Dr. Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician

IN CONSTRUCTIE ...Motto:
„Matematica românească a mai cunoscut, de-a lungul istoriei ei, profesori care "ieșeau din rând". Din perioada de început a anilor '40 a rămas vie amintirea actului de curaj al profesorului Gheorghe Vrânceanu, care, în plină ascensiune a mișcării legionare, i-a dat afară, din amfiteatrul în care-și ținea cursul, pe studenții legionari care se dădau la manifestări huliganice. În perioada stalinistă, geometrul Radu Roșca și Eugen Dobrescu, asistent al profesorului Miron Nicolescu, au înfundat pușcăria, drept răspuns la gestul de libertate pe care și l-au permis. Mihai Benado, asistent al profesorului Dan Barbilian, era încadrat de colegii săi la unul sau altul dintre tipurile 1, 2, 4, 5, pentru simplul motiv că refuza să participe la ședințele de sindicat, până nu i se explica de ce e nevoie de sindicat. Emil Perjeriu, analist principal la Centrul de Calcul, a devenit student abia la 40 de ani, după ani de pușcărie politică.” Solomon Marcus,http://www.memoria.ro/

„În condițiile dezvoltării rapide a societății contemporane, în care cerința specializărilor prin interdisciplinarizare este în continuă creștere, aparatul matematic cât și cel al logicii matematice au pătruns și se utilizează cu succes în cele mai diverse activități umane. Cu tot aportul incontestabil al acestui aparat, unele calcule numerice și logice sunt însă atât de complicate și de lungi, încât ar fi imposibil de rezolvat de către un om sau de o echipă de oameni în timp util. Cu toate că echipamentul electronic de calcul îl scapă pe om de execuția unor munci obositoare, lungi și plictisitoare, el nu-l poate în nici un caz înlocui, cel puțin în actualul său stadiu de dezvoltare, în privința concepției și organizării calculului, esența acțiunii revenind tot omului de specialitate.” Emil N. Perjeriu, din prefață la cartea „Metode și tehnici de segmentare a programelor FORTRAN”, Universitatea din București, Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul, 1983.


Amintiri despre profesorul Emil N. Perjeriu

Emil N. Perjeriu (1931-2003) a fost un remarcabil profesor ce și-a dedicat viața matematicii și informaticii în ciuda marilor greutăți și nedreptăți cu care s-a confruntat chiar din timpul tinereții. În orice perioadă, din diverse motive și condiții, pot exista destine ale unor oameni ce nu sunt obișnuite, ci pot fi deosebite din diverse puncte de vedere. Un astfel de destin este al profesorului Emil N. Perjeriu, ce s-a bucurat de o mare admirație din partea celor care l-au cunoscut: prieteni, profesori, elevi și studenti, specialiști.

Doctor în matematica cu teza „Teoria câmpurilor în relativitatea generală”, susținută la Facultatea de Matematică a Universității din București, a fost un remarcabil matematician și pedagog, dar și un remarcabil informatician, deși domeniul informaticii era încă în formare, în perioada 1970-1980. Contribuțiile la teza de doctorat s-au datorat și cercetărilor și studiilor realizate prin utilizarea diverselor programe elaborate pentru calculatorul electronic, în acea vreme calculatorul american IBM 360/30 și calculatorul românesc cu licență franceză Felix 256. Avea o intuiție sclipitoare în rezolvarea problemelor de geometrie și o remarcabilă îmbinare a diverselor discipline ale matematicii pentru rezolvarea problemelor complexe din practică, din cerințele contractelor pentru industrie și cercetare la care a lucrat, din viața obișnuită. Personal, de mai multe ori când am avut unele nelămuriri la unele probleme de geometrie, eram sigur că le voi elucida după discuția cu profesorul Emil Perjeriu.
L-am cunoscut la începutul anilor '80 (deși l-am văzut la diverse seminarii sau activități științifice, în timpul când eram student, până în anul 1980), când eram proaspăt absolvent de informatică, și cănd în Gazeta Matematică seria B au apărut și probleme de informatică, rubrica de care răspundea împreună cu prof. Paul Radovici-Mărculescu. Probabil că prof. Paul Radovici-Mărculescu și prof. Emil Perjeriu au avut inițiativa publicării de probleme de informatica în Gazeta Matematică seria B. Era un mod de a învăța informatică.

Probleme de informatică în Gazeta Matematică si Gazeta de Informatică

Galerie de probleme de informatică apărute în Gazeta Matematică seria B, în perioada 1980-1989 (aproape 360 de probleme de informatică propuse de cercetători ai Centrului de Calcul al Universității din București, și apoi de alți elevi, studenți și profesori din întreaga țară). Sporadic, s-a continuat publicarea de probleme de informatică (de regulă 2-3 probleme) și în perioada 1990-1991, ajungând la numărul 381. S-au publicat ultimele probleme in nr. 2-3 din anul 1993 cu numerele de ordine 392 393. Probabil că și aceste acțiuni au contribuit la promovarea informaticii în rândul elevilor, studenților, profesorilor și specialiștilor.
Desi, Gazeta Matematică seria B se adresa elevilor și profesorilor din preuniversitar, și deși calculatorul Felix exista doar la unele universități, ministere și centre de calcul din județe, elevii și profesorii luau cunoștiință cu ceea ce însemna utilizarea calculatorului în rezolvarea problemelor științifice, tehnice, economice, etc. M-am alăturat și eu acestui demers. După aceea, din anul 1983 am devenit colegi la Centrul de Calcul al Universității din București (fondat în anul 1962 de către acad. Grigore C. Moisil), unde director tehnic era prof. Dr. Ion Văduva, iar director onorific acad. Nicolae Teodorescu.

In anul 1987 s-a initiat Olimpiada de Informatica (Concursul de Informatica), iar etapa finala-pe tara, a avut loc la Iasi, iar in anul urmator, la Bucuresti. In comparatie cu desfasurarea Olimpiadei de Matematica, la Concursul de Informatica exista doua probe: proba teoretica si proba practica (probleme ce trebuie rezolvate prin intermediul unor programe). Rezultatele probei pe tara au fost publicate in Gazeta Matematica. Aceste activitati anuale au contribuit la promovarea informaticii in randul tinerilor si au creat o competitie intre acestia pentru cunoasterea si invatarea informaticii. Astazi se poate vedea nivelul de dezvoltare a informaticii in tara noastra.

In noiembrie 1991, din initiativa profesorilor Horia Georgescu si Adrian Atanasiu (Facultatea de Matematica, Universitatea din Bucuresti), a aparut Gazeta de Informatică (ISSN 1222-7129) ce a parcurs mai multe schimbari, rezistand 17 ani, pana in anul 2007, cand si-a intrerupt aparitia (exista ultimul vol. 17/nr. 5 la Biblioteca Facultatii de Matematica si Informatica Bucuresti). Aceasta publicatie avea aparitie lunara si s-a tiparit, initial la Editura PETRION cu sprijunul Comisiei de Informatica de la Ministerul Invatamantului si Stiintei, apoi la grup Agora Media-Targu-Mures (director general Romulus Maier), din anul 1998 pana in anul 2007, cand varianta print a incetat sa mai apara.Despre concursurile de informatica: AICI.

Dupa 17 ani de aparitie si dupa 7 ani in care nu a aparut, Gazeta de Informatică a renascut in mai 2015 in varianta online ca un proiect al Uniunii profesorilor de informatică din Romania. Despre istoria GInfo se poate citi AICI:"Totul a început în 1991 când domnii Adrian Atanasiu și Horia Georgescu au propus editurii Petrion editarea unei reviste de informatică adresate elevilor și profesorilor. Modelul inițial a fost Gazeta Matematică, revistă de tradiție și prestigiu; de aceea numele inițial al revistei a fost Gazeta de Informatică". Initial s-au tiparit 5 numere la editura Petrion, apoi la editura Libris din Cluj-Napoca (Clara Ionescu), dupa care, incepand din anul 1998, editura Libris s-a asociat cu editura Computer Press Agora (azi grup Agora Media)) din Târgu Mureș, editorul revistelor PC Report și Byte. GInfo, succesor demn al Gazetei de Informatică de odinioară, a fost în 1991 și a rămas până în 2007 singura revistă de acest gen din lume care să fi avut o apariție regulată. În România au mai existat încercări de a realiza reviste asemănătoare". Revista a fost un factor important care a contribuit la succesul elevilor români la concursurile naționale și internaționale de informatică.

Viața și activitatea

Născut la 11 ianuarie 1931, în orașul Fălticeni din județul Suceava (Ziua Culturii Fălticenene, Sanda Maria Ardeleanu, 2013, https://sandamariaardeleanu.wordpress.com/2013/06/17/). Absolvă Școala primară și gimnaziul în orașul natal (azi, Școala Gimnazială ”Ion Irimescu”, http://scoalaionirimescu.ro/scoala/istoric/). În anul 1949, când încă nu terminase cele trei clase de liceu, împreună cu alți patru colegi de liceu, este arestat și acuzat de „complot contra orânduirii socialiste”. Anchetat de securitatea din Fălticeni, de maiorul Iani Fuch, după un proces sumar, este condamnat la 5 ani și jumătate de temniță grea, și trimis la Iași, la inchisoarea „Galata”. Va trece pe la închisoarea Jilava, unde este bătut de torționarul Nicolae Maromet, pe la colonia penitenciară de la Periprava (Delta Dunării), unde îndură multe chinuri, și apoi, la închisoarea din Aiud. La Aiud stă în aceeași celulă cu matematicienii Radu Roșca și Andrei Dobrescu, cu profesorul-filosof, I. Petrovici, fost rector al Universității din Cluj, și fost ministru al învățământului în timpul guvernării mareșalului Ion Antonescu, cu Gabriel Țepelea -un reputat filolog, cu generalul Ion Ionescu și cu fiul marelui avocat I. Constantinescu.
În timpul detenției de la Aiud, sub îndrumarea celor doi matematicieni și a celorlalți colegi de suferință, reusește să învețe și să stăpânească cunoștințe despre geometria elementară, geometria analitică și diferențiala, filosofie clasică germană și limbi straine. În anul 1954 este eliberat, dar are domiciliu forțat la Petroșani, unde lucrează ca pontator pe un șantier. Prin amnistia din anul 1962, i se permite să continue studiile liceale, la seral, după care prin cuncurs de admitere este admis la Facultatea de Matematică, în anul 1965 pe care o absolvă în anul 1970 la grupa 503 Geometrie (atunci erau 5 ani de studii) - http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html. După absolvirea facultății, în perioada 1970-1976, este asistent univ. la Institutul Pedagogic și de Perfecționare a Cadrelor Didactice (IPPCD), iar în anul 1976 este angajat analist la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB). Încă din anii studenției publică 4 articole științifice în Gazeta Matematică seria A: Configurația Möbius aplicată curbelor izotrope (nr. 11/1967), Asupra unor suprafețe riglate (nr. 1/1969), Suprafețe generate de axele reperului mobil Cartan atașat unei suprafețe izotrope (nr.6/1969). Aberația luminii și deplasarea spre roșu în teoria relativității (nr. 11/1969).

„Povestea” unui formule

Este vorba de o formula cunoscuta mai ales din geometria computationala, si anume despre calcul ariei unui domeniu simplu conex-domeniu ce nu are „goluri” (domeniu delimitat de o linie poligonala inchisa oarecare = domeniu covex sau concav).

Ing. geodez Mihai Fomov - http://www.ugr2014.ro/PDF/Revista%20de%20Geodezie-2008.pdf - Radovici-Mărculescu, P., Emil Perjeriu 1931-2003, G. M. A., vol. XXII(CI), Nr2, 2004.


Referințe
[1] Oana‑Lucia N. DIMITRIU, "Academicianul Grigore C. Moisil, intemeietorul şcolii de matematicieni informaticieni din Romania", Biblioteca Academiei Române, Studii și comunicări, Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii, Volumul VII / 2014, http://studii.crifst.ro/doc/2014/2014_4_06.pdf (pdf) 
[2] Gr. C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universitățiidin București, AMC 13-14 (1970), 9-20, în J. S. Golan, Semirings and their Applications, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht/Boston/London, 1999
[3] Paul Radovici-Mărculescu, Emil Perjeriu 1931-2003, Gazeta Matematica seria A, vol. XXII(CI), Nr. 2, 2004
[3] Promotia 1970, Grupa 503 – Geometrie, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html
[5] Ioan Tomescu. , Sectia de Informatica a Facultatii de Matematica, Gazeta de Informatica, nr. 1, 1992
[6] Universitatea din Bucuresti, Lucrarile sesiunii Stiintifice A Centrului de Calcul al Universitatii din Bucuresti, 20-21 februarie 1987, Litografia Universitatii din Bucuresti, 1987
[9] Ion Văduva, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), pionierat în Informatica din România, CNIV România, 29 SEPTEMBRIE 2014 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2014/vaduva-ccub (CEOI)
[10] Marin Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014, http://c3.cniv.ro/?q=2014/info-ub , http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/informatica-la-universitatea-din.html
[10] Sanda Maria Ardeleanu, Ziua Culturii Fălticenene - 2013, https://sandamariaardeleanu.wordpress.com/2013/06/17/
[10] Școala Gimnazială ”Ion Irimescu” - Falticeni, judetul Suceava, http://scoalaionirimescu.ro/scoala/istoric/
[10] Mihai Fomov - ing., Revista de geodezie, http://www.ugr2014.ro/PDF/Revista%20de%20Geodezie-2008.pdf (pdf)

---