"Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații

Studiul și documentarea clasică în biblioteca tradițională (cartea format PRINT) fac aceste activități mai greoaie (pentru unii sunt o plăcere!) și mai ineficiente. Evident, că nu vor dispărea cărțile și nici bibliotecile, ci vor avea altă organizare, altă structură și alte forme. Formatul nonPRINT al resurselor determină vizibilitate mai mare și căutare eficientă a resurselor. Drept dovadă este că după multe căutări și ezitări, pe o perioadă de cel puțin 15 ani, în sfârșit am reușit să formez și să înțeleg secvențele privind "fenomenul" informaticii românești.

„Omul, când nu înţelege, e contra” Grigore C. Moisil.
„Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea” Grigore C. Moisil.

1949 → 1959 → 1962 → 1970 → 1971 → 1973 → 1987 → 1993 → 2007

.
1. Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, 1970 - https://www.scribd.com/document/385123178/Gr-C-Moisil-Activitatea-CCUB-1970

DOCUMENT-Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), 1970, AMC nr. 13-14, articol preluat din A .Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi în domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical Computer Science, Ed. Academiei, 2007

Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, 1970 by Marin Vlada on Scribd

2. Raportul Gr. C. Moisil - informatică, 11.02.1971 - https://www.scribd.com/document/385122432/Raportul-Gr-C-Moisil-informatic%C4%83-11-02-1971

DOCUMENT-Raportul acad. Gr. C. Moisil privind învățământul de informatică, Facultatea de Matematică - Universitatea din București, 11 februarie 1971 - reprodus din M. Guran, Monografia informaticii din România, Ed. AGIR, 2012

3. Referat pentru Academie Gr. C. Moisil - informatică, 17-19 februarie 1971 - https://www.scribd.com/document/398422173/Gr-C-Moisil-Referat-pentru-Academie-1971

DOCUMENT-Raportul acad. Gr. C. Moisil privind pregatirea cadrelor didactice pentru învățământul de informatică, 17-19 februarie 1971. Rolul Academiei RSR în dezvoltarea informaticii ân țara noastră. Colocviul "Pregătirea cadrelor pentru informatică". Articole de: Victor Toma, Gr. C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Gr. C. Moisil și Al. Rosetti, Al. Rosetti și Boris Cazacu, Gh. Mihoc.

4. Raport Informatica-Grigore Moisil 1973 - https://www.scribd.com/doc/296395184/Raport-Informatica-Grigore-Moisil-1973

DOCUMENT - „Învățământul informaticii în Facultatea de Matematică” Raport Gr. C. Moisil, 27.01. 1973. Reproducere după Viorica Moisil, A fost odată... Grigore Moisil, Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2002

5. Sesiunea Științifică a CCUB, Aniversare 25 de ani, 1987 - https://www.scribd.com/document/385124731/Sesiunea-%C8%98tiin%C8%9Bific%C4%83-a-CCUB-Aniversare-25-de-ani-1987

DOCUMENT -Sesiunea Științifică a Centrului de Calcul al Universității din București - Aniversarea a 25 de ani, 20-21 feb. 1987, Tipografia UB- Nicu Boboc - decan, N. Teodorescu- director CCUB, I. Văduva -dir. tehnic CCUB, C. Calude, S. Marcus , O. Popescu - ministrul sănătății, CUPRINS (primele 35 de pagini)

6. Viorica Moisil, Gr. C. Moisil, Profesor NU ca oricare altul, 1998 - https://www.scribd.com/document/398422052/Gr-C-Moisil-profesor-NU-ca-oricare-altul-1998

DOCUMENT - Viorica Moisil, Gr. C. Moisil, profesor NU ca oricare altul, Editura Tehnică, 1998. Prefață de Solomon Marcus.

7. I. Văduva, CCUB, Creație a lui Gr. C. Moisil - https://www.scribd.com/document/385124107/I-V%C4%83duva-CCUB-Crea%C8%9Bie-a-lui-Gr-C-Moisil

DOCUMENT-I. Văduva, CCUB, Creație a lui Gr. C. Moisil, articol preluat din A .Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi în domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical Computer Science, Ed. Academiei, 2007

Definiție. Pionier al informaticii românești este omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc. ce – în perioada 1955-1990, când Informatica/Computer science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, are contribuții în:

• studii și cercetări privind domeniul Computing (hardware și software, The 2012 ACM Computing Classification System - DL:DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm);
• dezvoltarea teoriilor, metodelor și tehnicilor de Computer Science și Tehnologia informației și a comunicației (IT&C), inclusiv dezvoltarea de produse software și hardware;
• utilizarea produselor software instalate pe calculator pentru rezolvarea problemelor din domeniile științific, ingineresc, economic, sănătate, educație, militar etc.;
• promovarea și răspândirea utilizării calculatoarelor de către toate categoriile de oameni, inclusiv în rândul elevilor și studenților;
• promovarea și participarea la manifestări științifice din domeniul Computing (hardware și software), inclusiv prin legăturile și schimbul de idei în rândul comunității internaționale din domeniu.

Exemple de lucrări de pionierat în domeniul informaticii:

• Grigore C. Moisil, Teoria algebrică a mecanismelor automate [Algebraic theory of automatic machines], Academia Republicii Populare Romane, Editura Tehnică, Bucharest, 1959. MR0120120 
• Grigore C. Moisil, Circuite cu tranzistori [Transistor Circuits], Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucharest, 1961–62. OCLC 15371418
• Solomon Marcus, Gramatici şi automate finite, Editura Academiei RSR, 1964 (distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române)
• O. Bâsca, V. Boicescu, E. Căzănescu, M. Cherciu, G. Georgescu, Gr. C. Moisil, Gh. S. Nadiu, I. Petrescu, S. Rudeanu, C. Sicoe, L. State, Al. Teodorescu, I. Tomescu, Logique Automatique Informatique, Editions del’Académie, Bucharest, 1971.
• Stelian Niculescu, Noțiuni de informatică, Manual pentru școli profesionale, școli de maiștri, licee industriale, Editura Didactică și Pedagogică, 1971 (primul manual de informatică destinat învățământului preuniversitar).
• Moldovan Grigor, Scheme logice și programe FORTRAN, Universitatea din Cluj-Napoca, 1973
• Cazacu C., Jucan T., Programarea în limbajul Fortran. Calculatorul Felix C-256, Ed. Junimea, 1978
• Livovschi L., Popovici C., Georgescu H., Țăndăreanu N., Bazele informaticii, Ed. Did. si Ped. 1982
• Vaida Dragoș, Limbaje formale și tehnici de compilare. Aplicații ale algebrelor multisortate în informatică, Centrul de multiplicare Univ. București, 1982
• Văduva I., M. Lovin, M. Bogdan, D. Panaite, Limbajul SIMUB, manual de referință, Centrul de multiplicare Univ. București, 1982

---

Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români

IN CONSTRUCTIE.

Stelian Niculescu, student al acad. Grigore C. Moisil la secția de "Mașini de calcul" – Universitatea din București, este unul din primii informaticieni români. La absolvirea facultății a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni angajați la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de Gr. C. Moisil în februarie 1962.
Născut la 13 octombrie 1937, în comuna Stoenești, județul Olt, a absolvit școala primară (cu 3 ani întârziere, din motive medicale) și gimnaziu în satul natal, iar apoi Școala medie Nr.1 din Caracal (azi, Colegiul Național “Ioniță Assan”), în anul 1957.

• În perioada 1957-1962 a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității din București, cu durata de 5 ani, ultimii doi ani la secția de Mașini de calcul, înființată de Gr. C. Moisil, în anul 1959.

• În perioada 1962-1970 a fost cercetator la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) ce funcționa la Facultatea de Matematica. În anul 1963 CCUB a fost dotat cu calculatorul CIFA-3 - primul calculator de producție românească, special construit pentru CCUB, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) Bucuresti. Profesorul Gr. C. Moisil dorea să demonstreze că metodele si tehnicile folosite prin utilizarea calculatoarelor electronice vor fi foarte utile în diverse domenii de activitate științifică, tehnică și economică: matematică, fizică, inginerie, chimie, muzică etc.).
• În perioada 1962-1970 a absolvit cursuri postuniversitare în străinătate: ”Școala IBM” din Sindelfingen, Germania Federala, destinată formării experților în pregătirea cadrelor pentru informatică (mai-decembrie 1968), cu bursă IBM obținută prin concurs (pregătire orientată pentru calculatoare IBM) și Scoala “Compagnie International pour l’Informatique” (C.I.I.) din Paris, destinată formarii experților în pregătirea cadrelor pentru informatică (mai-noiembrie 1970), cu bursă C.I.I. obținută prin concurs (pregătire orientată peentru calculatoare franțuzești).
• În perioada 1971-1991 a fost cercetator-informatician la Institut Central de Informatică (I.C.I.), unde avea răspunderi privnd instruirea cadrelor pentru domeniul Informaticii, ocupând pe rând, prin concurs, posturile de cercetător științific III, II și I. A deținut și funcții de conducere: Șef de Laborator cercetare – Biblioteca Națională de Programe, Șef al Sectorului Formarea și perfecționarea cadrelor pentru informatică.
• Anul 1980 - Doctor în științe matematice la Facultatea de Matematică-Mecanică Universitatea din București cu titlul „Drumuri in grafuri. Aspecte Computaționale”, cond. științific acad. Gr. C. Moisil și finalizare cu prof. dr. Solomon Marcus.
• În perioada 1991-1994 a fost Inspector general pentru Informatică, prin concurs organizat de Ministerul învățământului.
• În perioada 1994-2005 a fost cadru didactic universitar la Departamentul Științe Inginerești (D.S.I.), Uiversitatii Politehnica din București, azi, Facultatea de Științe Ingineresti cu predare în limbi ștrăine (F.I.L.S.).
• A obținut PREMIUL DE EXCELENȚĂ IDG Romănia (1998), pentru rezultatele obținute cu echipele românești la Olimpiadele interne/internaționale de Informatică și pentru întreaga activitate de instruire a multor generații de informaticieni și utilizatori de informatică. Este inclus în “DICȚIONARUL SPECIALIȘTILOR” (“WHO’S WHO”) în știința și tehnica românească, Editura Tehnică, vol. I, 1996, pagina 254.

Începutul activității lui Stelian Niculescu la Calcul al Universității din București (CCUB) este ilustrat de un citat al Profesorului Gr. C. Moisil, fondatorul informaticii românești:
“Steian Niculescu, unul dintre primii studenți ai Secției Mașini de calcul, la absolvire a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni ai Centrului de calcul al Universității Bucuresti. Sunt zece ani de atunci; îmi aduc aminte de munca dusă în odăitele din Str. Negustori 9. Trebuia să descoperim o meserie nouă, să aflăm ce înseamnă “a programa la calculator”. Știam că vom avea un calculator; la IFA, calculatorul CIFA 3, care se construia pentru Centrul nostru de calcul și Maria Roceric (căsătorită Lovin), inginer, asista la construcție pentru a ști să-l întrețină și să-l repare. Matematicienii Centrului trebuia să raspundă la intrebarea: Ce trebuie să facă un matematician la un Centru de calcul ? Centrul de calcul a cautat, înca din 1963, să învețe pe alții Știinta calculatoarelor. Stelian Niculescu a predat numeroase cursuri din domenii ale Științei calculatoarelor, ultimul fiind cel pe care, în primăvera și vara 1972 l-a predat la ICI, unde s-a transferat în 1970 (anul înființării ICI) … E bine că Stelian Niculescu și-a strâns într-un volum lecțiile sale despre FORTRAN: sunt lecții lung gândite, în care e vizibil faptul că autorul are o bogată experiență de muncă la calculator.“ (extras din prefața la cartea Stelian Niculescu, “Ïnițiere în FORTRAN”, Editura Tehnică, 1972).

• Fofografii document realizate în anul 1968 (arhiva personală Stelian Niculescu), în sala calculatorului IBM 360/30 din Str. Ștefan Furtună, Bucuresti. Pe acest calculator și-au rulat programele multe generații de studenți de la Facultatea de Matematică, Universitatea din București. Acesta a fost înlocuit cu calculatorul românesc FELIX C 256 și cu mini-calculatorul CORAL (asemănător mini-calculatorului american PDP).

Anul 2012, Stelian Niculescu în volumul Marius Guran, Monografia informaticii din România, Repere istorice, Editura AGIR București, 2012, 705 pag. (cu autograf de la prof. dr. ing. M. Guran).
"Un domeniu al științei reprezintă o construcție a unei mulțimi de contributori, al căror aport individual și inteligență se reăasesc în domeniu și prin sprijinul pe care-l dau unora dintre ei, care, cu inițiativă, orientare și acțiune, bazate pe informație și cunoastere, asumându-și uneori și riscurile care însoțesc orice realizare importanta a vieții" M. Guran, 2012

• "Domnului Prof. dr. Stelian Niculescu, cu prietenie și admirație pentru devotamentul arătat în dezvoltarea informaticii românești" M. Guran, 27 Iulie 2013.

  Anul 2016, Stelian Niculescu despre Profesorul Grigore C. Moisil (amintiri): Stelian Niculescu, “Unde, când și cum l-am cunoscut pe Gr. C. Moisil”, Revista Curtea de la Argeş , Anul VII, Nr. 4(65), pag. 18, Aprilie 2016, online http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VII_4_65/VII_4_65.pdf (pdf)

Cărți publicate de Stelian Niculescu - http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian

• Anul 2018, Iulie, Stelian Niculescu, în București, acasă în fața calculatorului.
• Anul 2018, 6 Iulie. La Casa universitarilor, Stelian Niculescu cu Marin Vlada, lucrând la "Informatica în Romania". Proiectul ROINFO dedicat Centenarului Marii Uniri: "Istoria informaticii românesti " (vol 1 (Istorie) 2018, vol. 2 (Informaticieni români, CV-uri) 2019) - http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info
• Informații: Web: http://stelianniculescu.ro ; E-mail: stelnic[at]yahoo.com ; Tel. fix: 021 413 1222; Mobil: 0766 613 441.

---