Democrația se învață !

Democrația se învață atât la nivel individual, cât și la nivelul unei comunități. Învățarea se obține printr-un proces îndelungat, prin care în realitate se realizează principiile implementării democrației și, prin care membrii comunității obțin acel comportament specific democrației. Pentru membrii comunităţii, acestea devin practici, ca urmare a comportamentului cetăţenilor şi al autorităţilor publice. Doar prin procesul învățării se realizează eliminarea obiceiurilor și a mentalităților vechi, contrare principiilor democratice. Democratia înseamnă înainte de toate dezbateri, la nivel local sau la nivel național, apoi selectarea unor soluții pentru rezolvarea problemelor dezbătute, după care urmează prin vot alegerea soluției optime.

„Învățarea pozitivă” vs. „Învățare negativă”

Doar prin procesul învățării se realizează eliminarea obiceiurilor și a mentalităților vechi contrare principiilor democratice. Trebuie să precizăm că prin învățare nu se înțelege doar „învățarea pozitivă”, ci și „învățarea negativă” ce reprezintă acele obiceiuri, acțiuni, mentalități contrare principiilor democratice. De altfel, conceptul de „învățare negativă” nu este clar înțeles nici în domeniul profesional. De exemplu, încă din formarea inițială (școală și facultate) se învață lucruri depășite din multe puncte de vedere (în mass-media sunt prezentate astfel de exemple). Tot ceea ce se învață trebuie să se supună regulilor de eficiență, de oportunitate, de corectitudine, de veridicitate etc.

Referințe
M, Vlada, Este nevoie de implicare. Matematica pentru elevi trebuie regândită, Tribuna învățământului, http://www.tribunainvatamantului.ro
De elev nu te apropii interzicând telefonul şi obligându-l să memoreze abstract, http://www.cugetliber.ro

---

Un disciplol al lui Grigore C. Moisil: Luminița State by Tudor Bălănescu

IN MEMORIAM

"Născută pentru a fi profesor, Luminiţa Doina State a luminat calea a zeci de generaţii de studenţi de la universităţile la care a lucrat. Cursurile sale, atractive prin noutatea şi actualitatea temelor abordate, au contribuit la instruirea profesională, la cele mai înalte standarde, a studenţilor pe care i-a iubit şi faţă de care a manifestat aceeaşi exigenţă la care îşi supunea propria activitate." Universitatea din Pitești - http://www.curier.ro

Fragmente din articolul lui Tudor Bălănescu “Un disciplol al lui Grigore C. Moisil: Luminița State”, Curtea de la Argeș , nr. 3 (64) Martie 2016, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VII_3_64/VII_3_64.pdf

Lumința Doina Radu (n. 27 ianuarie 1948 – d. 9 ianuarie 2016), fiica profesorului universitar Ion Radu și a învățătoarei Maria Radu, care s-au ocupat cu o grijă exemplară de educația unicului copil, s-a născut în comuna Pătroaia, județul Dâmbovița. În perioada 1965-1970 o regăsim ca studentă eminentă a secției de Mașini de Calcul, înființată prin strădania acad. Grigore C. Moisil de a iniția cicluri de pregătire specializată la Facultatea de Matematică-Mecanică a Universității din București într-un domeniu care abia înmugurea: Informatica.

Prestigiul academic și social al lui Grigore C. Moisil era covârșitor, astfel că a reușit să înființeze Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), ca unitate de cercetare și proiectare în Informatică, și să doteze universitatea cu un calculator (de ultimă generație atunci) IBM 360/30, furnizat de liderul mondial al constructorilor de calculatoare și al producătorilor de sisteme software din acea vreme, International Business Machines Corporation, New York.
       
O sarcină la fel de grea era constituirea colectivului de cadre didactice și de cercetare, deoarece se pornea, practic, de la zero. O parte dintre colaboratorii lui Moisil s-au raliat acestei inițiative și au preluat sarcina de a asigura instruirea studenților și de a se integra direcțiilor de cercetare din noua disciplină. La Facultatea de Matematică-Mecanică au predate primele cursuri de Informatică: Paul Constantinescu, Leon Livovschi, Solomon Marcus, Constantin P. Popovici, Sergiu Rudeanu, Alexandru Solian, Dragoș Vaida, Ion Văduva. Se învăța nu numai programarea calculatoarelor (în Assembler și în Fortran, un limbaj care se mai folosește și azi), ci și discipline de Informatică teoretică (Teoria algoritmilor, Limbaje formale și automate, Tehnici de compilare, etc.). Prezența acestui ultim tip de discipline în planul de învățământ era un specific al Facultății de Matematică-Mecanică și o consecință a faptului că toți cei implicați aveau un puternic „background” matematic care le facilita o integrare firească în direcții de cercetare de vârf ale domeniului Computer Science.

Luminița State urmează direcțiile enunțate de Moisil și abordează obiective de Inteligență artificială și de analiză, prelucrare a semnalelor și recunoaștere a formelor, pe care le aprofundează în anul universitar 1973-1974 la Brown University, Providence Rhode Island, USA, unde a beneficiat de o bursă Fulbright. Primele rezultate originale nu întârzie să apară și sunt integrate în teza sa de doctorat din anul 1977, intitulată “Contribuții la teoria recunoașterii formelor din punctual de vedere al teoriei estimației statistice”, elaboratã la Universitatea din București sub conducerea profesorului Silviu Guiașu (în prezent, la York University, Toronto, Canada).

Ulterior, domeniile sale de interes științific se diversificã, incluzând calculul neuronal, sistemele fuzzy (un domeniu în care Moisil a fost precursor), programarea logicã, algoritmii genetici și programarea evoluționistă, teoria învățării, demonstrarea automată a teoremelor. Această tendință de implicare în domenii de cercetare cât mai diversificate era o caracteristicã a discipolilor lui Moisil, care le cultiva aptitudinile multidisciplinare.

Unul dintre obiectivele formulate de Moisil, diagnosticarea automată, este abordat de Luminița State în preocupările științifice proprii și ale doctoranzilor săi de la Universitatea din Pitești, elaborând modele și algoritmi de procesarea semnalului imagistic și de implementare a unor aplicații specifice de telemedicină. Este posibil ca această sensibilitate spre domeniul menționat să se fi datorat și mediului familial: soțul, Marcel, fiica sa Monica și ginerele Dorin, precum și nora Simona erau medici, numai Radu urmase profesia mamei. Lucrările sale și ale colaboratorilor (F. Calnegru, C.L. Cocianu, D. Constantin, M. Miroiu, I. Paraschiv-Munteanu, N. Popescu-Bodorin, S. Rubin, C. Sãraru, R. State, R. Stuart, R. Ștefan, V. Ștefãnescu, C. Uscatu, P. Vlamos) conțin contribuții relevante privind compresia imaginilor medicale în scopul transmiterii către centrele medicale de analiză și diagnoză prin canale afectate de perturbații și restaurarea imaginilor degradate. Aparatul matematic este impresionant, tehnicile de restaurare bazate pe abordări de natură statisticã și informațională fiind completate cu cele de instruire supervizată sau nesupervizată pentru recunoașterea automată pe baza corpusurilor medicale existente. Algoritmii și tehnicile elaborate și-au găsit întruchiparea în cadrul a numeroase proiecte care au fost realizate sub responsabilitatea sa științifică, unul primind în anul 2006, din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, precum și din partea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, Premiul III „Pentru proiecte de cercetare dezvoltare complexe, aria tematică Tehnologii Informaționale și de Comunicații”.

În perioada 1970-1998 a fost cadrul didactic la Facultatea de Matematică din cadrul Universității din București, iar după anul 1998 s-a transferat la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității din Pitești, unde s-a preocupat de constituirea Școlii doctorale de Informatică. Luminița State a publicat 15 cărți și peste 120 de articole științifice, atât în țară cât și în străinătate, în următoarele domenii complexe: inteligența artificială, calcul neuronal, recunoașterea formelor, procesarea digitala a imaginilor.

Referințe
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumini%C8%9Ba_State

---

Prof. dr. Ileana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni

Motto: "Am predat cu mare placere si daruire, mi-am iubit studentii de la care am primit energie si o minunata "tinerete" sufleteasca. Aceasta reprezinta caracteristica majora a profesiunii careia m-am dedicat " Ileana Popescu

Prof. univ. dr. Ileana Popescu s-a născut la 23 septembrie 1947, Orăștie, judetul Hunedoara. A absolvit, în perioada 1965-1970 (5 ani), Facultatea de Matematică-Mecanică - Universitatea din București, secția de "Mașini de Calcul" (grupa 506) înființată de acad. Grigore C. Moisil, în anul 1960.

• După absolvire, a fost angajată asistent stagiar la catedra de "Teoria algebrică a mecanismelor automate" condusă de acad. Grigore C. Moisil, devenind titular în anul următor.
• În anul 1976, și-a susținut teza de doctorat în Informatică cu titlul "Metode Monte Carlo pentru rezolvarea unor clase de ecuații integrale și aplicații" sub conducerea prof. dr. Ion Văduva, la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.

• În perioada 1977-1980 a fost cooperant universitar la Universitatea din Constantine, Algeria
• La Facultatea de Matematică - Universitatea din București a parcurs următoarele grade universitare - 1970-1984, asistent universitar; 1984-1991, lector universitar; 1991-2001, conferentiar universitar, iar in perioada 2001-2014 profesor universitar.

Domenii de competenta: Modele de simulare; Metode Monte Carlo; Informatica aplicata - metode numerice, sisteme de operare, baze de date.

Cursuri predate: Bazele informaticii; Masini de calcul si teoria programarii; Analiza numerica; Logica matematica; Sisteme de operare si teleprelucrarea datelor; Sisteme de programe pentru minicalculatoare; Modelarea matematica a sistemelor de operare; Probleme actuale in proiectarea si utilizarea sistemelor de operare; Proiectarea bazelor de date; Baze de date; Sisteme de gestiune a bazelor de date; Baze de date distribuite; Tehnici avansate de modelare a informatiei etc.

Invitatii in strainatate: Krefeld University, Germania, 1992; Institut Universitaire de Technologie Toulouse, Franta, 1995; Universite de la Mediterranee Marseille, Franta, 1996; Universidad de Granada, Spania, 1997; Aalborg University, Danemarca, 1999.

Membru: ACM; Senatul Universitatii din Bucuresti (2000-2004); Consiliul Profesoral al Facultatii de Matematica si Informatica; Director al Colegiului de Informatica (1999-2004).

Exemple de articole științifice.

• A Multivariate Autoregressive AR(1) Model of Distributed Database Systems, Rev. Roumaine Math. Pures Appl., Vol.43, No.9-10, 873-879, 1998 (cu M. Dumitrescu). 
• Monte Carlo Methods for the Estimating the Solution of an Integral Equation, Rev. Roumaine Math. Pures Appl., 119-127, Vol.45, No.1, 2000. 
• The Solution of an Integral Equation Via Monte Carlo Simulation, Analele Univ. Bucuresti, Seria Informatica, 43-53, 50, No.1, 2001. 
• O clasa de estimatori Monte Carlo pentru solutia unei ecuatii integrale, Stud. Cerc. Mat., Vol.41, No.2, 73-77, 1989.

REFERINTE
[1] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan C. Andreian Cazacu), Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1984
[2] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan N. Boboc), Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1988
[3] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan V. Preda), Editura Universitatii din Bucuresti, 1997
[4] Gr. Albeanu (editor), Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice din Facultatea de Matematica (Decan V. Preda), Editura Universitatii din Bucuresti, 2000
[5] M. Vlada,60 de ani de la apariția Informaticii la Universitatea din Bucureşti, http://mvlada.blogspot.ro/2015/04/60-de-ani-de-la-aparitia-informaticii.html

---

Prof. dr. Nicolae Țăndăreanu, un pionier al informaticii românești

IN MEMORIAM

Prof. univ. dr. Nicolae Țăndăreanu (1947-2013) s-a nascut la 25 februarie 1947, in orasul Campia-Turzii, judetul Cluj-Napoca. A absolvit, in perioada 1965-1970 (5 ani), Facultatea de Matematica-Mecanica - Universitatea din Bucuresti, sectia de "Masini de Calcul" (grupa 506) infiintata de acad. Grigore C. Moisil, in anul 1960¹. "Gr. C. Moisil a militat pentru introducerea calculatoarelor în învăţământ şi în viaţa socială. Lui i se datorează înfiinţarea, în 1957, a Catedrei de teoria algebrică a mecanismelor automate; din catedra de Algebră, al cărei şef era Gr. C. Moisil, s-a desprins noua catedră, în frunte cu Gr. C. Moisil însuşi. Această catedră avea să devină, peste ani, Catedra de Informatică" Sergiu Rudeanu.

• Dupa absolvire, a fost angajat asistent stagiar la catedra de "Teoria algebrica a mecanismelor automate" condusa de acad. Grigore C. Moisil, devenind titular in anul urmator.
• In anul 1975, si-a sustinut teza de doctorat in Informatica cu titlul "Contributii la studiul automatelor probabiliste si al limbajelor reprezentate de acestea" (Contributions to the study of the Probabilistic Automata and their Languages) sub conducerea prof. dr. Constantin P. Popovici, la Facultatea de Matematica, Universitatea din Bucuresti.
• In anul 1978, se transfera la Facultatea de Matematica si Informatica, Universitatea din Craiova, si obtine prin concurs, postul de Lector univ., apoi postul de Conferentiar, in anul 1990, si postul de Profesor, in anul 1993.

• La Facultatea de Matematica si Informatica a Universitatii din Craiova a fost seful Catedrei de Informatica, Decan in perioada 2008-2012 si, Director al Centrului de Cercetare in Inteligenta Artificiala din cadrul Departamentului de Informatica.
• In anul 2005, devine conducator de doctorat - Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii Nr. 4807/2005, Domeniul fundamental: Stiinte exacte, Domeniul: Informatica, Aria de interes: reprezentarea cunostintelor, baze de cunostinte

Experinta profesionala si competente:

• Perioada 1972-1990: Automate probabiliste, Limbaje formale, Algebre booleene, Functii booleene generalizate
• Perioada 1990-2013: Inteligenta Artificiala si Programare logica, Limbajul Prolog, Reprezentarea cunostintelor, Baze de cunostinte, Sisteme expert, Software evoluat.

Experinta didactica, cursuri si laboratoare (1971-2013): Limbaje de programare, Teoria grafurilor, Logica si calculatoare, Bazele Informaticii, Teoria algoritmilor, Bazele logice ale Inteligentei Artificiale, Decidabilitate in Accelerarea Convergentei, Baze de Cunostinte, Sisteme Expert, Calculabilitate si deductie in Inteligenta Artificiala, Operare multiacces si Software evoluat, Procesarea semnalului vocal, Sisteme algebrice de reprezentare a cunostintelor, Sisteme inteligente de dialog.
Ultimele Cursuri predate in anul universitar 2011- 2012: Sisteme algebrice de reprezentarea a cunostintelor (Master MMIA, an II, sem.1); Sinteza si recunoasterea vorbirii (Master MMIA, an II, sem.1); Sisteme de dialog inteligente (Master MMIA, an II, sem.2).
Membru in organizatii si societati: American Mathematical Society (din anul 1980); IEEE Computer Society (din anul 1997) ; International Biographical Centre, Advisory Council, Cambridge, England (din anul 1995); Research Board of Advisors, American Biographical Institute (din anul 1996); Association for Computing Machinery (din anul 1998); Societatea de Stiinte Matematice din Romania (din anul 1978);
Bibliografia inclusa in volume enciclopedice: International Book of Honor, Fourth World Edition (p.223); Dictionary of International Biography, Twenty Fourth Edition (p.328); Who's Who in the World, 19th Edition; Certificate of Merit, awarded by International Biographical Centre, Cambridge,England (May,1995).



Promoția 1970 - Mașini de Calcul

Promotia (1965-1970), grupa 506 "Masini de calcul" (31 absolventi) a avut ca profesori urmatoarele cadre didactice de informatica: Anca Bârsănescu (as.), Virgil Căzănescu (as.), Marigena Eftimie (as.), Ion Filloti (cerc. st.), Horia Georgesu (as.), Maria Lovin (analist de sisteme), Grigore C. Moisil (acad. prof.), Stelian Niculescu (analist de sisteme), Constantin P. Popovici (conf.), Nicolae Popoviciu (analist de sisteme), Sergiu Rudeanu (conf.). Liviu Sofonea (analist de sisteme). Sursa: http://fmi.unibuc.ro/.

• Promoția 1970 - Mașini de Calcul (31 absolventi) - http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html 

L-am cunoscut si l-am admirat foarte mult pe profesorul Nicolae Țăndăreanu.  In anul 1994, la sustinerea unei teze de doctorat (sala 1 de la Facultatea de Matematica), ne-am intalnit si am discutat despre preocuparile fiecaruia.Din anul 1990 am inceput programul pentru doctorat in domeniul Inteligentei artificiale-baze de cunostinte. Amandoi aveam interese stiintifice comune. Cu acea ocazie mi-a daruit ultima sa carte publicata in anul 1994 "Programarea logica. Limbajul Prolog". Cartea era dedicată "Nicoletei și lui Claudiu". Mi-a scris dedicația: "Colegului și prietenului meu Marinică Vlada, cu alese sentimente de stimă și prețuire" N.Ț. În anul 1998, când mi-am susținut teza de doctorat, profesorul Nicolae Țăndăreanu a fost în comisia de susținere a tezei de doctorat.

---

(1) PRECIZĂRI: In perioada 1950-1960, deja, in lume se construisera calculatoare electronice, iar Informatica (Computer Science) avea fundamentele de baza create si implementate pentru sistemele automate de calcul. Conceptul/atributul "Automat" a dominat lumea calculatoarelor si a Informaticii aproape 30 de ani, pana cand realizarile microelectronicii au produs trecerea la o noua etapa in dezvoltarea sistemelor de calcul - dominatia microprocesoarelor. In Romania, chiar daca era o perioada grea din cauza sistemului politic, domeniile stiintei si tehnicii erau intr-o continua dezvoltare, prin entuziasmul si initiativele multor oameni de stiinta si prin efortul inginerilor si al specialistilor de a fi la curent cu cercetarile si realizarile din stiinta si tehnica mondiala. Un exemplu in acest sens, este matematicianul Grigore C. Moisil, ce a demonstrat ca a avut o viziune in ceea ce priveste aplicatiile matematicii in stiinta si tehnica, dar care a depus eforturi considerabile si pentru dezvoltarea invatamantului, fiind astazi recunoscut ca parintele informaticii romanesti: https://www.computer.org/web/awards/pioneer-grigore-moisil. In demersurile lui s-a confruntat cu multe obstacole, amintim, de exemplu, ca in ultimii 3 ani de viata, intrase in contradictie cu conducerea facultatii si prin urmare, a avut cursuri de matematica la facultatile de drept si filosofie ale Universitatii din Bucuresti. Din pacate, trebuie sa recunosc ca si dupa revolutie (anul 1989), mentalitatile oamenilor cu functii de conducere nu s-au adaptat corespunzator, si ca exemplu, am ramas surprins sa constat ca in anul 2006, cand i-am dedicat lui Moisil organizarea CNIV, a existat cineva din conducere care mi-a spun "sa nu cumva sa suparam pe cineva!", e drept ca ceilalti din conducere au sprijinit initiativa centenarului lui Gr. C. Moisil.

Grigore C. Moisil a fondat o şcoală de Logică matematică şi a pus bazele Informaticii româneşti:

• 1954: Bazele secției de "Mașini de calcul" prin cursul liber de "Teoria algebrică a mecanismelor automate" ținut de Gr. C. Moisil la Facultatea de Matematică și Fizică. 
• 1956: Gr. C. Moisil este numit președinte al Comisiei de automatizare a Academiei, iar ulterior, în anul 1965 devine președinte al Comisiei de Cibernetică a Academiei
• 1959: Grigore C. Moisil înființează sectia de “Maşini de calcul”, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor români de la Bucureşti (din anul 1956). Specializarea "Masini de calcul" era organizata in ultimii 2 ani din cei 5 ani de studii. In anul 1961, primii 10 absolvenţi ai secţiei au fost angajaţi la IFA si în institute de cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică. In anul 1974 aceasta specializare/sectie se va numi Informatica (In anul universitar 1974/1975 a existat seria C de Informatica cu 4 grupe-115 studenti)
• 1965: În octombrie 1965 Grigore C. Moisil devine şeful catedrei de Maşini de Calcul de la Facultatea de Matematică - Mecanică unde predă Capitole Speciale de Maşini de Calcul şi Teoria Programării. 
• 1970: Programul de informatizare la nivel naţional, în perioada 1970/1971, a determinat înfiinţarea la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, a secţiilor de Informatică (profil matematică), a secţiilor de Calculatoare şi automatică (profil ingineresc), respectiv a secţiilor de Informatică economică (profil economic).

Discipolii acad. Grigore C. Moisil de la Facultatea de Matematică și Informatică din București: Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu, Leon Livovschi, Dragoș Vaida, Ioan Tomescu, Ion Văduva, Popovici C. Constantin, Emil Căzănescu.

Urmașii ideilor și continuatorii inițiativelor lui Grigore C. Moisil: Gheorghe Păun, Cristian Calude, Adrian Atanasiu, Horia Georgescu, George Georgescu, Octavian Bâscă, Ileana Popescu, Luminița State, Nicolae Țăndăreanu, Tudor Bălănescu, Alexandru Mateescu, Radu Nicolescu, Ioan Roșca, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Stelian Niculescu.

Astăzi, Informatica face parte din categoria ştiinţelor exacte, alături de Matematică, Fizică şi Chimie. Dacă, în România, secția/specializarea de Informatică s-a înființat în principalele centre universitare, în anul 1971, recent, în anul 2016, Informatica a fost declarată de către ministerul de profil, ramură de știință în cadrul domeniului fundamental “Matematică și științe ale naturii”. Astfel, Guvernul României a aprobat, în luna mai 2016, Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor sau programelor de studii universitare, cât şi structura instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016-2017, înfiinţându-se o nouă ramură de ştiinţă - ”Informatica”.

---

REFERINTE
[1] Pagina personala Nicolae Tandareanu, http://id.inf.ucv.ro/~ntand/
[2] Pagina personala Nicoleta Tandareanu, http://tandareanu.ro/ntand/
[3] Promotia 1970, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html
[4] AMS, Genealogy.org, http://www.genealogy.ams.org/id.php?id=174759
[5] Tudor Balanescu, Un discipol al lui Grigore C. Moisil: Luminita State,Curtea de la Arges, Nr. 3(64), martie 2016, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VII_3_64/VII_3_64.pdf
[6] Sergiu Rudeanu, Grigore C. Moisil (1906-1973) by Sergiu Rudeanu, 90 de ani de la naşterea matematicianului Grigore C. Moisil, Gazeta Matematică, nr. 1, 1996, http://mvlada.blogspot.ro/2016/01/grigore-c-moisil-1906-1973-by-sergiu.html
[7] Marin Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014, http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/informatica-la-universitatea-din.html
[8] M. Vlada, 60 de ani de la apariția Informaticii la Universitatea din Bucureşti, http://mvlada.blogspot.ro/2015/04/60-de-ani-de-la-aparitia-informaticii.html

---

Grigore C. Moisil, 1996 Computer Pioneer Award

"For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers."
Grigore C. Moisil pioneered the application of mathematical logic to computer science. In the 1950s, Moisil developed a new structural theory of finite automata and proposed what he called "The trivalent Lukasziewiczian algebras applied to the logic of switching circuits," an important contribution to the development of computer science in those early years.

Ref.: https://www.computer.org/web/awards/pioneer-grigore-moisil

"In 1996, the IEEE Computer Society granted him posthumously the Computer Pioneer Award, in recognition of his merits as founder of computer science, along with other thirty-two scientists among whom E.W.Dijkstra, H.H. Aitken, J.F.Forester, K.Zuse and D.A.Huffman.[24] Solomon Marcus (1925-2016), one of the outstanding personalities of the Romanian culture and mathematical world, wrote: Moisil’s heritage belongs to the Romanian culture and the new generations deserve to know this unusual personality." Ioana I. Moisil, ICCCC 2016 from http://dzitac.ro

Source: ICCCC 2016 - dedicated to the 110th anniversary of Grigore C. Moisil, 6th International Conference on Computers Communications and Control- IEEE & Agora University of Oradea http://dzitac.ro/files/icccc/PreprintProcICCCC2016.pdf

From Łukasiewicz-Moisil Logic to Computers by Ioana Moisil

About the Computer Pioneer Award

The Computer Pioneer was established in 1981 by the Board of Governors of the IEEE Computer Society to recognize and honor the vision of those people whose efforts resulted in the creation and continued vitality of the computer industry. The award is presented to outstanding individuals whose main contribution to the concepts and development of the computer field was made at least fifteen years earlier - Image and Ref.: https://www.computer.org/web/awards/pioneer .

Computer Pioneer Past Recipients

1.    2016: E. Grady Booch     - For pioneering work in Object Modeling that led to the creation of the Unified Modeling Language (UML).
2.    2015: Michael J. Flynn - For more than 50 years of leadership, which includes the creation of TCCA and SIGARCH, basic contributions to computer arithmetic, microarchitecture and multiprocessing, and quantitative analysis of microarchitectures.
3.    2015: Peter M. Kogge - For the pioneering of three areas of computer architecture development of parallel algorithms for recurrence embodied in the Kogge-Stone adder, development of the multi-core microprocessor chip and the formalization of methods for designing the control of a computer pipeline.
4.    2014: Linus Torvalds   -  For pioneering development of the Linux kernel using the open-source approach.
5.    2013: Stephen B. Furber  -   For pioneering work as a principal designer of the ARM 32-bit RISC microprocessor.
6.    2013: Edward Feigenbaum  -   For pioneering work in Artificial Intelligence, including development of the basic principles and methods of knowledge-based systems and their practical applications.
7.    2012: Cleve Moler   -  For improving the quality of mathematical software, making it more accessible and creating MATLAB.
8.    2011: David Kuck  -   For pioneering parallel architectures including the Illiac IV, the Burroughs BSP, and Cedar; and, for revolutionary parallel compiler technology including Parafrase and KAP Tools.
9.    2009: Jean Sammet  -   For pioneering work and lifetime achievement as one of the first developers and researchers in programming languages.
10.    2009: Lynn Conway   -  For contributions to superscalar architecture, including multiple-issue dynamic instruction scheduling, and for the innovation and widespread teaching of simplified VLSI design methods.
11.    2008: Betty Jean Jennings Bartik  -   For pioneering work as one of the first programmers, including co-leading the first teams of ENIAC programmers, and pioneering work on BINAC and UNIVAC I.
12.    2008: Edward J. McCluskey  -   For seminal contributions to the design and synthesis of digital systems over five decades, including the first algorithm for logic synthesis (the Quine-McCluskey method).
13.    2008: Carl A. Petri  -   For establishing Petri net theory in 1962, which not only was cited by hundreds of thousands of scientific publications but also significantly advanced the fields of parallel and distributed computing.
14.    2006: Mamoru Hosaka  -   For recognition of pioneering activities within computing in Japan.
15.    2006: Arnold M. Spielberg   -  For recognition of contribution to real-time data acquisition and recording that significantly contributed to the definition of modern feedback and control processes.
16.    2004: Frances (Fran) E. Allen  -   For pioneering work establishing the theory and practice of compiler optimization.
17.    2003: Martin Richards  -   For pioneering system software portability through the programming language BCPL widely influential and used in academia and industry for a variety of prominent system software.
18.    2002: Per Brinch Hansen  -   For pioneering development in operating systems and concurrent programming, exemplified by work on the RC4000 multiprogramming system, monitors, and Concurrent Pascal.
19.    2002: Robert W. Bemer   -  For meeting the world's needs for variant character sets and other symbols, via ASCII, ASCII-alternate sets, and escape sequences.
20.    2001: Vernon L. Schatz  -   For the development of Electronics Funds Transfer which made possible computer to computer commercial transactions via the banking system.
21.    2001: William H. Bridge  -   For the marrying of computer and communications technology in the GE DATANET 30, putting terminals on peoples desks to communicate with and timeshare a computer, leading directly to the development of the personal computer, computer networking and the internet.
22.    2000: Harold W. Lawson  -   For inventing the pointer variable and introducing this concept into PL/I, thus providing for the first time, the capability to flexibly treat linked lists in a general-purpose high level language.
23.    2000: Gennady Stolyarov  -   For pioneering development in Minsk series computers' software, of the information systems' software and applications and for data processing and data base management systems concepts dissemination and promotion.
24.    2000: Georgiy Lopato  -   For pioneering development in Belarus of the Minsk series computers' hardware, of the multicomputer complexes and of the RV family of mobile computers for heavy field conditions.
25.    1999: Herbert Freeman   -  For pioneering work on the first computer built by the Sperry Corporation, the SPEEDAC, and for subsequent contributions to the areas of computer graphics and image processing.
26.    1998: Irving John (Jack) Good  -   For significant contributions to the field of computing as a Cryptologist and statistician during World War II at Bletchley Park, as an early worker and developer of the Colossus at Bletchley Park and on the University of Manchester Mark I, the world's first stored program computer.
27.    1997: Homer (Barney) Oldfield  -   For pioneering work in the development of banking applications through the implementation of ERMA, and the introduction of computer manufacturing to GE.
28.    1997: Frances Elizabeth (Betty) Snyder-Holberton  -   For the development of the first sort-merge generator for the Univac which inspired the first ideas about compilation.
29.    1996: Angel Angelov  -   For computer science technologies in Bulgaria.
30.    1996: Richard F. Clippinger  -   For computing laboratory staff member, Aberdeen Proving Ground, who converted the ENIAC to a stored program.
31.    1996: Edgar Frank Codd  -   For the invention of the first abstract model for database management.
32.    1996: Norbert Fristacky -    For pioneering digital devices.
33.    1996: Victor M. Glushkov   -  For digital automation of computer architecture.
34.    1996: Jozef Gruska   -  For the development of computer science in former Czechoslovakia with fundamental contributions to the theory of computing and extraordinary organizational activities.
35.    1996: Jiri Horejs  -   For informatics and computer science.
36.    1996: Lubomir Georgiev Iliev  -   A founder and influential leader of computing in Bulgaria; leader of the team that developed the first Bulgarian computer; made fundamental and continuing contributions to abstract mathematics and software.
37.    1996: Robert E. Kahn  -   For the co-invention of the TCP/IP protocols and for originating the Internet program.
38.    1996: Laszlo Kalmar  -   For recognition as the developer of a 1956 logical machine and the design of the MIR computer in Hungary.
39.    1996: Antoni Kilinski  -   For pioneering work in the construction of the first commercial computers in Poland, and for the development of university curriculum in computer science.
40.    1996: Laszlo Kozma  -   For development of the 1930 relay machines, and going on to build early computers in post-war Hungary.
41.    1996: Sergey A. Lebedev  -   For the first computer in the Soviet Union.
42.    1996: Alexey A. Lyapunov  -   For Soviet cybernetics and programming.
43.    1996: Romuald W. Marczynski   -  For pioneering work in the construction of the first Polish digital computers and contributions to fundamental research in computer architecture.
44.    1996: Grigore C. Moisil  -   For polyvalent logic switching circuits.
45.    1996: Ivan Plander   -  For the introduction of computer hardware technology into Slovakia and the development of the first control computer.
46.    1996: Arnols Reitsakas   -  For contributions to Estonia's computer age.
47.    1996: Antonin Svoboda  -   For the pioneering work leading to the development of computer research in Czechoslovakis and the design and construction of the SAPO and EPOS computers.
48.    1995: Gerald Estrin  -   For significant developments on early computers.
49.    1995: David Evans  -   For seminal work on computer graphics.
50.    1995: Butler Lampson  -   For early concepts and developments of the PC.
51.    1995: Marvin Minsky -    For conceptual development of artificial intelligence.
52.    1995: Kenneth Olsen  -   For concepts and development of minicomputers.
53.    1994: Gerrit A. Blaauw  -   In recognition of your contributions to the IBM System/360 Series of computers.
54.    1994: Harlan D. Mills   -  In recognition of contributions to Structured Programming.
55.    1994: Dennis M. Ritchie   -  In recognition of contributions to the development of Unix.
56.    1994: Ken L. Thompson  -   For his work with UNIX.
57.    1993: Erich Bloch  -   For high speed computing.
58.    1993: Jack S. Kilby  -   For co-inventing the integrated circuit.
59.    1993: Willis H. Ware   -  For the design of IAS and Johnniac computers.
60.    1992: Stephen W. Dunwell  -   For project stretch.
61.    1992: Douglas C. Engelbart  -   For human machine interaction.
62.    1991: Bob O. Evans     For compatible computers.
63.    1991: Robert W. Floyd  -   For early compilers.
64.    1991: Thomas E. Kurtz   -  For BASIC.
65.    1990: Werner Buchholz  -   For computer architecture.
66.    1990: C.A.R. Hoare  -   For programming languages definitions.
67.    1989: John Cocke  -   For instruction pipelining and RISC concepts.
68.    1989: James A. Weidenhammer  -   For high speed I/O mechanisms.
69.    1989: Ralph L. Palmer   -  For the IBM 604 electronic calculator.
70.    1989: Mina S. Rees   -  For the ONR Computer R&D development beginning in 1946.
71.    1989: Marshall C. Yovits   -  For the ONR Computer R&D development beginning in 1946.
72.    1989: F. Joachim Weyl   -  For the ONR Computer R&D development beginning in 1946.
73.    1989: Gordon D. Goldstein  -   For his work with the Office of Naval Research and computer R&R beginning in 1946.
74.    1988: Freidrich L. Bauer  -   For computer stacks.
75.    1988: Marcian E. Hoff, Jr.  -   For microprocessor on a chip.
76.    1987: Robert R. Everett   -  For Whirlwind.
77.    1987: Reynold B. Johnson  -   For RAMAC.
78.    1987: Arthur L. Samuel   -  For Adaptive non-numeric processing.
79.    1987: Nicklaus E. Wirth  -    For PASCAL.
80.    1986: Cuthbert C. Hurd   -          For contributions to early computing.
81.    1986: Peter Naur    -   For computer language development.
82.    1986: James H. Pomerene   -  For IAS and Harvest computers.
83.    1986: Adriann van Wijngaarden  -   For ALGOL 68.
84.    1985: John G. Kemeny   -  For BASIC.
85.    1985: John McCarthy   -  For LISP and artificial intelligence.
86.    1985: Alan Perlis   -  For computer language translation.
87.    1985: Ivan Sutherland  -   For the graphics SKETCHPAD.
88.    1985: David J. Wheeler  -   For assembly language programming.
89.    1985: Heinz Zemanek   -  For computer and computer languages MAILUEFTERL.
90.    1984: John Vincent Atanasoff  -   For the first electronic computer with serial memory.
91.    1984: Jerrier A. Haddad  -   For his part in the lead IBM 701 design team.
92.    1984: Nicholas C. Metropolis  -   For the first solved atomic energy problems on ENIAC.
93.    1984: Nathaniel Rochester  -   For the architecture of IBM 702 electronic data processing machines.
94.    1984: Willem L. van der Poel  -   For the serial computer ZEBRA.
95.    1982: Harry D. Huskey   -  For the first parallel computer SWAC.
96.    1982: Arthur Burks  -   For his early work in electronic computer logic design.
97.    1981: Jeffrey Chuan Chu   -  For his early work in electronic computer logic design

Charter Recipients for the Computer Pioneer Award

On the occasion of the initiation of the Computer Pioneer Award, the Board of Governors of the IEEE Computer Society has named, as charter recipients of this award, the following individuals who meet the Computer Pioneer Award criteria, and who also have received previous computer awards sponsored by the Society.

1.    Howard H. Aiken      "Large-Scale Automatic Computation"
2.    Samuel N. Alexander     "SEAC"
3.    Gene M. Amdahl      "Large-Scale Computer Architecture"
4.    John W. Backus      "FORTRAN"
5.    Robert S. Barton     "Language-Directed Architecture"
6.    C. Gordon Bell      "Computer Design"
7.    Frederick P. Brooks, Jr.     "Compatible Computer Family System/360"
8.    Wesley A. Clark       "First Personal Computer"
9.    Fernando J. Corbato      "Timesharing"
10.    Seymour R. Cray      "Scientific Computer Systems"
11.    Edsgar W. Dijkstra       "Multiprogramming Control"
12.    J. Presper Eckert       "First All-Electronic Computer - ENIAC"
13.    Jay W. Forrester      "First Large-Scale Coincident Current Memory"
14.    Herman H. Goldstine       "Contributions to Early Computer Design"
15.    Richard W. Hamming      "Error-Correcting Code"
16.    Jean A. Hoerni       "Planar Semiconductor Manufacturing Process"
17.    Grace M. Hopper      "Automatic Programming"
18.    Alston S. Householder     "Numerical Methods"
19.    David A. Huffman     Sequential Circuit Design"
20.    Kenneth E. Iverson       "APL"
21.    Tom Kilburn       "Paging Computer Design"
22.    Donald E. Knuth       "Science of Computer Algorithms"
23.    Herman Lukoff       "Early Electronic Computer Circuits"
24.    John W. Mauchly       "First All-Electronic Computer - ENIAC"
25.    Gordon E. Moore      "Integrated Circuit Production Technology"
26.    Allen Newell       "Contributions to Artificial Intelligence"
27.    Robert N. Noyce       "Integrated Circuit Production Technology"
28.    Lawrence G. Roberts      "Packet Switching"
29.    George R. Stibitz       "First Remote Computation"
30.    Shmuel Winograd       "Efficiency of Computational Algorithms"
31.    Maurice V. Wilkes       "Microprogramming"
32.    Konrad Zuse      "First Process Control Computer"

---