecare știință reprezintă un proces continuu al cunoașterii ce utilizează metode și tehnici de observare și experimente, metodologii și tehnologii într-o continuă perfecționare, metode proprii de cercetare, informații proprii despre obiectele investigate, un limbaj științific propriu, dar și medii specifice de stocare. Computer science și informatics au fost considerate concepte identice. Astăzi, termenii sunt diferiți. Utilizarea sistemelor de calcul a schimbat lumea și continuă să influențeze aprope fiecare aspect al vieții cotidiene, inclusiv în medicină și asistență medicală, în afaceri și finanțe, în educație și formare continuă, în știință și tehnologie, în politică și guvernare etc. Prin apariția calculatorului și a noilor tehnologii de prelucrare a informațiilor și cunoștințelor, științele au realizat salturi mari în acumularea de descoperiri. Prin urmare, știința este un generator de cunoștințe obținute prin activitatea domeniilor de știință ce adaugă de fiecare dată la fondul comun al științei, informații noi și revizuiri ale unor cunoștințe vechi, realizând astfel o dezvoltare permanentă a științei. Științele constituie un tezaur al umanității printr-un ansamblu sistematic de informații despre natură, societate și gândire. M. Vlada, Informatică aplicată. Modele de aproximare, software şi aplicaţii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2012.
Informatica s-a cristalizat ca stiinta in perioada 1960-1970, atat pe plan mondial, cat si in Romania, avand izvoarele in domeniul Computer Science (Stiinta calculatoarelor); astazi, nici o stiinta nu isi poate revendica construirea computerului modern definit unitar de componenta hardware (echipamente si dispozitive) si componenta software (proceduri si sisteme de programe), desi conceperea arhitecturii computerului a fost realizata de matematicianul John von Neumann (First Draft of a Report on the EDVAC); calculatorul si tehnologiile oferite astazi sunt rezultatul colaborarii mai multor domenii din stiinte si tehnica, si la randul lui, calculatorul a avut un impact deosebit in dezvoltarea stiintelor si tehnicii;


Matematica la Universitatea din București


Actuala Facultate de Matematică şi Informatică (FMI) a Universităţii din Bucureşti este continuatoarea secţiei de Matematică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe (de la înfiinţare în anul 1863), si din anul 1864, cand se înfiinţează Universitatea din Bucureşti.

Grigore C. Moisil a explicat rolul matematicii de a dezvolta fantezia, imaginaţia: „Matematica nu înseamnă calcul. Calculul este făcut de maşinile de calcul. Matematicii îi aparţine fantezia, imaginaţia, demonstraţia. Toate au un caracter pur uman şi nu pot fi făcute decât de oameni. Când vrem să le mecanizăm, demonstraţia se reduce la un calcul, iar fantezia la un şir de întâmplări“.

Acad. Alexandru Myller despre acad. Grigore C. Moisil: „Matematica e o ştiinţă care a ieşit din realitate, care a dăinuit, s‑a dezvoltat şi s‑a impus pentru că n‑a pierdut niciodată contactul cu aceasta. [...] Intri în mijlocul nostru datorită talentului variat şi excepţional de matematician de frunte, spiritului matale subtil de filosof analizator ştiinţific al legilor gândirii logice, intri ca cetăţean luminat înţelegător al vremurilor." acad. Alexandru Myller, 1948 [apud 1], din Discursul pe care urma să‑l ţină cu ocazia primirii lui Grigore C. Moisil în rândurile membrilor Academiei Române. S‑a păstrat şi a fost publicat în Gazeta Matematică. Discursul nu a mai fost ţinut, pentru că între timp s‑a schimbat protocolul de primire în rândul membrilor Academiei Române. Alexandru Myller, Discurs la primirea în academie, în „Gazeta Matematică”, LXXIX, 1974, p. 169.

In imaginea de mai sus este document inedit, datat la 3 octombrie 1931, care atesta faptul că dr. Grigore C. Moisil este docent în specialitatea Analiză Matematică la Facultatea de Științe a Universității București (Arhiva Academiei Române) [1].

Cronologie de fapte si evenimente

  • anul 1863 - se înfiinţeaza Facultatea Ştiinţe ce cuprinde si secţia de Matematică
  • anul 1864 - se înfiinţează Universitatea din Bucureşti
  • anul 1948 - apare Facultatea de Matematică şi Fizică (reforma invatamantului)
  • anul 1962 - prin separare, se înfiinţeaza Facultatea de Matematică-Mecanică, iar Facultatea de Fizica va ramane in Bucuresti, pana in anul 1974
  • anul 1974 - apare denumirea de Facultatea de Matematică, iar Facultatea de Fizica se va muta intr-un campus nou (inaugurat in anul 1975) la Magurele (langa Bucuresti), alaturi de Institutul Central de Fizica alcatuind Platforma Nationala de Fizica
  • anul 2002 - denumirea actuală Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI) (se aprobă de către Senatul Universităţii)
  • anul 2005 - se implementeaza procesul Bologna (recomandare europeana: licență-master-doctorat, 3-2-3) cu 2 domenii de licență (3 ani): Informatică (programul de studii Informatică) și Matematică (3 programe de studii - Matematică-Informatică, Matematică, Matematici aplicate); apar programele de master (2 ani)
  • anul 2009 - dispar structurile de organizare prin catedre (erau 8 catedre) si apar "sectii" prin 2 departamente: Departamentul de Matematica si Departamentul Informatica (desi nu aparuse o noua lege a educatiei)
  • anul 2011 - conform LEN (Legea educatiei nationale din anul 2011), structurile de organizare si functionare ale facultatii sunt departamentele: Departamentul de Matematica si Departamentul Informatica; Existau pentru Informatica 6 programe de studii de Master (180 locuri): Algoritmi si bioinformatica, Baze de date si tehnologii Web, Inginerie software, Inteligenta artificiala, Programare declarativa, Sisteme distribuite, iar pentru Matematica 6 programe de studii de Master (240 locuri): Algebra, Analiza matematica, Criptografie si teoria codurilor, Geometrie, Matematica aplicate in finante, asigurari si biostatistica, Modelare matematica in stiintele naturii si stiinta materialelor
  • anul 2012 - apare (prin transfer de la CREDIS- Departamentul de invatamant la distanta, Universitatea din Bucuresti) inca un domeniul de licenta (4 ani, ingineri, acreditat in anul 2014) Calculatoare si Tehnologia Informatiei (CTI) cu unicul program de studii - specializare, Tehnologia Informatiei (TI)
  • anul 2014 - ADMITERE LICENTA: CURSURI CU FRECVENȚĂ - Domeniul de licenţă MATEMATICĂ (Specializările: Matematică, Matematică – Informatică, Matematici Aplicate): buget 115, taxă 10; Domeniul de licenţă INFORMATICĂ (Specializarea: Informatică): buget 179, taxă 80; Domeniul de licenţă CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI (Specializarea: Tehnologia Informației): buget 90, taxă 10; CURSURI ID - Domeniul de licenţă INFORMATICĂ (Specializarea: Informatică): Locuri cu taxă 65; ADMITERE MASTER: Informatica (buget 120, taxă 30): Algoritmi si bioinformatica, Baze de date si tehnologii Web, Inginerie software, Inteligenta artificiala, Programare declarativa, Sisteme distribuite; Matematica (buget 70, taxă 20): 1. Algebra, Geometrie si Criptografie; 2. Matematici aplicate in finante si asigurari. Analiza matematica. Modelare in matematica mecanica mediilor continue; 3. Algebra; 4. Analiza matematica; 5. Criptografie si teoria codurilor; 6. Geometrie; 7. Matematici aplicate in finante, asigurari si biostatistica; 8. Modelare matematica in stiintele naturii si stiinta materialelor; 9. Biostatistica (Master interdisciplinar Matematica-Informatica-Farmacie)
Încă de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, în anul 1864 (în anul 2014 s-au aniversat 150 de ani de la înfiinţare - http://150.unibuc.ro/), Matematica a funcţionat ca secţie în cadrul Facultăţii de Ştiinţe.

Lucrari si manuscrise ale acad. Grigore C. Moisil

Lucrari importante elaborate de Grigore C. Moisil: La mecanique analytique des systemes continus (1929), Logique modale (1942), Introducere in algebra (1954), Teoria algebrica a mecanismelor automate (1959), Circuite cu tranzistori (2 vol. 1961 - 1962), Elemente de logica matematica si teoria multimilor (1968), Theorie structurelle des automates finis (1967), Lectii despre logica rationamentului nuantat (aparuta postum in 1975).
  • Teoria algebrică a mecanismelor automate, Bucureşti, Editura Tehnică,1959, 704 p. (tradus în rusă în 1963, în cehă în 1964 şi în engleză în 1969)
  • Funcţionarea reală a schemelor cu contacte şi relee, Bucureşti, Editura Academiei, 1965, 189 p.
  • Teoria algebrică a schemelor cu contacte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1965, 408 p. 
  • Théorie structurelle des automates finis, traducere de Michel Denouette, Paris, Editura Gauthier‑Villars, 1967, 337 p. 
  • Elemente de logică matematică şi teoria mulţimilor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968, 213 p.
  • Essais sur les logiques non‑chrysipiennes, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1972, 821 p.
Mai jos in imagini:
  • Gr. C. Moisil student anul III Matematici si student anul II A la Scoala Politehnica Bucuresti 1926; 
  • Gr. C. Moisil: Cursul de Analiza matematica I, Teoria multimilor, 1940-1941, Iasi; 
  • Semnaturi pentru prezenta la activitatea didactica (Universitatea din Iasi) - Gr. C. Moisil si Ioan Creanga: Cursul si Seminarul de Calcul diferential si integral, 1940-1941, Iasi;  Mai 2013, Etajul I, Biblioteca Facultatii de Matematica si Informatica, Stand de carti: Gr. C. Moisil (la initiativa prof. dr. George Georgescu, Biblioteca Facultatii de Matematica si Informatica a realizat un stand cu cartile scrise de si despre acad. Grigore C. Moisil); prin amabilitatea domnului Sorin Aurelian Dumitrescu-bibliotecar, am gasit in depozitul bibliotecii cateva caiete ale lui Moisil.

 

Informatica la Universitatea din București


"Încă din prima jumătate a decadei anilor 1950, Acad. Prof. Grigore C. Moisil, ca un adevărat vizionar, a prevăzut viitorul computerelor în societate. În acest sens, el a subliniat importanţa logicii matematice şi a teoriei mecanismelor automate în construcţia calculatoarelor. Grigore C. Moisil a prevăzut viitorul computerelor în societate şi de aceea, în februarie 1962, a înfiinţat Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), primul cu acest profil din ţară. Obiectivele acestuia erau: stimularea cercetării în domeniul calculatoarelor, pregătirea profesorilor şi cercetătorilor pentru utilizarea calculatorului, colaborarea specialiştilor din toate domeniile de activitate pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea metodelor de calcul oferite de calculator, intensificarea colaborării internaţionale pentru introducerea calculatorului în ştiinţă, tehnică, economie, etc." I. Văduva [9]

Astăzi, Informatica face parte din categoria ştiinţelor exacte, alături de Matematică, Fizică şi Chimie. În anul 1942, profesorul Grigore C. Moisil s-a transferat de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (cea mai veche instituţie de învăţământ superior din România, fondata in anul 1860), la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti (fondata in anul 1864), ca angajat la noua Catedră de Algebră şi Logică.
După anul 1949, la Facultatea de Matematică şi Fizică (succesoare a Facultăţii de Ştiinţe fondată în anul 1863), s-a format Şcoala de „Teoria algebrică a mecanismelor automate” de către GRIGORE C. MOISIL (1906-1973). Informatica s-a studiat încă din anul 1960, când a apărut ca specializare, secţia "Maşini de calcul", urmănd ca din anul 1974 să fie concurs de admitere pentru specializarea Informatică. Menţionăm că şi în anul 1970 a avut loc examen de admitere pentru Informatică (confirmare dată de prof. dr. Denis Enachescu), după care nu s-a mai organizat, fiind reluat în anul 1974.
Programul de informatizare la nivel naţional, în perioada 1970/1971, a determinat înfiinţarea la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, a secţiilor de Informatică (profil matematică), a secţiilor de Calculatoare şi automatică (profil ingineresc), respectiv a secţiilor de Informatică economică (profil economic).

Poate ca aparitia calculatorului si a teoriilor care au contribuit la inventarea, conceperea si construirea calculatorului modern, nu se poate compara cu o alta inventie din istoria umanitatii. A fost momentul potrivit cand dezvoltarea stiintelor si a tehnicii a facut posibila atat aparitia echipamentelor si dispozitivelor electronice (aparitia microelectronicii, dispozitive de memorare, etc.)-componenta HARDWARE (inginerie, IT), cat si inventarea si aparitia limbajelor de programare, a sistemelor de operare, etc.-componenta SOFTWARE (algoritmi, calculabilitate, reprezentarea si prelucrarea datelor, etc.). "Dezvoltarea informaticii în România este marcată de iniţiative şi personalităţi care, în anumite împrejurări au ştiut, ca specialişti cu o mare deschidere spre nou şi cunoaştere, să valorifice ceea ce le-a oferit ca posibilităţi şi resurse perioada istorică în care şi-au promovat iniţiativele." Marius Guran [20]. Pentru alte descrieri recomandam M. Vlada - www.unibuc.ro/prof/vlada_m/ (Informatica aplicata) si D. Cristea - http://profs.info.uaic.ro/ (Inteligenta Artificiala, cursurile 1-2-istoric).

PRECIZARE: Despre imaginea de mai sus (slide actualizat dintr-o prezentare din anul 2013). In anul 2013, la intalnirea Promotiei 1978- Informatica, ce a avut loc in amf. "Spiru Haret", a fost prezent si acad. Solomon Marcus (1925-2016). Cand a fost prezentat slide-ul "Nasterea Informaticii romanesti" ce continea 9 item-uri, primul fiind "1960: s-a fondat sectia Masini de calcul", acad. S. Marcus a a tras atentia ca Informatica a aparut mult mai inainte. Ulterior am actualizat slide-ul cu item-ul: "1954: Bazele sectiei de Masini de calcul prin cursul liber de Teoria algebrica a mecanismelor automate tinut de Gr. Moisil la Facultatea de Matematica si Fizica".
 
Profesorii prezenti la intalnirea din anul 2013 (Promotia 1978-Informatica): I. Rosca, S. Marcus, C. Popovici, G. Dinca, I. Vaduva. V. Cazanescu, I. Tomescu.

 
CONCLUZIE: Prin urmare, nasterea Informaticii romanesti se poate considera ca s-a realizat in perioada 1954-1960.

Nașterea Informaticii românesti-evenimente, decizii, fenomene

"Azi cunoştinţele precise asupra Tehnicii fac parte din acel minimum de cunoştinţe generale pe care trebuie să le aibă orice om de cultură ştiinţifică: matematician, astronom, fizician, chimist sau inginer de oricare specialitate, economist oricare i‑ar fi preocuparea”. Grigore C. Moisil, din Prefata la carte lui Marc Pélegrin, Calculatore analogice şi numerice – aplicaţii în automatizări, Bucureşti, Editura Tehnică, 1966

Cronologie de fapte si evenimente

  • 1954: Bazele secției de "Mașini de calcul" prin cursul liber de "Teoria algebrică a mecanismelor automate" ținut de Gr. C. Moisil la Facultatea de Matematică și Fizică. Anterior, este ales membru titular activ al Academiei Române la 2 noiembrie 1948, iar in perioada 1948-1952 Gr. C. Moisil a conferenţiat în cadrul Secţiunii de matematică a Cursurilor de Ştiinţă şi Tehnică desfasurate la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Piaţa Lahovary (Metode matematice în tehnică - Cercetările savantului sovietic Gavrilov asupra calculului schemelor mecanismelor automate, Procedee moderne de calcul aplicat-Metodele lui Ritz Galekin în teoria elasticităţii, Fizica modernă în serviciul matematicii-Calculul schemelor mecanismelor automate)[1]
  • 1956: Gr. C. Moisil este numit președinte al Comisiei de automatizare a Academiei, iar ulterior, în anul 1965 devine președinte al Comisiei de Cibernetică a Academiei [11]
  • 1959: Grigore C. Moisil înființează sectia de “Maşini de calcul”, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor români de la Bucureşti (din anul 1956). Specializarea "Masini de calcul" era organizata in ultimii 2 ani din cei 5 ani de studii. In anul 1961, primii 10 absolvenţi ai secţiei au fost angajaţi la IFA si în institute de cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică. In anul 1974 aceasta specializare/sectie se va numi Informatica (In anul universitar 1974/1975 a existat seria C de Informatica cu 4 grupe-115 studenti)
  • 1963: Între 27 iunie şi 1 iulie 1960 Gr. C. Moisil a participat la primul Congres internaţional de automatică organizat de Federaţia internaţională de automatică la Moscova, unde a făcut cunoscută activitatea existentă în ţara noastră în domeniul automatizării. Ref.: http://www.biblioteca.ct.ro/personalitati_dobrogene/grigore_moisil.htm. Între 25 august şi 2 septembrie 1960 participă la Congresul de logică, metodologie şi filosofie a ştiinţelor naturii la Stanford University din California; http://www.crispedia.ro/Grigore_Moisil. [10,11]
  • 1962: Grigore C. Moisil infiinteaza Centrul de Calcul, cu statut de laborator pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, ce va deveni Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. Initial, s-a numit Centrul de Calcul al Facultatii de Matematica-Mecanica, iar in anul 1970 a devenit Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) prin hotararea Consiliului de Ministi HCM Nr. 1948/31.12.1970. În activitatile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregatit un numar de cercetatori din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, lingvişti, logicieni [1, 10,11]
  • 1963: În anul 1963, CCUB s-a mutat în Str. Ştefan Furtună nr. 125 (azi, str. Mircea Vulcănescu), in apropiere de Gara de Nord. Sala calculatorului era in cladirea ce apare in imaginile de mai jos. In anul 1986, deoarece in zona Uranus urma sa se construiasca "Casa poporului" (azi, Palatul Parlamentului), calculatorul Felix C 522 (ce inlocuise calculatorul IBM) a fost mutat impreuna cu birourile CCUB, in centru, la Facultatea de Matematica. Calculatorul a fost instalat la parter, in locul decanatului si secretariatului, iar birourile personalulul CCUB au fost la etajul IV. In cladirile evacuate urma sa se mute Muzeul National Militar (ce exista si astazi-a se vedea imaginile de mai jos) ce era in zona Uranus. [11]
  • 1963-1966: Solomon Marcus publica lucrarile - Lingvistica matematica. Modele matematice in lingvistica. Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti, 1963; Gramatici si automate finite. Ed Academiei, Bucuresti 1964; Lingvistica matematica. Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1966
  • 1965: In octombrie 1965 Grigore C. Moisil devine seful catedrei de Masini de Calcul de la Facultatea de Matematica-Mecanica unde preda Capitole Speciale de Masini de Calcul si Teoria Programarii, precum şi Algebra logicii şi aplicaţii.
  • 1966: Colocviul Internaţional "Tehnici de calcul şi Calculatoare" organizat de Universitatea din București, ASE şi Politehnica din Bucureşti, cu sprijinul financiar din partea Guvernului României
  • 1966/67: s-au creat Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST), Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC), “Primul program de informatizare în România” [20, 22]
  • 1967: apare Catedra de Teoria Algebrică a Mecanismelor Automate la Facultatea de Matematică-Mecanică
  • 1967: La CCUB, sub egida Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, in colaborare cu Academia Romana si Asociatia Oamenilor de Stiinta, a fost organizat primul "Colocviu de tehnica de calcul si calculatoare" cu participare internationala
  • 1967-1970: Solomon Marcus publica lucrarile - Introduction mathematique a la linguistique structurale. Dunod, Paris, 1967, XII; Algebraic Linguistics; Analytical Models. Academic Press, New York, 1967, XIV; Poetica matematica. Ed. Academiei, Bucuresti, 1970
  • 1968/69: s-a achiziţionat sistemul de calcul american IBM 360/30 ce a fost instalat la Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti(CCUB) din Str. Ştefan Furtună nr. 125 (azi, str. Mircea Vulcănescu), in apropiere de Gara de Nord; pachetele cu cartele perforate ale studentilor, ce reprezentau instructiunile programelor, erau transportate de la facultate (din centru), in 2 geamantane, la aceasta locatie, aproape de Gara de Nord [10, 11]
  • 1970/71: se înfiinţează secţii de Informatică la Bucureşti, Cluj, Iasi, Timişoara; profil tehnic: Calculatoare şi automatică, profil economic: Informatică economică (“revoluţia informatică”); se înfiinţează Centre teritoriale de calcul în toată ţara [21]
  • 1970/71: Dezbateri şi clarificări-elaborarea programului strategic, hotărâre a CC al PCR (aprilie 1972) „Perfecţionarea sistemului informaţional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971–1980” [20]
  • 1970: s-au înfiinţat Institutul Central de Informatică (ICI), Fabrica de calculatoare, licenţa fr. (anul 1968) IRIS 50 / Felix 256/512 (generatia a III-a) [20]
  • 1970: Gr. C. Moisil începe un şir de lecţii cu tema "Matematica pentru Ştiinţele umaniste", în cadrul Laboratorului de Semiotică al Facultăţii de Filologie al Universităţii din Bucureşti. El introduce în România studiul traducerii automate. Publică lucrări despre ceea ce el denumeşte gramatica mecanică [1]
  • 1970: In perioada in care a fost Ministrul Invatamantului, Mircea Malita, profesor la Facultatea de Matematica-Mecanica, a infiintat la Universitatea din Bucureşti "Laboratorul de Cercetări Prospective". Matematicianul Mihai Botez va scrie un apreciat curs de metodologie a studiilor de prognoză şi va fi numit director. Mihai Botez, ulterior, devine un cunoscut dizident al regimului comunist (in anul 1988 primeste azil politic in SUA)
  • 1971: S-au infiintat primele cinci licee de informatică în orasele Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Braşov, fiecarea sub denumirea "Liceul pentru prelucrarea automată a datelor". Instruirea practica a elevilor se realiza, de regula, pe calculatoarele cu care erau dotate centrele de calcul din orasele respective, iar ulterir pe calculatoarele proprii, de exemplu unele licee erau dotate cu calculatorul Felix 256 transferat de la Centrele de Calcul
  • 1971: La propunerea lui Gr. C. Moisil de a invita diversi specialisti din industrie si cercetare pentru a tine unele cursuri la Facultatea de Matematica-Macanica, Consiliul Facultatii nu este de acord cu aceasta initiativa (in perioada 1960-1972 Decan a fost acad. Nicolae Victor Teodorescu [22]). De aceea, Grigore C. Moisil părăseşte Catedra de Teoria Algebrică a Mecanismelor Automate din cadrul Facultăţii de Matematică-Macanica şi trece la Facultatea de Filosofie şi Drept, unde va preda cursuri de Logica Propoziţiilor, Fundamentele Matematicii şi Cercetare Operaţională [1]
  • 1972: Cu sprijinul prof. Mircea Malita, Solomon Marcus infiinteaza sectia "Studiul Sistemelor" la Facultatea de Matematica-Mecanica, ce initial a functionat pe strada Mihai Moxa (intr-o casa boiereasca), iar apoi imediat dupa cutemurul din anul 1977 s-a mutat la etajul IV in cladirea Facultatii de Matematica-Mecanica. Colectivul de Studiul sistemelor - acesta avea posturi de cercetatori si a functiona pana in anul 1987, cand personalul a fost inclus in CCUB (in anul 1984 erau 6 cercetatori: Gheorghe Paun, Mihail Horia Botez, Monica Tataram, Rodica Ceterchi, Marius Pop, Vasile Dragan 
  • 1972:  in perioada 1972-1975 functioneaza catedra de "Logica matematica" avand ca sef de catedra pe prof. dr. Constantin P. Popovici, ce ulterior, in perioada 1975-1979, se va numi catedra de "Informatica si analiza aplicata" condusa de acad. Nicolae Victor Teodorescu
  • 1972: Se aprobă (hotărâre a CC al PCR, aprilie 1972) "Programul privind perfecţionarea sistemului informaţional economico - social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971 - 1980“, se dizolvă Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, şi transferarea atribuţiilor ei la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, creat in anul 1967 [20]
  • 1973: Grigore C. Moisil pleacă într‑o călătorie pentru a susţine o serie de conferinţe în Canada şi S.U.A. La 21 mai se stinge din viaţă la Ottawa, Canada [1]
  • 1973-1982: Sub egida UNESCO, in perioada 1973-1982, la CCUB s-au desfasurat "Cursurile internationale postuniversitare de informatica si matematici aplicate" la care au participat cursanti din tarile in curs de dezvoltare [Lucrarile sesiunii stiintifice CCUB, 20-21 feb. 1987, 504 pag.]
  • 1973: prin Decretul 499 / august 1973, s-a trecut la o formă de organizare unitară a activităţii de informatică, ca instrument al dezvoltării economice şi având ca obiectiv principal creşterea eficienţei economice în toate domeniile de activitate; printr-un alt decret se instistuia stagiul militar termen redus 9 luni, dupa concursul de admitere in facultate, pana atunci stagiul militar de 6 luni se efectua dupa absolvirea facultatii [20]
  • 1974: Catedra de informatica si analiza aplicata (1970??-1979??); admitere la sectia Informatica; seria C avea 116 studenti (grupele 107-110) la Informatica. În 1974, la propunerea Federației Internaționale a Studiilor asupra Viitorului, Laboratorul de Cercetări Prospective, coord. de Mihai Botez, devine "Centrul Internațional de Metodologie a Studiilor asupra Viitorului și Dezvoltării", afiliat Universităţii din Bucureşti. http://www.romlit.ro/30_de_ani_cu_mihai_botez
  • 1977: Sectia "Studiul Sistemelor" condusa de S. Marcus s-a mutat de pe strada Mihai Moxala la etajul IV in cladirea facultatii. "Cauza reală a evacuării noastre era de ordin politic, aşa cum s-a putut verifica ulterior. Informatori care să semnaleze Securităţii starea de spirit de pe Mihail Moxa nu au lipsit, iar cutremurul din martie 1977 a fost urmat, după cum se ştie, de un al doilea cutremur, al declanşării mişcării Goma, care a pus puterea comunistă de la noi în faţa unei situaţii fără precedent." S. Marcus, 2000, http://www.romlit.ro/30_de_ani_cu_mihai_botez. Cu aceasta ocazie Centrul condus de Mihai Botez a fost desfiintat, iar Mihai Botez a fost angajat programator la CCUB in perioada 1978-1981, apoi matematician la sectia "Studiul Sistemelor". Colectivul "Studiul Sistemelor" a functionat la etajul IV de la Facultatea de Matematica pana in anul 1987, cand a fost asimilat de Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB).
  • 1978: acad. Nicolae Teodorescu, dupa trecerea la pensie, devine profesor consultant si director onorific al Centrului de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB) [22]
  • 1982: Solomon Marcus publica lucrarile - Metode matematice in problematica dezvoltarii. Ed. Academiei, Bucuresti, 1982; Gandirea algoritmica. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982; Semiotica matematica a artelor vizuale. Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982
  • 1987: Se aniverseaza 25 de ani la infiintarea CCUB. S-a organizat o Sesiune stiintifica la care s-au prezentat lucrari stiintifice ale multor profesori, cercetatori si specialisti din domeniul informaticii din intreaga tara. Lucrarile stiintificeau fost publuicate intr-un volum la Litografia Universitatii din Bucuresti
  • 1990: Se infiinteaza Catedra de Informatica, sef de catedra prof. dr. Ioan Tomescu.  A fost anul in care s-au produs mai multe schimbari si masuri. De asemenea, s-a imbunatatit si dotarea cu echipamente de calcul: 5 retele de calculatoare tip Novell (fiecare cu cate 12 posturi de lucru), 30 de calculatoare compatibile IBM PC, la care se adauga minicalculatorul Coral la care erau conectate terminale de lucru (laboratoare si terminale de la catedre) [5].
  • 1991/1992: Catedra de Informatica cuprindea 30 de cadre didactice, iar sectia de Informatica avea 4 grupe la ZI (120 de studenti) si o grupa la seral (30-70 de studenti). Durata studiilor era de 5 ani la Zi si 6 ani la seral. Acest lucru nu a durat decat pana in anul 1995 cand a aparut Legea invatamantului. In perioada 1990-1992, la Catedra de Informatica s-au angajat 10 cadre didactice tinere (a se vedea imaginea alaturata) [5]. In anul 1991 a fost ultima data cand absolventii au beneficiat de repartizarea guvernamentala la locurile de munca.
  • 1991:  Se infiinteaza Colegiul de Informatica, invatamant de scurta durata - 3 ani, si in acelati timp va fi ultima promotie de la invatamantul de scurta durata pentru matematica-fizica. Colegiul de Informatica va functiona pana in anul 2005 cand se implementeaza procesul Bologna - 3 ani licenta, 2 ani master si 3 ani doctorat.
  • 1992: apare Gr. C. Moisil, Opera matematica, vol.III, Editura Academiei, Bucuresti, 1992 (S. Marcus: edition and introductory study); vol.II, 1980 (S. Marcus: edition and introductory study); vol.1, Editura Academiei, Bucuresti, 1976 (S. Marcus: preface, edition and introductory study).
  • 1992: Prin Ordin al Ministrului Invatamantului se infiinteaza Catedra de Matematici aplicate si Informatica la Facultatea de Chimie (initial 4 profesori de matematica si 2 de informatica). Din anul 1959 exista la Facultatea de Chimie "Catedra de Matematici Speciale". Disciplina "Programarea calculatoarelor" apare in planul de invatamant in anul 1972, care ulterior, din anul 1994, se va numi "Informatica". In anul 1990 la Facultatea de Chimie (si la Facultatea de Matematica, precum si in majoritatea facultatilor din tara) s-a dotat cu 2 retele de calculatoare de tip Novell (server si 12 statii, respectiv 6 statii) pentru laboratoarele de Informatica (unul in Sediul central, altul in campusul Sos. Panduri 90). In anul 2002, in planul de invatamant pentru anii III si IV, a existat disciplina "Informatica aplicata". In anul 2006 "Catedra de Matematici aplicate si Informatica" s-a unit cu "Catedra de Fizică" și a rezultat "Catedra de Fizică și Matematici Aplicate", care ulterior, in anul 2010 au contribuit la formarea Departamentului de "Chimie Fizică".
  • 1993: Se desfiinteaza CCUB. Imediat, dupa anul 1989, ramasese cu statutul de dinainte de anul 1989, si anume acesta era organizat si functiona prin autofinantare. Acesta a rezistat printr-o sponzorizare [11]
  • 1997: Gheorghe Paun publica "Marcus Contextual Grammars" (introduced by Solomon Marcus in 1968,), Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, Boston, London, 1997, 367 pp. and from the two chapters (80 pages) devoted to them in the second volume of the Handbook of Formal Languages, eds.G.Rozenberg, A.Salomaa, Springer Verlag, Berlin, New York, 1997.

Promoția 1970 - Mașini de Calcul

Promotia (1965-1970), grupa 506 "Masini de calcul" (31 absolventi) a avut ca profesori urmatoarele cadre didactice de informatica: Anca Bârsănescu (as.), Virgil Căzănescu (as.), Marigena Eftimie (as.), Ion Filloti (cerc. st.), Horia Georgesu (as.), Maria Lovin (analist de sisteme), Grigore C. Moisil (acad. prof.), Stelian Niculescu (analist de sisteme), Constantin P. Popovici (conf.), Nicolae Popoviciu (analist de sisteme), Sergiu Rudeanu (conf.). Liviu Sofonea (analist de sisteme). Sursa: http://fmi.unibuc.ro/.
Mai 2015, Aniversarea prof. dr. Constantin P. Popovici la 85 de ani (imaginile de mai jos):

1. imaginea din stanga (in amf. Spiru Haret, FMI): profesori, vedere de ansamblu
2. imaginea dreapta (in amf. Spiru Haret, FMI): profesorii Ioan Tomescu, Constantin P. Popovici, George Georgescu, George Dinca, Virgil Cazanescu
1. imaginea din stanga (in amf. Spiru Haret, FMI): profesorii Ileana Popescu, Horia Georgescu, Nicolae Popoviciu
2. imaginea dreapta (la Casa universitarilor): profesorii Ion Vaduva, Ion Cuculescu, Constantin P. Popovici, Sergiu Rudeanu

Promotia 1978 - Informatică
Promotia (1974-1978), seria C"Informatica" (4 grupe, 115 absolvenți) a avut ca profesori urmatoarele cadre didactice de informatica: Atanasiu Adrian, Bâscă Octavian, Căzănescu Virgil, Georgescu Horia, Livovschi Leon, Lovin Maria, Matei Bogdan, Mihnea Georgeta, Panaite Dorin, Panaite Victorina, Popa Marin, Popescu Ileana. Popescu Liliana, Popovici Constantin, Roșca Ioan, Solomon Marcus, State Luminița, Tomescu Ioan, Țăndareanu Nicolae, Văduva Ion, Vaida Dragoș. Sursa: http://fmi.unibuc.ro/

Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) (1962-1993)


Trebuie sa precizam ca evolutia, dezvoltarea si activitatile acestui Centru de Calcul au fost influentate de contextul stiintific, economic, social, politic, precum si de evenimente si de decizii, si de aceea, pentru a intelege contributia Informaticii la dezvoltarea generala a societatii romanesti, e necesara cunoastere unor informatii si studii privind evolutia in timp a tuturor acestor aspecte. Se va putea obtine o imagine mai aproape de adevarata desfasurarea a acestor aspecte avand in vedere diversi parametri: conditii, infrastructura, mentalitati, obiceiuri, competente, intelegeri, structuri de organizare si functionare, influente interne si internationale, etc. De altfel, in general, viata oamenilor integrate in societatea din care face parte, in timp este influentata de modul de organizare a societatii, de evenimente, de fenomene, de decizii, etc.

Decan in perioada 1960-1972 la Facultatea de Matematica-Mecanica a fost acad. Nicolae Victor Teodorescu.

Obiectivele acestuia erau: stimularea cercetării în domeniul calculatoarelor, pregătirea profesorilor şi cercetătorilor pentru utilizarea calculatorului, colaborarea specialiştilor din toate domeniile de activitate pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea metodelor de calcul oferite de calculator, intensificarea colaborării internaţionale pentru introducerea calculatorului în ştiinţă, tehnică, economie, etc.
Profesorul Gr. C. Moisil s-a preocupat ca în anul 1969, Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti sa primeasca un calculator american IBM 360/30 (în acea vreme , dupa 4 ani de la aparitie, acesta costa 500.000 $). Cu acest calculator s-au instruit multe generatii de studentii (pâna în anul 1975, când a aparut calculatorul românesc Felix C-256). Sub conducerea lui Gr. C. Moisil, Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti a organizat cursuri, cicluri de lectii si conferinte pentru matematicieni, ingineri si economisti, iar ulterior pentru istorici, lingvisti, arheologi, artisti plastici, muzicieni. Prin aparitia calculatorului, si-a dat seama de aplicatiile matematicii în economie, în stiintele umaniste, în istorie, arhehologie, muzica, în grafica, în medicina si biologie. Entuziasmul din acei ani privind utilizarea calculatorului în multe domenii de activitate, s-a regasit dupa anul 1990 când au aparut si s-au dezvoltat tehnologiile informatiei si comunicatiei si au aparut sistemul Internet si tehnologiile Web.
http://www.elearning.ro/sa-nu-l-uitam-pe-grigore-moisil-primul-roman-care-a-primit-computer-pioneer-award-of-ieee
 

Promotori ai Informaticii la Universitatea din București

GRIGORE C. MOISIL (1906-1973), fondatorul informaticii romanesti: "Grigore Moisil a fost profesor nu prin profesie, ci prin vocaţie: adora să se adreseze tinerilor şi a declanşat o adevărată cruciadă informatică, conferenţiind în licee şi şcoli generale – se interesa de fapt şi de grădiniţe – pentru a educa noile generaţii în vederea aplicaţiilor matematicii în întreaga viaţă a societăţii. Datorită eforturilor lui, Universitatea din Bucureşti se număra, în anii ’70 -’80, printre primele zece universităţi din lume în domeniul informaticii. În 1970, Moisil inaugura, la laboratorul de semiotică al Facultăţii de Filologie din Bucureşti, un ciclu de prelegeri, „Matematica pentru ştiinţele umaniste”, care au influenţat o întreagă pleiadă de lingvişti, muzicieni, pictori, arheologi şi istorici." prof. univ. dr. Zoe Petre, fiica sorei lui Moisil, Florica Moisil - http://www.balcanii.ro/2013/05/un-mare-matematician-grigore-c-moisil/

Lista deschisa - Profesori si cercetatori
Nota. Ordinea nu are importanta, orientativ dupa generatie; in paranteza principalele cursuri predate (max. 6), domeniile de cercetare fiind asociate acestora.
  • Grigore C. Moisil (Teoria algebrică a mecanismelor automate, Elemente de logică matematică, Masini de calcul, Programarea calculatoarelor, Matematica pentru ştiinţele umaniste)
  • Leon Livovschi (Bazele informaticii, Mecanisme cu contacte si relee, Limbaje formale, Sinteza algoritmilor)
  • Solomon Marcus (Gramatici si automate, Limbaje formale, Lingvisica matematica, Teoria automatelor, Poetica matematica)
  • Dragos Vaida (Programarea calculatoarelor, Informatica aplicata, Limbaje formale si tehnici de compilare, Structuri matematice discrete)
  • Mircea Malita (Programarea patratica, Matematica organizarii, Cercetari operationale, Programarea neliniara, Inteligenta artificiala)
  • Sergiu Rudeanu (Bazele informaticii, Gramatici,  Limbaje formale si automate, Functii booleene, Logica matematica)
  • Ion Vaduva (Bazele informaticii, Modele de simulare, Programare, Modele probabiliste)
  • Ioan Tomescu (Teoria grafurilor, Grafuri si programarea liniara, Algoritmi numerici si nenumerici, Structuri de date)
  • Constantin P. Popovici (Teoria algoritmilor si functii recursive, Bazele informaticii, Limbaje formale si automate)
  • Virgil Cazanescu (Bazele informaticii, Gramatici,  Limbaje formale si automate, Logica matematica)
  • Cristian Calude (Gramatici, Limbaje formale si automate, Calculabilitate, Complexitatea calculului)
  • Gheorghe Paun (Gramatici, Limbaje formale si automate, Calculabilitate, Complexitatea calculului)
  • Horia Georgescu, (Bazele informaticii, Limbaje formale si automate, Sinteza algoritmilor, Tehnici de programare)
  • Adrian Atanasiu (Bazele informaticii, Gramatici,  Limbaje formale si automate, Tehnici de compilare)
  • Octavian Basca, (Sisteme de operare, Teoria grafurilor, Structuri de date, Baze de date)
  • Marin Popa (Sisteme informatice, Programarea calculatoarelor, Teoria grafurilor si algoritmi)
  • Luminita State (Modele probabiliste, Inteligenta artificiala, Programarea logica)
  • Ileana Popescu (Bazele informaticii, Probabilitati, Structuri de date, Baze de date)
  • Liliana Popescu (Bazele informaticii, Limbaje formale, Programare)
  • Alexandru Mateescu (Bazele informaticii, Limbaje formale si tehnici de compilare, Structuri matematice discrete)
  • Denis Enachescu (Bazele informaticii, Medele de simulare, Statistica si procese stochastice, Metoda Monte Carlo, Bioinformatica)
  • Tudor Balanescu (Bazele informaticii, Gramatici, Limbaje formale si automate, Tehnici de compilare)
  • Marian Gheorghe (Bazele informaticii, Gramatici, Limbaje formale si automate, Tehnici de compilare)
  • Radu Nicolescu (Bazele informaticii, Gramatici, Limbaje formale si automate, Tehnici de compilare)
  • Liviu Sofonea (Limbaje formale si automate, Sisteme de operare, Programare, Informatica)
  • Anton Batatorescu (Bazele informaticii, Baze de date, Cercetari operationale)
  • Emil Perjeriu (Bazele informaticii, Informatica, Metode numerice, Sisteme de operare)["Emil Perjeriu, analist principal la Centrul de Calcul, a devenit student abia la 40 de ani, după ani de puşcărie politică." - Solomon Marcus, "30 de ani cu Mihai Botez", România Literară, 2000, www.romlit.ro/30_de_ani_cu_mihai_botez]
  • Paul Radovici - Marculescu (Bazele Informaticii, Informatica, Metode numerice)
  • Mircea Adam (Structuri de date, Sisteme de operare, Baze de date, Metode numerice, Geostatistica)
  • Stefan Stefanescu (Bazele Informaticii, Informatica, Statistica matematica, Programarea calculatoarelor, Statistica cu aplicatii in stiintele sociale)
  • Poliana Stefanescu (Informatica, Statistica matematica, Programarea calculatoarelor, Statistica in stiintele sociale)
  • Mihail Cherciu (Bazele informaticii, Fundamentele Algebrice ale Informaticii, Structuri algebrice in programare)
  • Monica Tataram (Teoria limbajelor formale, Complexitatea calculului, Semiotica aplicata in Informatica)
  • Marin Vlada (Bazele informaticii, Grafica pe calculator, Inteligenta artificiala, Programarea logica)
  • Mihaela Malita (Bazele informaticii, LISP inteligenta artificiala, Limbaje formale)
  • Ileana Streinu (Bazele informaticii, LISP si inteligenta artificiala, Limbaje formale, Geometrie Computationala)
  • Rodica Ceterchi (Structuri de date si algoritmi, Teoria categoriilor si algebra universala)
  • Gheorghe Stefanescu (Bazele informaticii, Fundamentele algebrice ale informaticii, Scheme de programe)
  • Serban Buzeteannu(Gramatici si automate, Limbaje formale, Calculabilitate)
  • Victor Mitrana(Bazele informaticii, Algoritmica, Tehnici de programare, Limbaje formale si automate, Calculabilitate si complexitate)
  • Andrei Baranga (Sisteme de operare, Semantica limbajelor de programare, Fundamentele Algebrice ale informaticii, Fundamentele Limbajelor de Programare, Informatica Algebrica)
Perioada 1975-1990: Lista scurta de carti si manuale universitare
  • H. Georgescu, O. Basca - Programarea in limbajul FORTRAN, Ed. Albatros, 1975; 
  • O. Basca - Sisteme de operare si teleprelucrarea datelor, Tipogr. UB, 1976; 
  • C. P. Popovici - Curs de teoria algoritmilor. Functii recursive si masini Turing, Tipogr. UB, 1976; 
  • C. P. Popovici, L. Livovschi, N. Tandareanu - Curs de bazele informaticii automate si limbaje formale, Tipogr. UB, 1976; 
  • D. Vaida-Limbaje formale si tehnici de compilare, Tipogr. UB, 1976; 
  • A. Atanasiu - Probleme de limbaje formale si tehnici de compilare, Tipogr. UB, 1977; 
  • I. Vaduva-Modele de simulare cu calculatorul, Ed. Tehnica, 1977; 
  • N. Tandareanu - Aplicatii la cursul de bazele informaticii, Tipogr. UB, 1978; 
  • L. Livovschi - Bazele informaticii. Structura si functionarea calculatorului, Tipogr. UB, 1979;
  • I. Vaduva, T.Balanescu, H.Georgescu, S.Gavrila, M.Gheorghe, L.Sofonea - Concepte moderne de programare in limbajul PASCAL, Ed. 1 si 2- Tipogr. UB, 1979; 
  • I. Tomescu-Probleme de combinatorica si teoria grafurilor, Ed. didactica si pedagogica, 1981;
  • Gh. Paun - Gramatici matriceale, Ed. Stiintifica si enciclopedica, 1981;
  • Gh. Paun - Gramatici contextuale, Ed. Academiei, 1982;
  • S. Rudeanu - Curs de bazele informaticii. Latici si algebre booleene, Tipogr. UB, 1982; 
  • I. Vaduva, M.Lovin, M.Bogdan, D.Panaite - Limbajul SIMUB, manual de referinta, Tipogr. UB, 1982; 
  • E. Cazanescu - Introducerea in teoria limbajelor formale, Ed. Academiei, 1983;
  • A.Mateescu, D. Vaida-Limbaje formale si tehnici de compilare - Capitole speciale de limbaje formale, Tipogr.UB 1984;
  • Gh. Paun - Rezultate recente si probleme in teoria limbajelor formale, Ed. Stiintifica si enciclopedica, 1984; 
  • L. livovschi, H. Georgescu - Sinteza si analiza algoritmilor, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1986; 
  • I. Streinu - LIST, limbaj de programare al inteligentei artificiale, Ed. Stiintifica si enciclopedica, 1986;  
  • I. Popescu, O. Basca - Sisteme de operare, Tipogr. UB, 1987; 
  • L. State, I. Popescu - Metode probabiliste in inteligenta artificiala, Tipogr. UB, 1987;
  • Mihaela Malita si Mircea Malita, Bazele Inteligentei artificiale. Logici propozitionale, Ed. Tehnica, 1987;
  • M. Vlada, A. Posea - Grafica automata in limbajul FORTRAN 77 si aplicatii, Tipogr. UB, 1988; 
  • A. Atanasiu, Al.Mateescu - Probleme de limbaje formale, Tipogr. UB, 1990.

Evoluția catedrelor Facultății de Matematică și Informatică

In prezent, in anul 2015, cadrele didactice sunt organizate si functioneaza in cadrul a doua departamente: Departamentul de Matematică (49 cadre didactice) si Departamentul de Informatică (40 cadre didactice). De-a lungul timpului, disciplinele de informatica (din anul 1965 pana in prezent) au fost predate de cadrele didactice din urmatoarelor catedre (pana in anul 1974 denumirile nu sunt sigure, chiar daca sunt informatii de la mai multe persoane):
  • anul 1965: Masini de Calcul (sef de catedra Gr. C. Moisil)
  • anul 1967: Teoria Algebrică a Mecanismelor Automate (sef de catedra Gr. C. Moisil)
  • anul 1971: Informatica (sef de catedra Gr. C. Moisil)
  • anul 1972: Logica matematica (sef de catedra C. P. Popovici), in perioada 1972-1975
  • anul 1975: Informatica si Analiza aplicata (sef de catedra acad. N. Teodorescu); in anul 1976 este publicat la Tipografia UB, "Curs de Teoria algoritmilor. Functii recursive si masini Turing",  prof.dr.  Constantin P. Popovici, pentru anul IV Informatica, unde in caseta de editare se precizeaza ca "textul a fost analizat in catedra de Informatica si analiza aplicata"
  • anul 198?: Informatica si Teoria Probabilitatilor
  • anul 1984: Informatica si Teoria Probabilitatilor (32 profesori, din care 18 prof. de informatica)
  • anul 1988: Informatica si Probabilitati (31 profesori)
  • anul 1990: Informatica (30 profesori, sef de catedra I. Tomescu)
  • anul 1993: Fundamentele Informaticii (23 profesori), Informatica Teoretica (31 profesori)
  • anul 2000: Fundamentele Informaticii (21 profesori), Informatica (18 profesori)
  • anul 2008: Fundamentele Informaticii (prob. 23 profesori), Informatica (prob. 21 profesori)
  • anul 2015: Departamentul de Informatică (40 profesori)
Anul 1984 - Catedra de Informatica si Teoria Probabilitatilor (doar profesorii de informatica-18): L. Livovschi, C.P. Popovici, S. Rudeanu, D. Vaida, I. Tomescu, V. Cazanescu, H. Georgescu, O. Basca, L. State, A. Atanasiu, G. Mihnea, L. Popescu, I. Popescu, M. Popa, Al. Mateescu, C. Calude (in anul 1985, S. Buzeteanu, in anul 1988, Mircea Malita).

Anul 1984 - Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti  (41 persoane, in imaginea alaturata).  
Anul 1988 - Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB) (38 persoane cu functii de dr., programator, analist-programator): I. Vaduva, M. Adam, A. Batatorescu, T. Balanescu, M. Bogdan, R. Ceterchi, M. Cherciu, S. Craciunas, M. Donos, D. Draghici, D. Dumitru, D. Enachescu, S. Gavrila, D. Gheorghe, M. Gheorghe, C. Ioan, M. Lovin, N. Marinescu, I. Mitrea, V. Moise, R. Nicolescu, R. Niculescu, D. Panaite, V. Panaite, Gh. Paun, E. Perjeriu, Gh. Petrescu, M. Pop, P. Radovici-Marculescu, L. Sofonea, C. Stanescu, V. Stoica, P. Stefanescu, St. Stefanescu, M. Tataram, M. Tudor, L. Vasilescu, M. Vlada (in anul 1984 erau 42 de persoane).

Anul 1997 - Catedra de Fundamentele Informaticii (23 profesori, sef de catedra Virgil Cazanescu): D. Vaida, S. Rudeanu, V. Cazanescu, C. Calude, G. Georgescu, Gh. Stefanescu, Al. Mateescu, T. Balanescu, M. Tataram, R. Ceterchi, D. Mateescu, A. Baranga, M. Zimand, V. Mitrana, M. Cherciu, Gianina Georgescu, C. Campeanu, Ana-Maria Mandache, I. Lucian, C. Dima, R. Gramatovici, I. Leustean, Gr. Rosu.
Anul 1997 - Catedra de Informatica Teoretica (31 profesori, sef de catedra Ioan Tomescu): C.P. Popovici, I. Vaduva, H. Georgescu, A. Atanasiu, O. Basca, I. Popescu, L. Popescu, L. State, V. Domocos, M. Gheorghe, M. Popa, D. Popescu, R. Niculescu, M. Adam. Fl. Hristea, Gr. Albeanu, M. Barbulescu, P. Guta, V. Mihalache, V. Panaite, D. Ungureanu, C. Vartan, Fl. Petre, M. Popescu, M. Pertea, R. State, C. Groza, S. Cucrezan, R. Florian, I. Mandoiu (in anul 2000, Mihaela Malita).

Catedrele Facultatii de Matematică și Informatică (cd=cadre didactice):
- anul 1984: Analiza (20 cd), Algebra-Geometrie (21 cd), Informatica si Probabilitati (32 cd), Mecanica (18 cd), Institutul de matematica (20 cercetatori), Colectivul de studiul sistemelor (6 cercetatori), Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB) (41 analisti si programatori)
- anul 1988: Analiza si Algebra (29 cd), Mecanica si Geometrie (28 cd), Informatica si Probabilitati (31 cd), Institutul de Matematica (10 cercetatori), Colectivul de matematica de la Faculatea de Fizica (7 cd), Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB) (38 analisti si programatori)
- anul 1997: Analiza (26 cd), Algebra (20), Geometrie (15 cd ), Mecanica si Ecuatii diferentiale (26 cd ), Probabilitati, Statistica si cercetari operationale (17 cd ), Fundamentele Informaticii (23 cd), Informatica teoretica (31 cd)
- anul 2000: Analiza matematica (18 cd, sef catedra Gh. Bucur), Algebra (14 cd, sef catedra Ion D. Ion), Geometrie (11 cd, sef catedra I. Mihai), Geometrie complexa, topologie si algebra computationala (14, sef catedra L. Badescu), Mecanica si analiza (19 cd, sef catedra N. Sandru), Probabilitati, Statistica si cercetari operationale (12 cd, sef catedra I. Cuculescu), Fundamentele Informaticii (21 cd, sef catedra Al. Mateescu), Informatica (18 cd, sef catedra I. Tomescu)
- perioada 2009-2011: in anul 2009, ca urmare a unor masuri influentate de criza economica, s-au desfiintat catedrele (desi legea invatamantului nu se schimbase, aceasta se va schimba in ianuarie 2011), si au aparut doua "sectii" numite Departamentul de Matematica, respectiv Departamentul de Informatica, ambele cu regulamente separate aprobate de Senatul Universitatii din Bucuresti. Prin aparitia noii Legi a Educatiei Nationale, in anul 2011, au fost definite departamentele ca structura de organizare a facultatilor.
- anul 2015: In anul 2015, exista 88 cadre didactice (conform listei personalului cu drept de vot pentru alegerea modalitatii de desemnare a rectorului - http://www.unibuc.ro) in Departamentul de Matematică ce cuprindea 48 cadre didactice, iar Departamentul de Informatică cuprindea 40 cadre didactice. Comparativ, daca in anul 2000 existau 8 catedre ce cuprindeau 127 de cadre didactice, in anul 2015, exista 88 cadre didactice in 2 departamente ce cuprind 48 cadre didactice de matematica si 40 cadre didactice de informatica. De asemenea, se poate compara cu anul 1997 cand existau 104 cadre didactice de matematica (5 catedre) si 54 cadre didactice de informatica (2 catedre).

Galeria profesorilor  - parter, holul Facultății de Matematica și Informatica.


Note și Referințe

[1] Oana‑Lucia N. DIMITRIU, "Academicianul Grigore C. Moisil, intemeietorul şcolii de matematicieni informaticieni din Romania", Biblioteca Academiei Române, Studii și comunicări, Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii, Volumul VII / 2014, http://studii.crifst.ro/doc/2014/2014_4_06.pdf (pdf) 

[5] Ioan Tomescu. , Sectia de Informatica a Facultatii de Matematica, Gazeta de Informatica, nr. 1, 1992
[6] Universitatea din Bucuresti, Lucrarile sesiunii Stiintifice A Centrului de Calcul al Universitatii din Bucuresti, 20-21 februarie 1987, Litografia Universitatii din Bucuresti, 1987
[7] Promotii FMI, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/
[8] Promotia 1978 Informatica, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotia_1978/, http://www.unibuc.ro/n/cultura/alumni/Alumni_Promotia_1978_-_Informatica.php
[9] Ion Văduva, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), pionierat în Informatica din România, CNIV România, 29 SEPTEMBRIE 2014 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2014/vaduva-ccub (CEOI)
[10] Marin Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014, http://c3.cniv.ro/?q=2014/info-ub , http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/informatica-la-universitatea-din.html
[11] Dragoș Vaida, Informatica în România - primii ani, REVISTA DE POLITICA ŞTIINŢEI ŞI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUĂ, Vol.4, Nr. 1/2015, pag. 29-33, http://rpss.inoe.ro/articles/informatica-in-romania-primii-ani
[12] Promotia 1970, Grupa 506 – Masini de calcul, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html; la aceasta grupa au absolvit: Adrian Atanasiu, Octavian Basca, Mihail Cherciu, Ileana Popescu, Luminita State, Ioan Rosca, Nicolae Tandareanu; Promotia 1971, Grupa Masini de calcul: Tudor Balanescu, Stefan Stefanescu, Marin Popa
[13] Decizii la nivel de stat - Raportul Institutului National de Cercetare Dezvoltare în Informatică, ICI, Internet
[14] Gr. C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universitățiidin București, AMC 13-14 (1970), 9-20, în J. S. Golan, Semirings and their Applications, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht/Boston/London, 1999
[15] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan C. Andreian Cazacu), Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1984
[16] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan N. Boboc), Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1988
[17] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan V. Preda), Editura Universitatii din Bucuresti, 1997
[18] Gr. Albeanu (editor), Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice din Facultatea de Matematica (Decan V. Preda), Editura Universitatii din Bucuresti, 2000
[19] Ion Ivan, http://www.ionivan.ro/ISTORIA-INFORMATICII/istoria-index.htm
[20] Marius Guran, Începuturile şi dezvoltarea informaticii în România , http://www.sas-sibiu.ro/fisiere/istoric%20guran.pdf
[21] UBB Cluj, FMI http://www.cs.ubbcluj.ro/facultatea-de-matematica-si-informatica-rol-fundamental-in-dezvoltariea-informaticii-si-industriei-software-din-romania/
[22] Eufrosina OTLĂCAN,LA 100 DE ANI DE LA NASTERE, ACADEMICIANUL NICOLAE TEODORESCU ÎN CONTEXTUL STIINTEI EUROPENE, http://www.crifst.ro/noema/doc/2009_d_02.pdf
[23] Lenuța ALBOAIE, Nicolae Teodorescu - http://noema.crifst.ro/doc/2013_4_9.pdf ,
[24] Marius Guran - http://www.astr.ro/publicatii/monografia-informaticii-din-romania , editura AGIR, 2012
[25] M. Vlada, Profesorul Constanttin P. Popovici la 85 de ani, http://mvlada.blogspot.ro/2015/05/prof-dr-constantin-p-popovici-la-85-de.html


No comments: