Profesorul Constantin P. Popovici

PROFESORUL CONSTANTIN P. POPOVICI (1930-2019) 

de Prof. dr. DRAGOȘ VAIDA, 29 Nov. 2019, BUCUREȘTI

Profesorul Constantin P. Popovici, a cărui plecare dintre noi o aflăm cu adâncă tristețe, a desfășurat o neobosită activitate ca profesor de Teoria Algebrică a Automatelor concrete, de Teoria Funcțiilor Recursive și de Bazele Informaticii. Și-a dedicat activitatea concepției profesorului Grigore C. Moisil care privea Logica și Algebra drept științe matematice aplicate.

Bazele Secției de Mașini de calcul de la Facultatea de Matematică şi Fizică și ale învățământului informaticii în România au fost puse în anul 1954 printr-un curs liber de Teoria algebrică a mecanismelor automate, ținut de profesorul Gr. C. Moisil, la solicitarea a trei matematicieni și ingineri electroniști, Profesorii Constantin P. Popovici, Paul Constantinescu și Mariana Coroi Nedelcu. Cu acest grup a început Seminarul Gr. C. Moisil, nucleu pionier în învățământul și cercetarea în informatică și matematică de la noi, la care ne-am afiliat și noi, membrii juniori, Sergiu Rudeanu și cu mine, chiar de la început, pe când eram în anul II de facultate.

Putem reține că notă distinctivă faptul că regretatul profesor a avut cercetări în domeniul teoriei numerelor. Domeniul nu era departe de informatică pentru că Seminarul a facut legatura cu teoria congruențelor de întregi prin ceea ce profesorului Moisil i-a plăcut să denumească Teoria Corpurilor de Imaginare ale lui Galois. Lucrările Profesorului Constantin P. Popovici sunt citate în Lidl, Niederreiter (1997), Finite Fields. Exemple de citări sau continuări ale articolelor prof. C. P. Popovici, Horst G. Zimmer, Computational Problems, Methods and Results în Algebraic Number Theory, seria Lecture Notes în Mathematics, nr. 262 sau Péter Kiss, care continuă lucrarea Sur une équation arithmétique de D. Pompeiu.

Profesorul C. P. Popovici a avut și o activitate de cooperare științifică internațională ca secretar general la Congresul Logic, Methodology and Philosophy of Science IV, 1971. Ne-a lăsat o operă importantă în crearea disciplinei Bazele Informaticii, un exemplu de autentică modestie academică și amintirea atâtor momente plăcute, trăite împreună. Avem de învățat din seriozitatea, conştiinciozitatea manifestate, din munca enormă dedicată studenților şi doctoranzilor de profesorul de care ne amintim azi, unul dintre cei mai căutați îndrumători de diplome și doctorate.

---

Constantin P. Popovici - Man of the year 1995 (American Biographical Institute - USA)
Constantin P. Popovici - TOP 100 Scientifics 2011 (International Biographical Centre Cambridge) 

 

---

Acad. Prof. Dr. Solomon Marcus, 22 mai 2015, cu ocazia sărbătoririi prof. Constantin P. Popovici la 85 de ani [1]
"Un gând cordial pentru Profesorul Constantin Popovici, membru de bază al primei echipe moisiliene de introducere a învățământului și cercetării de informatică matematică la Universitatea din București. La data de 22 mai sunt în Finlanda. Cu drag, Solomon Marcus".

Prof. Dr. Cristian C. Calude, 27 nov. 2019, Noua Zeelandă
"Un matematician cu o cultură vastă, un profesor apreciat și îndrăgit de multe generații de studenți inclusiv a mea, un om de o mare probitate morală. Mi-a fost alături într-un moment dificil al carierei mele. Acum două luni (26 sept. 2019, amf. S. Haret) ne-a prezentat o lecție perfectă de istoria informaticii, https://youtu.be/cP4qhs0xn9Y. Am schimbat apoi câteva cuvinte. Va rămâne în galeria marilor profesori ai facultății noastre."

Prof. Dr. Grigore Albeanu, 26 sept. 2019, Amf. S. Haret, Facultatea de Matematică și Informatică, cu ocazia lansării volumelor I&II din Istoria Informaticii românești
"Felicitări pentru acest proiect RoInfo. Respect pentru toți cei care au contribuit deja și vor fi alături și în următoarele etape. O bucurie enorma să-l revăd și să-l ascult pe domnul profesor universitar dr. Constantin Popovici. Cărțile domniei sale, scrise cu rigoare științifică, dar și cu obiective clar stabilite, mi-au plăcut și le-am parcurs în timpul studenției, dar și apoi, pentru ca de fiecare data mai era ceva de valorificat. Respect, Felicitări, Mult succes în derularea acestui proiect foarte valoros pentru ROMÂNIA!"

REFERINȚE
1. Alexandru Popovici, Constantin Popovici și începuturile Informaticii în România, https://youtu.be/cP4qhs0xn9Y
2. M. Vlada, Prof. dr. Constantin P. Popovici la 85 de ani, http://mvlada.blogspot.com/2015/05/prof-dr-constantin-p-popovici-la-85-de.html

---

Diplomă de excelență pentru proiectul CNIV

Universitatea din București a fost premiată în cadrul „Galei Edumanager 2019” cu Diplomă de excelență la categoria „Dezvoltarea de proiecte de formare a cadrelor didactice”. Acordată pentru al patrulea an consecutiv, distincția a premiat de data aceasta proiectul de e-Learning CNIV 2019, „Noi tehnologii în educație și cercetare”, dezvoltat în colaborare cu Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Satu Mare.
Proiectul de e-Leraning CNIV 2019 a fost premiat la Gala EduManager la categoria "învățământ universitar, dezvoltarea de proiecte de formare a cadrelor didactice" - http://www.edumanager.ro/ | https://unibuc.ro/

---

Simpozion Naţional la Craiova

Simpozionul Naţional „Educație și formare pentru societatea digitală” la Colegiul „Ştefan Odobleja” din Craiova

Vineri, 15 nov. 2019, Colegiul „Ştefan Odobleja” din Craiova organizează ediţia a VI-a a Simpozionului Naţional „Educație și formare pentru societatea digitală”. Manifestarea științifică avizată de ministerul de resort, se dorește a fi un cadru de manifestare a inițiativelor și a acțiunilor cadrelor didactice din mediul preuniversitar, în vederea evidențierii aspectelor referitoare la implicațiile schimbărilor generate de digitalizarea tuturor sectoarelor de activitate economico-sociale asupra educației și formării tinerei generații, a forței de muncă necesare pe o piață fluidă, în permanentă dezvoltare și guvernată de a IV-a revoluție industrială.

• Din rapoartele elaborate la nivel mondial se estimează că aproximativ jumătate din locurile de muncă existente la nivel mondial – și 30% în Uniunea Europeană – vor dispărea în următorii 25 de ani, în condițiile apariției de noi profesii care necesită competențe digitale avansate. 
• Simpozionul este structurate pe 4 secțiuni: 1. Educație inovativă vs. educație tradițională; 2. Revoluția digitală și piața muncii; 3. Competențele necesare în secolul XXI; 4. Promovarea carierelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) – exemple de bună practică.

Organizatorii au anunțat prezența la eveniment a două personalități de prestigiu ce vor prezenta următoarele alocuțiuni:
1. Primele rezultate ale Proiectului ROINFO 2018-2020 "Romanian Informatics" (vol. I & II), Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o, conf. univ. dr. Marin Vlada, coord. proiectelor de e-Learning CNIV & ICVL, Universitatea din București
2. Despre destinul unui vizionar, Dr. Ștefan Odobleja - părintele ciberneticii generalizate, ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației "Ștefan Odobleja", Drobeta -Turnu Severin

Toate lucrările participanţilor, care îndeplinesc condițiile științifice de tehnoredactare cerute de organizatori, vor fi publicate în revista electronică (CD) cu ISSN 52018 „Noile educaţii – orientări şi perspective”, nr. 6/2019. Ultima zi de înscriere este 14 nov. 2019.

Cele 9 legi universale formulate de dr. Ștefan Odobleja în anul 1938, înainte de N. Wiener (1948), W. Rose Asley (1951), A. Ducrocq (1965), P. Postelnicu (1945), Jose Blasco Llopis (1977)

1. legea echivalenței
2. legea echilibrului
3. legea compensației
4. legea reacției
5. legea oscilației
6. legea reversibității (conexiune inversă/feedback)
7. legea inerției
8. legea consonanței (rezonanței)
9. legea transformării (evoluției)

Informații suplimentare se găsesc la adresa Web: http://www.stefanodoblejacraiova.ro/

---

CNIV și ICVL 2019

Proiectul CNIV - http://www.c3.cniv.ro & Proiectul ICVL - http://www.c3.icvl.eu
CNIV 2019 la Satu Maqre- https://www.gazetanord-vest.ro

 

Conferința de e-Learning CNIV 2019 dedicată Centenarului Colegiului Național “Mihai Eminescu” din Satu Mare

În perioada 25-26 octombrie 2019, se va desfășura la Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Satu Mare, în parteneriat cu Universitatea din București, cea de-a XVII-a Conferință Națională de Învățământ Virtual (CNIV) dedicată Centenarului acestei unități de învățământ preuniversitar din Satu Mare, cu rezultate de excepție în învățământul românesc. Sâmbătă, 26 octombrie, începând cu ora 9:00, la Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Satu Mare va avea loc Sesiunea specială “Instrumente digitale pentru profesori, studenți și elevi în învățare și formare”.

În premieră, în volumul CNIV 2019 – dedicat Centenarului Colegiului Național “Mihai Eminescu” din Satu Mare, vor fi prezentate următoarele lucrări:

1. "ROMANIAN INFORMATICS 2018-2020", primele rezultate - Proiectul național al unei istorii a informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact. Proiectul Romanian Informatics (RoInfo) - Informatica în România. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii, http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info (Conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din București) a fost lansat în cadrul proiectului CNIV și dedicat Centenarului Marii Uniri. Proiectul și-a propus să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica "fenomenul" apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România: Istoria informaticii scrisă de cei care au trăit-o. Recent, în anul 2019 au fost tipărite volumele I și II din "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact", care se vor lansa în cadrul CNIV 2019. 
2. Prof. dr. Stelian Niculescu (Universitatea Politehnica din București), autor cu lucrarea “Secția „Mașini de Calcul” și Centrul de Calcul (CCUB) de la Facultatea de Matematică -Universitatea din București, înființate de acad. Gr. C. Moisil”. 
3. Prof. dr. Adrian Adăscăliței (Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” din Iași), Prof. dr. Constantin Cucoș (Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași), Conf. dr. Marin Vlada (Universitatea din București), autori cu lucrarea "Predarea și învățarea combinată a disciplinelor științifice și tehnologice utilizând laboratoarele online într-un mediu virtual de învățare".
4. Prof. univ. dr. Ferucio Laurențiu Țiplea, Facultatea de Informatică, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, autor cu două lucrări - “Atitudini actuale privind Informatica în România” și “Tendințe actuale privind formarea specialiștilor de informatică din România”.
5. Prof. Radu Jugureanu, Senior Educational Expert (Horváth & Partner Management Consulting GmbH) și Prof. Dorina Jugureanu (Colegiul Național “Mihai Eminescu“ din București), autori cu lucrarea "Pagini din istoria informatizării mediului preuniversitar românesc - Scurt istoric al Internetului în România".
6. Eleva Mara Savinescu, Eleva Simina Bârle, Eleva Silvia Manoliu, Eleva Ariana Pop, Prof. dr. Georgeta Cozma, Prof. Claudia Pop (Echipa Multitouchcnme, Colegiul Național "Mihai Eminescu” din Satu Mare), autori cu lucrarea “MOUNTSEE”. 
7. Elev Ardelean Andrei, Elev Măgureanu Andrei, Elev Rîpan George, Prof. dr. Marciuc Daly (Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Satu Mare), autori cu lucrarea "Arie finită, perimetru infinit".

Mai multe informații la adresa Web: http://c3.cniv.ro/?q=2019/lista-rezumatelor-acceptate

---

Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii

Congresul cu participare internațională: ȘTEFAN ODOBLEJA – 80 de ani de la apariția volumelor ,,Psihologia Consonantistă” (Ediția a VIII-a)

„Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă” dr. Ștefan Odobleja (1902-1978)

Pentru cinstirea operei savantului român, acad. Ștefan Oobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii, în perioada 11-13 octombrie 2019, la Drobeta-Turnu Severin, prin organizarea Fundației „Ștefan Odobleja”, se va desfășura Congresul cu participare internațională: ȘTEFAN ODOBLEJA – 80 de ani de la apariția ,,Psihologiei Consonantiste” (Ediția a VIII-a).

Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar, a fost o mare personalitate ştiinţifică prea mult nedreptăţită. În perioada 1938-1939 (înainte cu 10 ani, ca matematicianul american Norbert Wiener (1894 – 1964), considerat a fi părintele Ciberneticii, să publice lucrarea sa fundamentală “Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine”), Odobleja scria în franceză lucrarea fundamentală în 2 volume, ''Psihologia consonantistă''. Definea bazele unei ştiinţe noi, Cibernetica, care va propulsa construirea calculatorului modern și dezvolarea unei noi științe: Informatica. Odobleja stabilea ideile fundamentale ale Ciberneticii, cea mai importantă referindu-se la feedback. El însuşi a trimis 150 de cărţi personalităţilor ştiinţifice, universităţilor şi marilor biblioteci din Europa, America şi Asia, numai că peste omenire venea, al doilea război mondial şi, cine mai voia să analizeze o lucrare profund ştiinţifică, în care se vorbea despre concepte noi în acel moment.

"Noi nu vedem cu ochii, vedem cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă." Ştefan Odobleja

• “Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” afirma Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018. 
•  “Anii 1938-1939 – Ștefan Odobleja (1902 – 1978) publică la Paris cartea „Psyhologie consonantiste” (The Consonantist Psychology), Librairie Maloine, vol. I, 1938; vol. II, 1939); În anul 1979, Editura Academiei Române a publicat lucrarea colectivă „Precursorii români ai ciberneticii”, o carte în care sunt recunoscute meritele lui Ștefan Odobleja, iar în 1981, Academia Română a publicat lucrarea „Odobleja între Ampere și Wiener.” M. VLADA (coord), vol. II din „Istoria informaticii românești. Apariție dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii”, pag. 203, Editura Matrixrom, 2019. 

La eveniment vor participat personalități ale vieții științifice și culturale din Romania și din străinătate: Acad. Alexandru SURDU, Prof. dr. Vasile CÂNDEA, Acad. Victor VOICU, Acad. Leon DĂNĂILĂ, Dr. Mihai NEAGU, Prof. Habil. DHC Dan RIGA, Prof. Habil. DHC Sorin RIGA (Elveția), Prof. dr. ing. Paul STERIAN, Prof. dr. Leon ZĂGREAN, Prof. dr. Adrian RESTIAN, Prof. dr. Constantin DUMITRU-DULCAN, Conf. dr. Marin VLADA, Prof. dr. Aurel POPA-WAGNER, (Rostock, Germania), precum și oameni de știință și de cultură din Drobeta-Turnu Severin.

• Comitetul de organizare: Ing. Ștefan ODOBLEJA jr. - președintele Fundației ,,Ștefan Odobleja”, Daniel VIOREL – matematician, Col (r), Dr. Nicolae POPESCU- vicepreședinte, Prof. dr. Tudor RĂȚOI , Ing. Cornelia CIUCIU- secretar general, Av. Natalia Odobleja- vicepreședinte.

Cele 9 legi universale formulate de dr. Ștefan Odobleja în anul 1938, înainte de N. Wiener (1948), W. Rose Asley (1951), A. Ducrocq (1965), P. Postelnicu (1945), Jose Blasco Llopis (1977)

1. legea echivalenței
2. legea echilibrului
3. legea compensației
4. legea reacției
5. legea oscilației
6. legea reversibității (conexiune inversă/feedback)
7. legea inerției
8. legea consonanței (rezonanței)
9. legea transformării (evoluției)

Imaginea alăturată - descrisă de dr. Ștefan Odobleja prezintă cele 9 legi universale formulate de acesta - în anul 1938, înainte de N. Wiener (1948), W. Rose Asley (1951), A. Ducrocq (1965), P. Postelnicu (1945), Jose Blasco Llopis (1977).

---

PIONIERI AI INFORMATICII ROMÂNEȘTI (M. Vlada (coord.), Istoria informaticii românești, vol. II, Ed. Matrixrom, 2019).

---

Atitudini actuale privind Informatica de prof. dr. F.L. Țiplea, Iași

Atitudini actuale privind Informatica în România - C.N.A.T.D.C.U. și promovarea academică

Prof. dr. Ferucio Laurențiu Țiplea^*, Facultatea de Informatică, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
 --------
(*) Articole preluate din revista Certitudinea Iași, nr. 42 (I-pag. 8), Nr. 44 (II), http://www.certitudinea.ro/

Despre Informatică (Computing as a Science)
Informatica este știința care se ocupă de prelucrarea informației într-o manieră algoritmică, unde prin algoritm se înțelege, la modul cel mai general, mașină Turing. Conceptul de calculator este strâns legat de informatică ca fiind un instrument prin care automatizăm procese de diverse tipuri pe baza unui algoritm implementat într-un anumit limbaj de programare. Deci, identificarea calculatorul cu informatica este greșită; este ca și cum s-ar identifica telescopul cu astronomia. De asemenea, identificarea persoanelor ce scriu programe într-un un anumit limbaj de programare cu informaticienii este greșită. Spre exemplu, un medic ce are cunoștințe modeste de informatică poate el însuși construi un program într-un limbaj de programare care să îl ajute în prelucrarea unor date medicale, dar aceasta nu înseamnă că el este informatician. Dezvoltarea continuă a tehnicii de calcul și perfecționarea interfeței om-calculator face ca din ce în ce mai multe persoane să poată interacționa cu calculatorul pe baza unui bagaj minim de cunoștințe (ce țin mai mult de utilizarea calculatorului și a programelor ce pot procesa pe acesta decât de informatică). 

Informatica a luat naștere ca ramură a matematicii. Principiile de bază în calculabilitate, sâmburele informaticii, au fost puse în perioada anilor 1930 de matematicieni și logicieni celebri, precum Church, Kleene, Turing, Gödel etc. Conform lui Matti Tedre, “Computing as a Science: A Survey of Competing Viewpoints. Minds and Machines”, 21(3): 361–387, 2011, informatica se separă de matematică în perioada 1960-1970. Începând cu 1970, informatica ar trebui considerată parțial disciplină matematică, inginerească și științifică, conform aceluiași autor.

Oferta de licență la universități de prestigiu din străinătate a început să își facă simțită destul de bine prezența și în România. Este foarte posibil ca în viitorul apropiat să asistăm la o migrație substanțială a liceenilor nostri de elită către facultăți de informatică din străinătate. Dorința de afirmare specifică vârstei va face ca decizia acestora să fie luată, fără doar și poate, pe baza calității ofertei academice. Astfel de liceeni, cu excepții neglijabile, nu se vor mai întoarce în țară pentru programe de master sau doctorat în informatică. Cum oferta națională la master și doctorat în informatică este calitativ inferioară celei din țări ale Europei de Vest, America etc., migrația absolvenților de licență din informatica românească va căpăta și ea noi valențe, în detrimentul mediului academic național.

I. Informatica de avarie: transfer tehnologic invers

 Dezvoltarea impetuoasă a tehnologiei informației (Information Technology - IT) a condus la o cerință crescândă de informaticieni. Aceasta s-a pliat cu necesitatea facultăților ce predau informatică de a avea fonduri financiare cât mai mari și în consecință de a școlariza cât mai mulți studenți. Până aici, nu este nimic rău. Vorbim în fapt de o colaborare reciproc avantajoasă între companiile de IT și mediul academic informatic cu o rezultantă pozitivă majoră către societatea românească. Din păcate, lăcomia facultăților de a școlariza cât mai mulți studenți, lipsa de cadre didactice specializate, precum și a spațiului de școlarizare, actul didactic de calitate are de suferit. Asistăm la o informatică academică de avarie ce migrează din ce în ce mai mult spre informatica de consum specifică școlilor profesionale de IT.

.... (articolul complet la adresa http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/tiplea)

II. Informatica de avarie: teama de matematică 

Continuăm discuția inițiată în materialul ”C.N.A.T.D.C.U. și promovarea academică” din Certitudinea nr. 42/2019, pag. 8, referitoare la orientarea pronunțată a informaticii academice românești către tehnologiile IT. Aceasta orientare, bine simțită în programele de licență dar chiar și în cele de master și doctorat, este în detrimentul fundamentelor teoretice ale informaticii. De fapt, ceea ce se remarcă în ultimul timp este teama de fundamentele teoretice ale informaticii, frecvent gândite ca fiind matematică fără legătură cu informatica.

.... (articolul complet la adresa http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/tiplea)

---

A II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni

ISTORIA INFORMATICII ROMĂNEȘTI DESCRISĂ DE CEI CARE AU TRĂIT-O

Joi, 26 sept. 2019, ora 12.00, în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, la Facultatea de Matematică și Informatică, amf. Spiru Haret, va avea loc a II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni.
Evenimentul cu tema „Istoria Informaticii românești descrisă de cei ce au trăit-o” va da ocazia celor prezenți să dezbată primele rezultate ale proiectului național ROINFO 2018-2020, volumele I și II din „Istoria informaticii românești. Apariție dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii”.
Sunt invitați să participe, din întreaga țară, absolvenți ai secțiilor de Mașini de calcul și Informatică de la Facultățile de Matematică, precum și absolvenții secțiilor de Calculatoare și Cibernetică, ocazie cu care se vor scoate în evidență eforturile întreprinse de oamenii de știință, profesori, cercetători, matematicieni, ingineri, economiști etc., pentru dezvoltarea domeniului de Computing în România: tehnica de calcul (IT) și industria de software.  

PROIECTUL ROINFO 2018-2020  “60 DE ANI DE INFORMATICĂ ROMÂNEASCĂ”

http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info, http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir


Etapa I – Volumele: "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact"
• Volumul I: Computing – Contextul internațional, 2019
• Volumul II: Computing – Contextul național, 2019
• Volumul III: Computing – Apariție și dezvoltare, 2019
• Volumul IV: Computing – Dezvoltare și impact, 2020  

Etapa II–Volumul V: "Computing -Informaticieni de prestigiu din România", 2020
• partea I - Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii
• partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar)

Inteligența artificială

Nevoia de a simula cu calculatorul compartamentul inteligent al omului 

Inteligența artificială (Artificial Intelligence, AI) este un domeniu special al Informaticii (Computer Science) ce s-a dezvoltat odată cu Informatica. Studiile și cercetările privind problema inteligenței și a modului de a gândi al omului au fost preocupări de mii de ani, fiind implicați filozofi, medici neurologi, psihologi, biologi, matematicieni, informaticieni etc. În dezvoltarea domeniului de Inteligență artificială se pot identifica două zone mari de activitate [6]:

• prima fiind orientată către cercetări focalizate pe modelarea matematică și algoritmică a proceselor cognitive
• a doua orientată spre ingineria, programarea și construcția sistemelor de calcul pe care să fie implementați algoritmii în vederea obținerii inteligenței artificiale, adică un comportament inteligent.

După cel de-al Doilea Război Mondial (1945) apar Ingineria genetică și Biologia moleculară, domenii aparent fără legătură cu Știința Calculatoarelor (Computer Science) și Inteligența artificială. Se poate observa că Știința Calculatoarelor folosește setul binar {0,1} în funcționarea calculatoarelor, iar Natura folosește setul quaternar [A,C,T,G], materializat prin baze nucleotidice care scriu ADN-ul. Acestea au fost și sunt în continuare domeniile în care specia umană investește cele mai multe resurse umane și financiare [6].
Printr-un proiect internațional ce a durat aproape 15 ani secvența ADN-ului uman a fost deescrisă complet, finalizată în anul 2003: "The Human Genome Project (HGP) was one of the great feats of exploration in history Rather than an outward exploration of the planet or the cosmos, the HGP was an inward voyage of discovery led by an international team of researchers looking to sequence and map all of the genes -- together known as the genome -- of members of our species, Homo sapiens. Completed in April 2003, the HGP gave us the ability, for the first time, to read nature's complete genetic blueprint for building a human being" [7].

Crearea de mașini inteligente/calculatoare/roboți capabile să gândească asemănător omului

Alan Turing (1912-1954) reusește să se impună prin „Testul lui Turing”. Testul a fost introdus de Turing în anul 1950, prin lucrarea "Computing Machinery and Intelligence", în timp ce lucra la Universitatea din Manchester. Lucrarea începe cu cuvintele: "Vă propun să examinați întrebarea: Mașinile pot gândi?". Deoarece este dificil de definit "gândirea", Turing alege să înlocuiască întrebarea cu alta, care este strâns legată de ea și este exprimată în cuvinte relativ lipsite de ambiguitate. Practic, este vorba de mașini de calcul (calculator) care pot fi programate (în limbaje de programare ale AI – Prolog, Lisp etc.) astfel încât să se comporte inteligent (mai mult sau mai puțin) asemănător oamenilor, prin aceea că acceptă întrebări formulate într-un limbaj natural (nu limbaj de programare) și dau răspunsuri mai mult sau mai puțin rezonabile. În imaginea de mai sus - robotul chirurgical Da Vinci Xi – Clinica de urologie din Timișoara.

• Obiectivele tradiționale ale AI sunt: raționamentul⁠, demonstrarea automată, strategii si tehnici de căutare a solutiilor, reprezentarea cunoștințelor⁠, planificarea⁠, învățarea si achizitia cunostintelor, prelucrarea limbajului natural, percepția⁠ și capacitatea de a muta și manipula obiecte. 
•  Abordările și instrumentele AI includ: strategii si metode de cautare în structuri arborescente, metode statistice, inteligență computațională, repezentări conceptuale și simbolice, strategii de optimizare și de căutare, rețele neuronale artificiale, metode bazate pe statistici, probabilități și economie etc. Domeniul AI se bazează pe informatică, matematică, inginerie informațională⁠, psihologie, lingvistică, filozofie și multe alte domenii.
• Aplicațiile AI - Inteligența artificială a pătruns în aproape toate domeniile vieții economice și sociale: industria sănătății, industria auto, tehnică, agricultură, robotică, armată, explorarea spațiului cosmic, finanțe și economie, jocuri video, învățământ, audit, publicitate, artă și cinematografie etc.

Computability theory, Computer Science, Computing și Artificial Intelligence

• Turing machine - Computability theory (software). În lume, Informatica (Computability theory, Computer Science și Computing) a apărut odată cu susținerea tezei de doctorat de către matematicianul englez Alan Turing (Observație. 1937–1970: The "digital computer", the birth of "computer science": In 1937, while at Princeton working on his PhD thesis, Turing built a digital (Boolean-logic) multiplier from scratch, making his own electromechanical relays (Hodges p. 138). Alan's task was to embody the logical design of a Turing machine in a network of relay-operated switches ... Hodges p. 138), în anul 1937, când au apărut ideile precursoare ale Computing și ale proiectării și dezvoltării calculatoarelor electronice (Computer System). 

Alan Turing este considerat fondatorul Informaticii și al Inteligenței Artificiale introducând fundamentele conceptului de calculabilitate pentru o mașină de calcul (computing machine, mașina Turing/Universal Turing machine-UTM) (conceptele de Proces de calcul și de Algoritm pentru o mașină de calcul). Mașina Turing este capabilă să proceseze o gramatică nerestricționată, ceea ce implică și faptul că este capabilă să evalueze expresii din logica de ordinul I într-un număr infinit de moduri. Acest lucru este demonstrat prin intermediul calculului lambda (λ-calculus).

• Arhitecturi von Neumann - arhitectura calculatorului modern (hardware).  În anul 1945, aceste idei ale lui Turing l-au influențat pe matematicianul american John von Neumann (1903 –1957) pentru elaborarea așa-numitei „arhitecturi von Neumann” a calculatorului modern,. De altfel, știm că cele mai importante proiecte pentru construirea calculatoarelor electronice, în perioada 1940-1970, erau proiecte militare secrete. 

Domeniile Informatică  și Tehnologia Informației (IT) (dezvoltarea de software și dezvoltarea de calculatoare) sunt rezultatul preocupărilor oamenilor pentru Computing și care includ proiectarea și construirea de sisteme hardware și software, pentru o gamă largă de scopuri (adaptare după The Association for Computing Machinery (ACM), Computing Curricula 2005, Computer Science Curricula (ACM, IEEE)-20136): 1. procesarea, structurarea și gestionarea diverselor tipuri de informații (dezvoltarea și prelucrarea bazelor de date) și cunoștințe (prelucrarea cunoștințelor oferite de Inteligența artificială), 2. efectuarea de studii științifice cu ajutorul calculatoarelor, 3. dezvoltarea și construirea de calculatoare inteligente (sisteme inteligente, sisteme expert), 4. dezvoltarea și utilizarea mijloacelor de comunicație și de divertisment (dispozitive electronice), stocarea, găsirea și strângerea de informații relevante pentru un anumit scop uman etc. [1]


Propunerea de la Dartmouth: John McCarthy et al. 1955 (the original proposal)

La începutul anilor 1950, au existat numeroase nume pentru domeniul "thinking machines" / "mașinilor de gândire": cibernetica, teoria automatelor și prelucrarea complexă a informațiilor (information processing). Varietatea numelor sugerează varietatea de orientări conceptuale. În anul 1955, John McCarthy (1927-2011) - Turing Award 1971, un tânăr asistent de matematică la Colegiul Dartmouth, a decis să organizeze un grup pentru a clarifica și dezvolta idei despre mașinile de gândire. A ales numele "Inteligență artificială/Artificial Intelligence" pentru noul domeniu. El a ales numele în parte pentru neutralitatea sa; evitând accentul pe teoria îngustă a automatelor și evitând cibernetica care sa concentrat puternic pe feedback-ul analogic, precum și pe potențialul său de a accepta o replică pentru Norbert Wiener sau de a discuta cu el.
Proiectul "The Dartmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence" a fost un workshop/atelier de vară din anul 1956 considerat pe scară largă ca fiind evenimentul fondator al domeniului inteligenței artificiale. Proiectul a durat aproximativ opt săptămâni și a reprezentat, în esență, o sesiune de brainstorming extinsă. Unsprezece matematicieni și oameni de știință au fost planificați inițial să participe, dar mai mult de zece au participat la lucrări, alții au venit pentru momente scurte [2, 3].
Inteligența artificială a fost fondată ca disciplină academică în anul 1956. Cercetarea în AI a fost împărțită în subdomenii care se bazează pe considerații tehnice, cum ar fi obiective specifice (de exemplu, „robotica” sau „învățarea automată”), utilizarea unor anumite instrumente („logica” sau rețele neurale artificiale) sau pe diferențe filosofice profunde. Subdomeniile se bazau și pe factori sociali (anumite instituții sau activitatea anumitor cercetători).

Proiectul Japonez (1981-1990) pentru generația a V-a de calculatoare

Deceniul 8 al secolului XX-lea a fost unul al marilor succese în domeniul Inteligenței Artificiale, al dezvoltării rețelelor de calculatoare şi al răspândirii limbajelor de programare moderne. Lansarea Proiectului japonez în anul 1981 pentru construirea calculatorului de generația a V-a la începutul anilor ’90; acesta prevedea o revoluție în domeniul calculatoarelor prin aşa-numitele sisteme de procesare a informației de cunoaştere (KIPS-Knowledge Information Processing Systems); având finanțare guvernamentală de 1 miliard $ şi colaborarea mai multor firme japoneze importante, s-a înființat un institut special ICOT (Institute for New Generation Computer Technology) care a editat revista internațională "New Generation Computing" (www.ohmsha. co.jp/ngc), astăzi fiind una dintre cele mai prestigioase reviste din lume; proiectul a avut un impact deosebit pe plan mondial; începe să se predea Inteligența Artificială ca disciplină a Informaticii în învățământul superior (în România în anul 1986) [5].


Referințe
1. M. Vlada (coord.), ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii, vol. I-II, Editura MATRIX ROM, 2019 - Proiectul ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
2. J. McCarthy, A proposal for the Dartmouth Summer Research project on Artificial Intelligence, August 31, 1955 - https://web.archive.org/web/20070826230310/http://www-formal.stanford.edu/jmc/history/dartmouth/dartmouth.html
3. Dartmouth workshop, 1956, https://en.wikipedia.org/wiki/Dartmouth_workshop
4, History of artificial intelligence, https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_artificial_intelligence
5. M. Vlada, Conceptele de Proiect și Management, concepte ce au revoluționat ştințele, cultura și dezvoltarea societății umane, CNIV 2010, http://www.icvl.eu/2010/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lucrarea03.pdf
6. C. Moldovan, Introducere în domeniul Inteligenței Artificiale - Note de curs, https://mctr.mec.upt.ro/wp-content/uploads/2019/01/Note_de_curs_IA.pdf
7. The Human Genome Project (HGP), https://www.genome.gov/human-genome-project

---

In memoriam Prof. dr. Sergiu Rudeanu

Prof. dr. Sergiu Rudeanu (9 feb. 1935- 8 iulie 2019) 

Născut la Iași, la 9 februarie 1935, Prof. dr. Sergiu Rudeanu a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică la Universitatea din București, pe care absolvit-o în anul 1957. În anul 1964 și-a susținut teza de doctorat "Ecuațiile booleene și aplicațiile lor" sub cunducerea acad. Grigore C. Moisil, căruia i-a deveni discipol. Sub influența lui Moisil a publicat în revista Stud. Cerc. Mat. Nr. 9 (1958) articolul “Întrebuințarea imaginarelor lui Galois în teoria mecanismelor automate. X. Clasificarea funcțiilor de două variabile în GF (2²)". După absolvirea facultății a fost angajat cercetător la Institutul de Matematică, până în anul 1968, când a devenit cadru didactic la Facultatea de Matematică a Universității din București, la Catedra de Algebră condusă de Gr. C. Moisil.

Pentru activitatea științifică a primit Premiul Academiei "Gheorghe Țițeica" 1968. A devenit conducător de doctorat în anul 1970, iar în anul 1990 a devenit Profesor. Din anul 1980 a fost inclus în "Who's Who in the World". Și-a desfășurat activitatea didactică la Catedra de Informatică Teoretică/Fundamentele Informaticii de la Facultatea de Matematică și Informatică. În anul 2005 a devenit Profesor consultant.

În imaginea alaturată: poză de la Conferința "Comparative genomics algorithms: from genomics to protein folding and to systems" (Profesor SORIN ISTRAIL, de la Brown University, S.U.A.), 16 decembrie 2005, Sala 202, în cadrul seminarului: "Direcții de cercetare în domeniile bioinformaticii și lingvisticii computaționale", organizator Liviu P. Dinu, Facultatea de Matematică și Informatică, Catedra Fundamentele Informaticii.(de la dr. la st. - Sergiu Rudeanu, Sorin Istrail, Solomon Marcus, Dragoș Vaida, Virgil Căzănescu, Gheorghe Ştefănescu).

În imaginea alaturată:Prof. dr. Sergiu Rudeanu și acad. Solomon Marcus, la aniversarea lui S. Marcus cu ocazia celor 90 de ani de viață, în Aula Academiei Române, 4 martie 2015

A predat cursuri de Logică și teoria mulțimilor, Teoria automatelor de comutației, Bazele algebrice ale informaticii, Teoria grafurilor, Latice și algebră universală, Mașini secvențiale, Modelare discretă și altele. A publicat 17 monografii și cărți, peste 110 articole științifice, unele dintre acestea în colaborare cu Solomon Marcus. Afrodita Iorgulescu, Mircea Becheanu, Virgil Cazanescu, Constantin Năstăsescu, Dragoș Vaida, Constantin P. Popovici, Horia Georgescu, Cristian Calude, Dan Simovici, Gabriel Ciobanu, V. Boicescu, A. Filipoiu, G. Georgescu, P. L. Hammer, R. Padmanabhan, R. A. Melter, C. H. Cunkle, C. Ghilezan, F. M. Brown etc.

În imagine - Prof. dr. Sergiu Rudeanu la aniversarea celor 80 de ani de viață (în imagine și acad. S. Marcus), în amf. S. Haret de la Facultatea de Matematică și Informatică, anul 2015 (sursa: SSMR facebook)

Referințe

1. FMI, http://fmi.unibuc.ro/ro/departamente/profconsult/rudeanu_sergiu/ 
2. FMI, http://fmi.unibuc.ro/ro/conferinta_Comparative_genomics_algorithms 
3. SSMR, https://www.facebook.com/ssmr.ro/photos/a.118489141637350/466405306845730/?type=1&theater 
4. M. Vlada, http://mvlada.blogspot.com/2016/01/grigore-c-moisil-1906-1973-by-sergiu.html 
5. M. Vlada, http://mvlada.blogspot.com/2011/07/professor-sorin-istrail.html

---

Proiectul ROINFO - primele rezultate

PROIECTUL ROINFO 2018-2020  “60 DE ANI DE INFORMATICĂ ROMÂNEASCĂ”

http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info, http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir

ISTORIA INFORMATICII ROMĂNEȘTI DESCRISĂ DE CEI CARE AU TRĂIT-O  

Etapa I – Volumele: "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact"
• Volumul I: Computing – Contextul internațional, 2019
• Volumul II: Computing – Contextul național, 2019
• Volumul III: Computing – Apariție și dezvoltare, 2019
• Volumul IV: Computing – Dezvoltare și impact, 2020  

Etapa II–Volumul V: "Computing -Informaticieni de prestigiu din România", 2020
• partea I - Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii
• partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar)

Rezultate ale Proiectului ROINFO„Romanian Informatics” 2018-2020 

În cadrul proiectului de e-Learning de la Universitatea din București, în mai 2018 - anul Centenar al Marii Uniri din anul 1918, a fost lansat Proiectul ROINFO 2018-2020 și dedicat celor peste 60 de ani de informatică românească. Până în prezent, ca urmare a apelului la contribuții lansat în luna mai 2018, au răspuns peste 55 de autori ce au contribuții valoroase acceptate spre publicare în primele 2 volume. Menționâm că acestui demers s-a alăturat și Muzeul Universității din București ce a devenit partener la acest proiect.

• Primele rezultate ale proiectului național ROINFO 2018-2010 au apârut prin publicarea primelor 2 volume din „Istoria Informaticii Românești. Apariție, dezvoltare și impact”: Volumul I ”Computing – Contextul internațional”, Volumul II ”Computing – Contextul național”. Volumele au fost elaborate din dorința de a descrie relevant și cu dovezi ale evenimentelor desfășurate în realitatea vremii, înțelegerea corectă a evoluției informaticii românești, atât pentru contemporani – pentru cei ce au trăit unele dintre aceste etape din informatica românească, cât și pentru generațiile viitoare de informaticieni. În felul acesta, în viitor, se va înțelege mult mai ușor evoluția unor teorii, metode și tehnologii din domeniul Informaticii și al Tehnologiei informației (IT).
• Cu prioritate, un obiectiv special al volumelor a fost evidențierea recunoștinței noastre pentru eforturile și preocupările profesorilor noștri de a ne ajuta să înțelegem atât componenta de teorie, cât și componenta practică în utilizarea calculatoarelor – chiar în perioada când în România nu erau calculatoare. Recunoștința noastră are în vedere și generațiile de informaticieni, care prin activitatea de dezvoltare hardware și software au contribuit-de la început, la dezvoltarea informaticii românești. De-alungul vremii, unele din aceste eforturi au fost realizate și cu mari sacrificiiținând seama de contextul științific, tehnic, economic, social și politic al anilor ce au trecut de la începutul apariției informaticii în țara nostră, și până în zilele nostre.
• Prezentele volume al informaticii românești au fost concepute și realizate prin rezultatele celor peste 15 ani de studii și cercetări privind „fenomenul” informaticii mondiale și cel al informaticii românești, precum și a celor peste 40 de ani de activitate dedicate de noi în domeniul dezvoltării de software și cel al învățământului superior de informatică. Prin trăirile și experiențele noastre în studiile și cercetările de informatică, conținutul cărții descrie cu claritate modul de ințelegere al evoluției informaticii atât la nivel internațional, cât și în România, De asemenea, și prin descrierile și mărturiile diverșilor specialiști din România – oameni de știință, profesori din învățământul superior și preuniversitar, cercetători, ingineri, economiști, matematicieni, informaticieni etc., unii dintre aceștia trăind chiar vremurile de început ale informaticii românești, mijlocul anilor 1950.

Pioneers of Computing & Pioneers of Internet

 

Computing - Pionieri români

Conceptul de Computing - evitarea confuziilor

Pagini scanate din volumul tipărit (vol. I)
PREFAȚA VOL. I - II.

Istoria Informaticii Române... by on Scribd

---