31 ianuarie 1958 - Explorer 1 dupa Sputnik 1

First Soviet's Sputnik (1957) - On Oct. 4, 1957, Sputnik 1 successfully launched and entered Earth's orbit.

Explorer 1 - First U.S. Satellite (1958) - On Jan. 31, 1958, the JPL-designed and -built Explorer 1 soared into space. The spacecraft, a quick response to the Soviet's Sputnik, l ofted the United States into the Space Age.
(www.jpl.nasa.gov/explorer/captions/launch.php)


"Today – January 31 – is an important date in the history of space exploration. In 1958, Explorer 1 was the first American satellite to be launched into orbit; though of course it was not the first satellite ever, as the Soviets had launched Sputnik 1 on October 4, 1957." (universitydiary.wordpress.com)

Exploration and conquest of space.
"History changed on October 4, 1957, when the Soviet Union successfully launched Sputnik I. The world's first artificial satellite was about the size of a beach ball (58 cm. or 22.8 inches in diameter), weighed only 83.6 kg. or 183.9 pounds, and took about 98 minutes to orbit the Earth on its elliptical path. That launch ushered in new political, military, technological, and scientific developments. While the Sputnik launch was a single event, it marked the start of the space age and the U.S.-U.S.S.R space race."
Sursa: http://history.nasa.gov/sputnik/

TOP 100: Probleme in Gazeta Matematica (1895-2005)

Top 100 - Activitate creativa de publicare in Gazeta matematica
Probleme si Articole publicate in GM (perioada 1895-2005) de catre elevi, profesori, matematicieni, ingineri, cercetatori.
UPDATE: http://www.descopera.ro/stiinta/ , www.unibuc.ro , 2010 – Gazeta Matematică 115 years since its first issue , http://www.descopera.ro/

- A se vedea "2010: Gazeta Matematica la 115 ani de aparitie",
Vlada, Marin. 2010: Gazeta Matematica la 115 ani de aparitie. Apărut în: Elearning.Romania, 2010-02-08. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie. Disponibil online: http://www.elearning.ro/.

2010 - ANUL EDUCATIEI MATEMATCE IN ROMANIA

Centenarul Societatii de Stiinte Matematice din Romania (SSMR) fondata in 1910

"Orice e gandire corecta, e Matematica … " Grigore C. Moisil (1906-1973)

NOTA: REVISTA Recreatii stiintifice - „cea întai brazda” - http://www.recreatiimatematice.ro/
- "Revista Recreatii Stiintifice este prima revista stiintifica din tara care s-a adresat tineretului cu chestiuni din toate ramurile stiintei, dar cu un continut predominant matematic" apare prima data la Iasi, 15 ianuarie 1883 pana in 1888. Isi reia aparitia in anul 1999 tot la Iasi. Apare si azi.

Top 100 - a creative activity for publication in the Gazette mathematics.
Journal of Mathematics / Mathematical Gazette. Electronic Edition. Unique product in the world.
For the first time in Romania was developed a unique product in the world: Society for Mathematical Sciences in Romania (SSMR) and SOFTWIN company presents Mathematical Gazette - Electronic edition (published heritage for 110 years in Gazeta Matematica), an exceptional product that contains Mathematical Gazette entire collection of Series B 1895-2005 period, 60 000 pages, which contain over 90 000 of issues mathematical problems and mathematical articles (the equivalent of over 300 collections of mathematics).

Nota: articolele si problemele sunt in format .TIFF (Tagged Image File Format); aplicatia ofera posibilitatea vizualizarii si tiparirii, dar impiedica utilizarea copy/paste la nivel de caracter.

Exemplu de articol:"Poligoane stelate. Problema lui Hopf si Pannwitz", G.M. nr. 8/1995" (M. Vlada), 10 pagini.



Rubrica Rezolvitorilor si premiantii Gazetei Matematice. Mi-am amintit ca in 1969, fiind elev in clasa a-IX-a am trimis foarte multe rezolvari, drept rasplata am fost premiant la GM in 1969: Premianti ai Gazetei Matematice in perioada 1960-1969 - "Fragmente din istoria Gazetei Matematice. Anii de aparitie 1960-1969", de D.M. Batinetu-Giurgiu si Alexandru Constantinescu, GM Nr.2/1995.

TOP 100: Probleme si articole publicate in Gazeta Matematica

NOTA: Informatiile privind numarul de probleme propuse si articole publicate in G.M. in perioada 1895-2005 sunt preluate din editia electronica a Gazetei Matematice realizata de SSMR si compania Softwin. Aplicatia ofera serviciul "Lista autori". Datele au fost prelucrate prin sortare dupa nr. Total de probleme propuse si articole.

---

Nr. | Nume si Prenume | Probleme | Articole | Total

---

1 Ionescu-Tiu Constantin D. 2289 16 2305
2 Ionescu Ion 635 421 1056
3 Batinetu-Giurgiu Dumitru 681 62 743
4 Buicliu Gh. 462 191 653
5 Chirita Marcel 349 169 518
6 Panaitopol Laurentiu 479 18 497
7 Parsan Liviu C. 460 15 475
8 Lintes Ioan Gheorghe 274 140 414
9 Szőllőssy Gheorghe 368 3 371
10 Simionescu Gh. D. 279 42 321
11 Dobosan Aurel 284 1 285
12 Safta Ion 263 1 264
13 Tena Marcel 230 31 261
14 Ghermanescu M. 206 51 257
15 Tomescu Ioan I. 230 24 254
16 Titeica Gabriela 145 108 253
17 Thebault V. 131 112 243
18 Teodorescu Nicolae 95 146 241
19 Rotaru Florin 238 0 238
20 Bencze Mihaly 172 62 234
21 Ioachimescu Dumitru 187 40 227
22 Abramecu N. 166 57 223
23 Atanasiu Ionel 199 0 199
24 Mihaileanu Nicolae N. 148 46 194
25 Pavelescu Nicolae 179 14 193
26 Constantinescu Laura 187 1 188
27 Teodorescu Ioan St. 153 28 181
28 Nicula Virgil 153 13 166
29 Andronache Marian 160 5 165
30 Cristescu V. 105 59 164
31 Motrici Cristinel 150 7 157
32 Andreescu Titu 146 11 157
33 Sergescu Petre C. 74 83 157
34 Ionescu-Bujor Constantin Th. 94 62 156
35 Maftei Ioan 148 4 152
36 Apostol Constantin 150 1 151
37 Pop Valer 147 0 147
38 Ghita Romita 146 1 147
39 Ghita Ioan 142 1 143
40 Acu Florin Dumitru 127 16 143
41 Ghioca Adrian P. 134 7 141
42 Stoenescu Alexandru 90 49 139
43 Lalescu Traian 82 56 138
44 Achim Gh. 137 0 137
45 Angheluta Th. 100 37 137
46 Ene Aurel 136 0 136
47 Tudor Ionel 135 1 136
48 Lascu Mircea Mihai 127 8 135
49 Mihet Dorel 129 4 133
50 Tino Ovidiu 97 36 133
51 Predescu Ioan Z. 130 0 130
52 Firu Doru 128 0 128
53 Focsaneanu Mihail I. 76 50 126
54 Gheorghiu Serban A. 92 33 125
55 Anca Dorinel 119 4 123
56 Costachescu Cezar 117 5 122
57 Radu Dan 120 1 121
58 Cojocaru Daniel 118 0 118
59 Ursarescu Marian 117 1 118
60 Ghergu Marius 111 6 117
61 Savulescu D. 114 1 115
62 Alexe Stefan 110 4 114
63 Cosnita Cezar 103 9 112
64 Florescu Ioan B. 67 45 112
65 Miculita Mihai 105 6 111
66 Vulpescu-Jalea Florin 101 10 111
67 Becheanu Mircea 89 21 110
68 Smarandache Stefan 108 0 108
69 Serbanescu Dinu 103 5 108
70 Vlada Marin 99 5 104
71 Branzei Dan 90 14 104
72 Grecu Cristian 102 0 102
73 Caragea Constantin 99 3 102
74 Pop Ovidiu 99 3 102
75 Ilie Romeo 100 0 100
76 Tifui Stefan 99 0 99
77 Zidaru Vasile 99 0 99
78 Barisien E.N. 93 6 99
79 Sacter Octav 82 16 98
80 Popoviciu Tiberiu 64 34 98
81 Georgescu Corneliu 90 7 97
82 Andrica Dorin 83 12 95
83 Zapan Grigore C. 76 19 95
84 Gheorghiu Gheorghe Th. 67 28 95
85 Vicol-Turcanu Gheorghe 93 0 93
86 Iacob Eugeniu St. 79 14 93
87 Marnescu Damian 92 0 92
88 Bostan Gh. 90 2 92
89 Siretchi Gheorghe 84 8 92
90 Rosu Alexandru 66 26 92
91 Cocea Th. Gheorghe 84 7 91
92 Secleman Dan 89 0 89
93 Molea Gheorghe F. 88 1 89
94 Niculescu Liliana 87 2 89
95 Abasohn Ernest 77 12 89
96 Nicolau Constantin H. 79 9 88
97 Ottescu Constantin 79 9 88
98 Zapan Gheorghe 67 20 87
99 Adam Mircea 65 22 87
100 Bebea Nicolae 85 0 85
101 Voicu Ioan 83 2 85

---

Urmatorii 10:
102 Matrosenco Valentin 84 0 84
103 Savu Ion 79 5 84
104 Stefanescu Emil 74 10 84
105 Nedelcu Ion 83 0 83
106 Piticari Miahai 77 6 83
107 Radulescu Sorin 80 0 80
108 Panaitopol Maria 76 4 80
109 Eckstein Alfred 80 0 80
110 Musta Stefan 72 7 79
111 Cucurezeanu Ion 77 2 79

Sursa: Gazeta Matematica, Editie electronica (1895-2005), SSMR, SOFTWIN - http://www.gazetamatematica.net
Despre Gazeta Matematica, editia electronica
Pentru prima data în România a fost realizat un produs unic in lume: Societatea de Ştiinţe Matematice din România (SSMR) şi compania SOFTWIN prezinta Gazeta Matematică - Ediţie Electronică (patrimoniu publicat timp de 110 ani în Gazeta Matematica), un produs de excepţie care conţine întreaga colecţie a Gazetei Matematice seria B din perioada 1895-2005, 60 000 de pagini ce cuprind peste 90 000 de probleme şi articole matematice (echivalentul a peste 300 de culegeri de matematică).

„Ne-am decis să valorificăm în formă electronică Colecţia Gazetei Matematice pentru a nu lăsa să se piardă un patrimoniu matematic unic. Ne asigurăm astfel că şi generaţiile viitoare vor putea beneficia de acest remarcabil conţinut, păstrându-se viu spiritul Gazetei Matematice.”
Conf. Dr. Mircea Becheanu, prim-vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, Gazeta Matematică, ediţie electronică.

„O realizare minunată ce mi-a adus în minte anii de şcoală când Gazeta era cea mai iubita tipăritura pentru noi. Veţi avea încă surprize matematice folosind acest pachet informatic, foarte reuşit chiar din punctul de vedere al accesării acestei vaste colecţii.”
Prof. univ. Radu-Nicolae Gologan, coordonatorul lotului naţional de olimpici la matematică, www.viitoriolimpici.ro.

Gabriel Diţu, un român din Australia - Terra

What's the reason? by Gabriel Diţu

- www.gabrielditu.com
Big Bang: Time, Space, Energy
- Literature, Astronomy, Egypt, Thoughts, Photography, Miscellaneous, Site Map

- Mihai Eminesu (Eng., Rom.)- www.gabrielditu.com

- Cassiopeia and Perseus
- Time and Weather around the world (by Gabriel Ditu)
- "My small mineral collection" G. Ditu

Sursa: Gabriel Ditu, Australia, www.gabrielditu.com/ (Terra viewed from space. Photo courtesy of NASA.)

Matematica - utilă şi aplicată

Matematica si Informatica

Exemple: Matematica si Informatica = Computational Geometry, Structuri de fractali, Limbaje formale, Structuri de date, Structuri arborescente, Grafuri si hipergrafuri, Heuristici, Clauze Horn, Arbori de cautare, Backtracking, Retele semantice, Retele neuronale, Retele de calculatoare, Tehnologii Web, ... (ACM - Computing Classification System Toc, Valid through 2010)

Ce rost are Matematica în vremuri sarace?

spune Bogdan Suceava:"O arta austera si indepartata. Recitindu-l pe G. H. Hardy" - http://www.timpul.ro/
"Godfrey Harold Hardy (1877-1947) a fost un matematician britanic de elita, recunoscut pentru contributiile sale în analiza matematica si în teoria numerelor, celebru pentru colaborarile sale cu J. E. Littlewood si S. Ramanujan, si cunoscut publicului larg pentru eseul sau A Mathematician‘s Apology."

Cum si de ce trebuie invatata si studiata Matematica?

dar Informatica? Se pare ca nimic nu se inventeaza daca nu este util omului!
1. Daca 0 (zero) nu era inventat, poate ca omenirea ar fi fost cu 1000 sau 2000 de ani in urma!
2. Ce ar fi fost daca nu s-ar fi decis sa se realizeze "Proiectul japonez" din anul 1981 (obtinerea in 1990 a calculatorului din generatia a V-a - calculator inteligent - New Generation Computer Technology: Japan's Fifth Generation Computers Project (.pdf), Fifth Generation Computers System - FGCS (.pdf) ) ?



Nota: Warren Abstract Machine (WAM) - In 1983, David H. D. Warren designed an abstract machine for the execution of Prolog consisting of a memory architecture and an instruction set [War83]:
David H. D. Warren. "An abstract Prolog instruction set" - http://www.ai.sri.com/pubs/files/641.pdf (.pdf) | SRI International - Artificial Intelligence Center (AIC) : http://www.ai.sri.com/pubs/files/652.pdf | Technical Notes
- Answers: The Fifth Generation Computer Systems project (FGCS)
- A global electronic community: from the fifth-generation computer to the internet by T Nishigaki, 1998

Computational Geometry

- Joseph O'Rourke, Computational Geometry in C, http://maven.smith.edu/~orourke/books/compgeom.html
- David M. Mount, Computational Geometry, Department of Computer Science, University of Maryland 2007, www.cs.umd.edu/class/spring2007/cmsc754/Lects/754lects.pdf (.pdf)
- http://mathworld.wolfram.com/ComputationalGeometry.html

Punct in interiorul unui poligon oarecare

- http://softsurfer.com/algorithms.htm
- http://www.cgal.org/
- http://cgm.cs.mcgill.ca/~godfried/teaching/cg-web.html
- http://www.faqs.org/faqs/graphics/algorithms-faq/

Aria unui poligon oarecare: Teorema lui Pick - numarare


- http://www.cut-the-knot.org/ctk/Pick_proof.shtml (Cut-the-Knot.org by Alexander Bogomolny)
- http://www.experior.ro/Docs/Asupra_unei_teoreme_Pick (Mihaela Badescu)
- http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaB/1_3_vlada.pdf (.pdf) - De la teorema lui Green la geometria computaţională (M. Vlada)

-------- Search GOOGLE ---
1. Asupra unei teoreme Pick - Experior
Teorema lui Pick [1]: Într-un sistem cartezian se consideră un poligon ale cărui vârfuri ... Pentru a demonstra teorema lui Pick avem nevoie de următoarea: ...
www.experior.ro/.../Asupra_unei_teoreme_Pick
2. Training path Numarare de arbori ...
Teorema lui Pick. problema copaci .... "Probleme de combinatorica si teoria grafurilor" (din care s-a dat la ONI sau lot aproape in ...
infoarena.ro/training-path
3. [PDF] De la teorema lui Green la geometria computaţională
(Teorema lui PICK, contorizare noduri) când poligonul are vârfurile situate în nodurile unei reţele de pătrate de arie a2 (coordonatele date în numere ... fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/cniv/.../pdf/.../1_3_vlada.pdf

Competențe digitale în secolul XXI vs 21st Century Skills

Digital competence

Competențele digitale: cunoştinţe de bază privind utilizarea calculatorului - Tehnologiile Informaţiei şi Comunicării (TIC)

21st Century Skills and Key Competencies for the Knowledge Economy

"Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să îl creezi tu însuţi". Peter Drucker
"Caută cunoaşterea prin experimentare, observare şi testarea ipotezelor" Sir Francis Bacon.
"Learning is evolution of knowledge over time." Roger E. Bohn

1. pentru BACALAUREAT 2010: vizează competențe în următoarele domenii:
- Concepte de bază privind sistemul de calcul
- Utilizarea computerului și organizarea fișierelor. Sisteme de operare
- Procesoare de texte
- Procesoare de calcul tabelar
- Prezentări
- Baze de date
- Mijloace moderne de comunicare. Rețeaua internet.
2. pentru Certificări ECDL: nivel baza
- Concepte generale ale TI
- Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor
- Editare de text
- Calcul tabelar
- Baze de date
- Prezentări
- Informaţie şi Comunicare
3. pentru initiativa i2010: Iniţiativa i2010 (i2010 - A European Information Society for growth and employment), lansată în 2005, este o strategie a UE care reuneşte mai multe iniţiative europene ce evidenţiază beneficiile Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării (IT&C) pe plan social şi economic. Strategia i2010 reprezintă elementul fundamental al Strategiei de la Lisabona în vederea construirii unei economii competitive şi bazate pe cunoaştere, care să ofere creştere economică şi locuri de muncă.

4. 21st Century Skills:
1 Creativity and innovation
2 Critical thinking
3 Problem solving
4 Communicatin
5 Collaboration
6 Information fluency
7 Technogical literacy

5. The EU eight domain of key competence are:
1 Communication in the mother tongue
2 Communication in a foreign language
3 Mathematical literacy
4 Basic competences in science and technology
5 Digital competence
6 Learning-to-learn
7 Interpersonal and civic competences
8 Entrepreneurship and Cultural expression

Source: http://ec.europa.eu/education/policies/2010/doc/basicframe.pdf

6. STANDARDE DE COMPETENŢĂ ÎN DOMENIUL TIC PENTRU CADRELE DIDACTICE
"Pentru a trăi, a învăţa şi a lucra într-o societate bazată pe cunoaştere, din ce în ce mai complexă şi în care volumul de informaţii este din ce în ce mai mare, elevii şi profesorii trebuie să utilizeze în mod eficient tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC). Într-un mediu educaţional modern şi eficient, tehnologia le dă elevilor posibilitatea:
- să devină capabili să utilizeze tehnologiile informaţiei şi comunicării
- să caute, să analizeze şi să evalueze informaţii
- să rezolve probleme şi să ia decizii
- să utilizeze în mod creativ şi eficient instrumente specifice productivităţii
- să comunice, să colaboreze, să editeze şi să creeze
- să devină cetăţeni informaţi, responsabili şi implicaţi."
Abdul Waheed Khan, Director General Asistent pentru Comunicare şi Informare UNESCO, 2008 | UNESCO, 2008
© Comisia Naţională a României pentru UNESCO & TEHNE – Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie (pentru versiunea în limba română)

Sursa: http://www.elearning.ro/ (.pdf)

Ghid pentru implementarea TIC in scolile primare

"Ghidul se adresează autorităţilor, inspectorilor şcolari, directorilor de instituţii educaţionale şi cadrelor didactice care doresc să valorifice potenţialul de transformare a şcolilor primare şi a paradigmelor învăţării. A fost lansat de Intel Romania in 2010." Olimpius Istrate

Sursa: http://www.elearning.ro (.pdf)

Cele 4 valuri ... rezolvarea problemelor, si Education Environments
http://virtuallearning.ning.com/

ARGUMENTE:
Astazi, cunoasterea, invatarea si dezvoltarea generala a societatii unei natiuni sunt determinate de nivelul dezvoltarii stiintei si tehnicii, de investitiile in cercetarea stiintifica si in sistemele educationale, de nivelul de inovare si de cercetare manifestat in crearea de tehnologii si produse noi.
Guvernele, institutiile, organizatiile si cetatenii trebuie sa aiba motive fundamentate in politicile de dezvoltare, de perfectionare si de implementare a diverselor obiective si actiuni. Pe langa toate acestea mai este nevoie de viziune si imaginatie. In particular, aceste aspecte sunt primordiale in cercetarea stiintifica si in educatie. A. Eistein spunea ca imaginatia inseamna mai mult decat cunoasterea. Astazi, oamenii de stiinta, cercetatorii, profesorii, studentii si elevii, au la dispozitie tehnologiile moderne oferite de calculator.
Rezultatele privind cunoasterea se realizeaza mai ales prin promovarea si utilizarea interdisciplinaritatii. Un exemplu in acest sens sunt domeniile educatiei si invatarii, unde s-au dezvoltat noi tehnologii educationale si tehnologii ale cunoasterii.
ACTIUNI:
Proiectele CNIV şi ICVL sunt manifestări ştiinţifice ce promovează tehnologii şi metodologii inovative în educaţie, în cercetare şi în perfecţionarea continuă, atât în mediile preuniversitar, respectiv universitar, cât şi în mediul de afaceri. Structurate şi organizate după principii europene şi standarde internaţionale, cele două proiecte încurajează şi promovează:
• lucrul la proiecte,
• activităţile colaborative,
• metodele şi experimentele ştiinţifice,
• gândirea creativă şi intuiţia,
• argumentaţia şi demonstraţia.
EXEMPLE:
-EYCI - the European Year of Creativity and Innovation 2009 - http://create2009.europa.eu/
- FP6 : The Sixth Framework Programme (FP6) - including the Information Society Technologies (IST) priority - funded European research activities for the period 2002-2006.
- FP7 : 2007-2013 - Information and Communication Technologies (ICT) are critical to improve the competitiveness of European industry and to meet the demands of its society and economy (http://cordis.europa.eu/fp7/ict/home_en.html)
- eSkills Week: valorificarea competentelor digitale (Centrul pentru Inovare in Educatie): "eSkills Week este o iniţiativă europeană care urmăreşte să informeze elevii, tinerii profesionişti şi companiile despre gama vastă de oportunităţi aferente locurilor de muncă din domeniul TIC. Această campanie de sensibilizare va culmina cu o săptămână "eSkills", între 1 şi 5 martie 2010. Coordonatorii la nivel european sunt DIGITALEUROPE şi European Schoolnet." http://elearning.ro

Sursa: informaţii disponibile pe site-urile oficiale: http://www.eskills-week.eu, http://eskills.eun.org

- DIGITALEUROPE (www.digitaleurope.org) and European Schoolnet (www.europeanschoolnet.org/)

- ASPECT Project (UE):Adopting Standards and Specifications for Educational Content - http://aspect.eun.org/

- OpenLearn: The Open University - http://openlearn.open.ac.uk

- Learning Resource Exchange (LRE) portal for schools - http://lreforschools.eun.org/

10 ianuarie 1906, sa nu-l uitam pe Gr. C. Moisil

Primul român care a primit (post-mortem) Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996; www.ieee.org)
- Profesorul Gr. C. Moisil a avut contribuţii remarcabile la dezvoltarea informaticii în România şi la formarea primelor generaţii de informaticieni; deschizător de drumuri cu contribuţii inovatoare în matematică, informatică, automatică şi cibernetică;

Nota: pe baza acestui text am publicat pe www.elearning.ro (sectiunea evenimente) articolul "Sa nu-l uitam pe Grigore Moisil: Primul roman care a primit Computer Pioneer Award of IEEE"

Despre matematicianul, profesorul şi omul de spirit Gr. C. Moisil

"El a introdus ştiinţa calculatoarelor în România (Gr.C.Moisil este fondatorul sectiei de masini de calcul din cadrul Universitatii din Bucuresti, www.cs.unibuc.ro). "A fost unul dintre pionierii recunoscuţi internaţional în acest domeniu." (Viorica Moisil, La Centenarul Moisil, Facultatea de Matematica si Informatica, Bucuresti, Amf. Stoilow, 2006); Cu acea ocazie, Consiliul Facultatii FMI a hotarat ca sala 220 de la etajul II sa se numeasca "Grigore C. Miosil". Si asa se numeste din anul 2006. Pentru cei interesati, amintesc ca la FMI sunt 4 amfiteatre: Amf. Spiru Haret - Parter, Amf. Simion Stoilow - Etaj I, Amf. Dimitrie Pompeiu - Etaj II, Amf. Gheorghe Titeica - Etaj III.

Academicianul Grigore Moisil @ Prim plan (1968)
Ref.: http://youtu.be/COQiXg6b4Mo



"Pentru Moisil, Matematica a fost mai mult decât un domeniu de cercetare. A fost un mod de a vedea lumea, de a-şi trăi viaţa. Avea capacitatea de a injecta gândire matematică în orice fenomen pe care îl observa." acad. Prof. Dr. Solomon Marcus (2006, Academia Romana). Domnul Profesor l-a cunoscut pe Moisil. Va recomand sa analizati discursul de receptie la Academia Romana: "Singuratatea Matematicianului"; Am postat acest discurs pe scribd.com si vad ca provoaca reactii mereu (pe 18 ian. 2010 avea 833 readers): de exemplu, recent, pe 12 ian. 2010 - Valeriu Ungureanu. "... Evenimentele enumerate aveau loc într-un moment în care se năştea informatica în România, sub bagheta extraordinarului dirijor de energii creatoare care a fost Grigore C. Moisil. ... Am simţit tot timpul, în această nouă etapă, sprijinul Profesorilor Rosetti, Moisil şi Miron Nicolescu." (acad. S. Marcus, 2009). Iata ce considera acad. S. Marcus ca este Matematica (din discursul de receptie de la Academia Romana, 2009): "se identifica diferite ipostaze si diferite aspecte ale matematicii: Domeniu de cunoaştere şi cercetare; Fenomen de cultură; Ştiinţă; Artă; Unealtă utilă în anumite situaţii; Limbaj; Mod de gândire; Catalizator al unor transferuri de idei, metode şi rezultate; Disciplină predată în şcoli şi universităţi; Fenomen social; Joc; Modă; Mijloc de intimidare şi chiar de terorizare; Formă de snobism; Posibilă formă de patologie; Mod de a înţelege lumea; Mod de viaţă; Mod de a înţelege propria noastră minte; Parte a vieţii noastre spirituale; Filozofie.". Anul acesta, la 1 martie, Domnule Profesor va implini 85 de ani. La multi ani!

"S-a preocupat ca în anul 1969, Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti să primească un calculator american IBM 360/30 (în acea vreme , după 4 ani de la apariţie, acesta costa 500.000 $). Cu acest calculator s-au instruit multe generaţii de studenţii (până în anul 1975, când a apărut calculatorul românesc Felix C-256). Sub conducerea lui Gr. C. Moisil, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti a organizat cursuri, cicluri de lecţii şi conferinţe pentru matematicieni, ingineri şi economişti, iar ulterior pentru istorici, lingvişti, arheologi, artişti plastici, muzicieni. Prin apariţia calculatorului, şi-a dat seama de aplicaţiile matematicii în economie, în ştiinţele umaniste, în istorie, arhehologie, muzică, în grafică, în medicină şi biologie. Entuziasmul din acei ani privind utilizarea calculatorului în multe domenii de activitate, s-a regăsit după anul 1990 când au apărut şi s-au dezvoltat tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei şi au apărut sistemul Internet şi tehnologiile Web." Redactare: martie 2006 | Utima actualizare: 5 octombrie 2006, Conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti. CCUB (Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti) a functionat pana in anul 1992, cand practic s-a desfiintat (nu oficial!), dupa ce din anul 1990 a tot suferit diverse "schimbari" si "reforme".

Referinte: http://www.cniv.ro/2006/centenar-moisil/, http://marinvlada.googlepages.com/resurse-st-did, http://virtuallearning.ning.com/, http://www.marketwatch.ro/

"Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor." (Grigore C. Moisil)

Ce se intampla in acea vreme in lume? Exemple - anii 1975, 1980

- 1975 - Paul Allen and Bill Gates, friends who had co-written a programming language for the Altair hobby-kit personal computer, license it to the makers of the Altair. This programming language is the first Microsoft product.
- 1980 - Microsoft chosen by IBM to create operating system for its first PC. Microsoft buys the software for $50,000 from another company and calls it MS-DOS. Steve Ballmer joins Microsoft. (Sursa: http://tech2.in.com)

Comentarii:
1. Fotografia color a lui Moisil: Aceasta fotografie color (prima, cea de sus) am postata-o pe Internet in anul 2006 pe site-ul CNIV (www.cniv.ro/2006/centenar-moisil) prin amabilitatea doamnei prof. Afrodita Iorgulescu (ASE Bucuresti) ce a prezentat la FMI o lucrare la Centenarul Gr. C. Moisil din 10 ian. 2006. Am primit-o si am inclusa in textul pe care l-am redactat pentru CNIV cu aceasta ocazie: - "Despre matematicianul, profesorul şi omul de spirit Gr. C. Moisil" http://www.cniv.ro/2006/centenar-moisil/. Ulterior, cineva a preluat fotografia si a inclus-o pe ro.wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Moisil. De aici este mereu preluata.

2. Scrisoarea de la Moisil: Elev fiind la Liceul Energetic din Constanta, am fost un colaborator frecvent al Gazetei matematice cu probleme rezolvate, probleme propuse si articole. Capatasem o anumita experienta si am crezut ca pot sa concep o culegere de probleme de matematica. Era in anul 1972. Urmaream textele scrise de Moisil in Contemporanul si de asemenea, ma impresionau aparitiile lui la TV. Vorbea despre matematica si calculatoare. Atunci nu stiam de rolul important al calculatorului. Nici nu vazusem un calculator. Nu stiam cum arata. Incercam sa inteleg ceva din ce explica Moisil. Tot timpul explica faptul ca matematica este cea care are rolul primordial in aceasta aventura de cunoastere a omului. I-am scris o scrisoare prin care doream sa se exprime asupra faptului ca vreau sa scriu o culegere de probleme de matematica. Ce trebuie sa fac?. Stiu ca era in vara anului 1972, si prin iulie am primit o scrisoare de la Moisil. Era scrisa de la Sinaia si avea exact o pagina. Incepea asa; "Draga domnule Vlada, ...". Pentru adresare, folosea in redactare cuvantul "Mata". In esenta, imi scria ca o culegere de probleme de matematica nu inseamna o enumerare de enunturi si rezolvari de probleme, ci reprezinta o ordonare a acestora dupa teme, subiecte, nivele de intelegere, si ceea ce nu stiam atunci era ca doar un profesor cu experienta in pedagogie si psihologie, cu rezultate in activitatea de la clasa, poate sa realizeze un astfel de demers. Avea dreptate! Desi eram pasionat de matematica si de rezolvarea problemelor, era clar ca nu aveam experienta de care imi scria Moisil. Peste mai putin de un an, la 21 mai 1973 urma sa aflam ca Moisil a murit la un Congres in Ottawa, Canada. Ideile din scrisoare m-au urmarit toata viata, poate pentru ca am primit-o de la academicianul Moisil (poate ca si din acest lucru, in anul 2001 mi-am conturat ideea infiintarii CNIV - www.cniv.ro, si ulterior ICVL - www.icvl.eu, iar in anul 2007 forumul http://virtuallearning.ning.com) si ca atunci eram in anii din liceu. In anul 1973 am absolvit liceul, am avut Bacalaureatul si am avut concurs de admitere la facultatea de matematica, Univ. din Bucuresti, specializarea Informatica. Imi amintesc ca pe lista rezultatelor la concurs, in primele 100 de nume erau foarte multe nume pe care le stiam din Gazeta matematica. Nu am scris acea culegere de matematica nici pana astazi. Nu pentru ca nu am fost capabil, ci pentru ca am hotarat sa ma specializez in informatica. Am scris, in schimb carti de Informatica. Ca student am continuat colaborarea la Gazeta matematica. Mai tarziu (dupa 1991, cand s-a infiintat) am colaborat si la Gazeta de Informatica. Matematica este cea care m-a format ca "ganditor" si mi-a dat experienta in alegerea rationamentelor pentru rezolvarea problemelor, nu numai de matematica. Informatica, in schimb mi-a completat experienta in proiectarea si prelucrarea informatiilor pentru modelare, reprezentare, vizualizare si prelucrare in rezolvarea de probleme cu calculatorul. Dupa absolvirea facultatii, in perioada 1979-1985 am activat ca analist-programator la CINOR (Centrul de Informatica si Organizare al Municipilui Bucuresti). Dupa anul 1980 am lucrat la contracte de proiectare pentru calcule ingineresti si grafica pe calculator (Computer Graphics). Calculele erau realizate pe un mimicalculator american PDP 11M (Coral), iar reprezentarile grafice (desenele tehnice) pe o masa de desen automat germana DIGIGRAF. In anul 1980 am realizat primul test de program pentru reprezentari grafice pe masa de desen automat DIGIGRAF de la "Politehnica" Bucuresti. A reusit. In anul 1993 am inceput sa predau primul curs de Grafica pe calculator de la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Matematica si Informatica. Cu un an in urma, in anul 1992 imi aparuse la Editura Tehnica 2 volume "Grafica pe calculator in limbajele Pascal si C". La sfarsitul anului 1984 am avut concurs pe un post la CCUB (Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti). Aveam sa aflu prin anii 1986-1987 despre Inteligenta artificiala un "amestec" de matematica si informatica. Ordine si disciplina stiintifica si tehnologica se afla la cele doua stiinte. Acest lucru l-am cautat tot timpul!

3. L-am vazut si l-am ascultat pe Moisil:
- asa vorbea Moisil (interviu la TV, anul 1968 cred; volumul sunetului trebuie sa fie dat mai mare; audio pe youtube) | de rezerva
- si acum ... sa auziti pe doamna Viorica Moisil (n. 1913), sotia lui Moisil vorbind despre acesta, in ziua de 10 ian. 2006 la Facultatea de matematica si informatica Bucuresti, Amf. Spiru Haret, cu ocazia Centenarului nasterii lui Moisil: LINK (audio- yotube); am fost prezent la acel eveniment!
Cateva precizari: 1. evenimentul a avut loc la 10 ian. 2006 in amf. Spiru Haret, Fac. de matematica din Bucuresti, cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la nasterea lui Moisil (10.01. 1906 - 21.05.1973); 2. alaturi de doamna Moisil (n. 1913) se afla acad. prof. Solomon Marcus, iar domnul care se vede doar putin (din cauza calculatorului) este domnul prof. Stelian Niculescu. Toata stima pentru acesti oameni!
...

15 ianuarie 1850, întotdeauna Mihai Eminescu

Mereu avem nevoie de EMINESCU! / Always we need EMINESCU!

15 IANUARIE - Ziua Culturii Naţionale

Update: 2015 - Poetul Mihai Eminescu comemorat la Academia Română, 165 de ani de la naşterea poetului naţional | 2010 - 160 Ani de la Nasterea Poetului: www.eminescu.com.au/

Mihai Eminescu (15 January 1850 – 15 June 1889) was a Romantic poet, novelist and journalist, often regarded as the most famous and influential Romanian poet.  
Nasterea lui Eminescu (Mihai este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe Eminovici şi Ralucăi Eminovici)

...
Astazi chiar de m-as intoarce
A-ntelege n-o mai pot...
Unde esti, copilarie,
Cu padurea ta cu tot?
(1879, 1 febr. Mihail Eminescu)

... "Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată" ...

- Mihai Eminescu - Mai am un singur dor: http://www.mihaieminescu.ro | http://www.youtube.com (audio, video)
- Mihail Sadoveanu - Sara pe deal (1952) | http://www.trilulilu.ro | http://www.videonews.ro
- Tudor Gheorghe - Sara pe deal

- Gheorghe Zamfir - Doina de jale: http://www.youtube.com (audio, video)

Dedicatii: My Heart Will Go On - Celine Dion | Gheorghe Zamfir

Mihai Eminescu - un geniu si un titan

- Corneliu M. Popescu (1958-1977) - a tradus in engleza aproape toate poeziile lui Eminescu. L-am cunoscut pe tatal sau in anul 1987 si am aflat de acest lucru de la dansul. De fapt am aflat ca acest baiat minunat a murit cu mama lui la cutremurul din anul 1977 (Bilant catastrofal: Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter şi a fost, din punct de vedere al pagubelor, cel mai grav seism care a afectat România. Au fost 1.578 de morţi din care 1.424 în Bucureşti, aproximativ 11.300 de răniţi şi peste 35.000 de locuinţe distruse.În Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari - blocurile Nestor, Scala, Casata, Dunărea şi Continental, dar şi blocuri mai noi, construite în timpul regimului comunist. Şi-au pierdut viaţa, în urmă prăbuşirii clădirilor, actorul Toma Caragiu, scriitorii Alexandru Ivasiuc şi A. E. Baconski, istoricul Mihai Gafiţa, regizorul Alexandru Bocăneţ şi cântăreaţa Doina Badea. Tot la cutremurul din 1977 a murit, la numai 19 ani, şi Corneliu M. Popescu, traducătorul poeziilor lui Eminescu în engleză." www.adevarul.ro).
Este Laureat post-mortem al premiului Academiei Romane pentru lucrarea sa "Mihai Eminescu, Poems", publicata in 1978 de editura Eminescu.The Poetry Society at National Poetry Centre din Londra, instituie in 1983 "The European Poetry Translation Prize in memory of Corneliu M. Popescu". Din 1987 premiul se acorda in asociatie cu British Council. (2009 Concursul "Corneliu M. Popescu", Concursul de Traduceri Corneliu M. Popescu, The Award Ceremony of the Corneliu M Popescu Prize for Poetry Translation-audio ) | "Mihai Eminescu , Poems" by Corneliu M. Popescu - www.gabrielditu.com/eminescu/contents.asp: "Interesul meu pentru literatura a fost stirnit in cursul primilor mei ani de scoala de catre profesoara Natalia Mirescu, a fost intretinut de profesorii mei de romana ce au urmat si desavirsit de actuala profesoara Maria Pavnotescu de la liceul Nicolae Balcescu. Dar sint constient ca datorez totul iubitilor mei parinti - si mai ales mamei mele - care-si consacra toate fortele spre a ma pregati pentru o viata activa si utila in societate." Corneliu M. Popescu | Sursa: Gabriel Ditu, Australia, www.gabrielditu.com/eminescu/index.asp

TO THE STAR

So far it is athwart the blue
To where yon star appears,
That for its light to reach our view
Has needed thousand years.

Maybe that ages gone it shed
Its glow, then languished in the skies,
Yet only now its rays have sped
Their journey to our eyes.

The icon of the star that died
Slowly the vault ascended;
Time was ere it could first be spied,
We see now what is ended.

So is it when our love’s aspire
Is hid beneath night’s bowl,
The gleam of its extinguished fire
Enkindles yet our soul.

Translated by Corneliu M. Popescu
Sursa: Gabriel Ditu, Australia, www.gabrielditu.com/ (Terra viewed from space. Photo courtesy of NASA.)
- Time and Weather around the world (by Gabriel Ditu)

Vlada

Originea numelui VLADA (pag. 351)- Scriere originala: Влад (rusa) Pronuntie: VLAHT (rusa)
Upadate: 8 aprilie 2014 - Names Encyclopedia - statistics, meaning, distribution, famous people, etc. - http://namespedia.com/details/vlada
Upadate: 17 feb. 2014 -Harta numelor romanesti http://nume.ottomotor.ro/ro

Pentru numele "Vlada" se obtine zona de sus-Dobrogea, Calarasi, Teleorman,Giurgiu.

Lista numelor de botez din pomelnicele unor biserici si manastiri din mitropolia Bucurestiului din perioada secolelor XIV - XVIII se poate gasi in cartea (in lb. rusa): Documente vlaho-bulgaresti sau daco-slavone, (Vlaho-Bolgarskiea ili Dako-Slaveanskiea Gramoti), Iuri Venelin, Academia Imparateasca Rusa, St. Petersburg, 1840, pp. 341-359.
Cartea se gaseste aici: http://www.kroraina.com/knigi/jchorb/jv/index.html
Lista:
... Udrea, Udrican, Udrişte, Ursu ...

Vălchea, Vălculea, Văldas, Vaşaca, Velica, Velicico, Velisar, Vilaea, Vintila, Vişa, Vişan, Vişana, Vlad, Vlada, Vladilo, Vladul, Vlaica, Vlaico, Vlaicul, Vlaiculea, Vlăsan, Voica, Voinea, Voislav, Voiţa, Vuciţa, ...

... Zara, Zlata, Zmeada sau Smeada, Zoica, Zoiţa, Zota, Zul ...

OBSERVATII si NOTE

A) Utilizarea BD (Baza de date) Namepedia conţine mii de nume de familie din întreaga lume, plus alte informaţii despre acestea, cum ar fi: semnificaţia, originea, limbile, etc. | http://www.namepedia.org/

www.namepedia.org/ro/firstname/Vlada_(216739)/

Prenume asemanatoare (Search Results:)
# Nume Limbile Match
1. Vlada Croatian
2. Vlada Romanian
3. Valda Latvian, English, Italian, Hungarian (Magyar)
Countries, RomaniaNume de familie Vlada este folosit si ca nume de familie.
CroatiaNume de familie Vlada este folosit si ca nume de familie

Vlad - Acest nume de baiat este folosit in Rusa, Sarba, Croata si Ceha. Sursa lui este numele slav Volod, ce inseamna "domnie glorioasa". VLADA- nume de botez pentru fata (slava)

VLAD [slav] volod = putere

VLADIMIR [slava] volod = a conduce, putere + mer = mare, faima sau mir = pace

VLAD ( m )
Scriere originala: Влад (rusa) Pronuntie: VLAHT (rusa) Forma prescurtata a numelor slave care incep cu volod "lege". Vlad Dracula, printul Valahiei din secolul al 15-lea, a fost sursa de inspiratie pentru Bram Stoker pentru numele vampirului sau, Contele Dracula.

VLADIMIR ( m )
Scriere orginala: Владимир (rusa, sarba, bulgara, macedoneana) Pronuntie: vlah-DEE-meer (rusa), VLAD-i-meer (engleza) Inseamna "a conduce cu grandoare" sau "a conduce cu pace", derivat de la cuvintele slaved volod "a conduce" combinat cu mer "faimos, minunat" sau mir "pace". A fost numele Marelui Duce al Kievului din secolul al 17-lea, care este venerat pentru eforturile lui de a crestina Rusia. Un alt nume notabil este Vladimir Ilici Lenin, fondatorul statului sovietic.

VLADISLAV ( m )
Scriere originala: Владислав (rusa, bulgara, sarba) Pronuntie: vlah-dee-SLAHF (rusa) Inseamna "a conduce cu glorie", derivat de la cuvintele slave volod "a conduce" si slav "glorie".

B): in MACEDONIA numele VLADA este folosit cu semnificatia "guvernare": http://www.vlada.mk/?q=frontpage (Vlada Republike Hrvatske)
• Home
• Government

Teleorman

Denumirea Teleorman ar putea să aibă sensul de pădure nebună (în limba turcă din Turcia: deli orman).
"Prin gândire putem descoperi noi lumina. Nu umilinţa, ci flacăra cugetării ne poate înălţa ..."(Marin Preda).

---

Marin Preda (1922-1980) - nascut in localitatea Siliştea-Gumeşti, Teleorman
"Când omul uită de Dumnezeu, uită şi Dumnezeu de el şi îl lasă singur în faţa păcatelor". (Marin Preda, Moromeţii)

"Cultura e o formă de viaţă prin care o colectivitate umană îşi exprimă forţa creatoare".
"Dacă dragoste nu e, nimic nu e". (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni)

- LINK (interviu 1970), LINK (despre el)

- LINK (O scrisoare inedita a lui Marin Preda)

- Morometii (film 1988, regizor Stere Gulea) LINK , LINK (Taierea Salcamului, www.youtube.com)

---

Liviu Vasilică (1950-2005) - nascut in localitatea Plosca, Teleorman
- Mãrine, la nunta ta (www.trilulilu.ro), Tudor Gheorghe - Mãrine la nunta ta, Hai, hai cu trãsioara,
- Fir-ai tu, sa fii, de murg, Liviu Vasilica de la Plosca, Dunare , Dunare,
- Canta cucule, Ethnos & Liviu Vasilica
Sursa: http://www.youtube.com

Comentariu: Despre bunicii mei
Roşiori de Vede si Videle sunt localitati in Teleorman.
- Bunicii mei din partea mamei (numele ei de fata este MOROMETE) sunt veniti in Dobrogea din Roşiori de Vede. Dupa Răscoala ţărănească din anul 1907 (a început în martie 1907 în Moldova şi s-a răspândit repede, ajungând până în Valahia) din Romania au venit in Dobrogea printre ultimii unde au primit 5 ha de pamant. Cauza rascoalei din 1907: "Cauza dezastrului în care a căzut ţara este numai - da, numai nenorocita politică, ce o fac partidele şi bărbaţii noştri de Stat de patruzeci de ani încoace !", 1907 din primăvară până'n toamnă de I. L. Caragiale. Au primit pamant in localitatea Viroaga din Dobrogea, unde s-a nascut mama mea Maria (n.1922).
- Bunicii mei din partea tatalui (numele de familie este VLADA) sunt veniti in Dobrogea din Videle, tot in aceleasi conditii, unde au primit pamant in localitatea Movila Verde. Aici s-a nascut tatal meu Constantin (n.1923,d.1989), unde s-a casatorit cu mama mea in anul 1946 (an greu de seceta si saracie!, Historia, Ionel Claudiu Dumitrescu, 2006) si unde ne-am nascut noi, copiii lor: Florica, Ion, Nicolae, Marin si Alexandru.