Tuesday, August 4, 2020

Prof. dr. Dragoș Vaida

Dragoș Alexandru Vaida (1 iunie 1933 - 4 august 2020)

Matematicianul Dragoș Vaida, martor la construirea primului calculator românesc CIFA 1 și la utilizarea/programarea acestuia

Dragoș Vaida, Pionieratul nostru în informatică – IFA, ASE şi Universitate, 1957-1973 (text din vol. III, Istoria informaticii românești (coord. M. Vlada), Ed. MatrixRom, 2020):
  • Informatica, în sensul inițial de muncă esențial legată de folosirea unui calculator, a început în România, la Laboratorul de mașini electronice de calcul de la IFA. Directorul Laboratorului era ing. Victor Toma (1922, Leova, judeţul Cahul, Republica Moldova – 2008, membru de onoare din 1993 al Academiei Române). Meritul acad. Victor Toma a fost acela că a proiectat şi pus în funcţiune calculatorul CIFA-1, primul calculator electronic din Europa de Est, cu excepţia URSS și Poloniei, cu 50 de operaţii/secundă, memorie de 512 cuvinte de 30 de biţi, corespunzător cu 9 cifre zecimale şi semn, cu 1500 de tuburi electronice.”
  • Proiectarea și realizarea calculatoarelor CIFA au constituit un program de cercetare de pionierat realizat de ing. Victor Toma, de ing. Armand Segal, și de întreaga echipă de matematicieni și de ingineri, program aprobat de acad. Horia Hulubei care era cunoscut pe plan internațional, se bucura și de susținere în țară și putea promova un proiect care la început părea puțin fantezist și nu era pe linia considerațiilor ideologice din epocă.”
Născut la 1 iunie 1933, la Constanța, Dragoș Alexandru Vaida a absolvit Facultatea de Matematica și Fizica a Universității din București, cu diploma de merit, în anul 1957, având coord. științific pe acad. Grigore C. Moisil (Un probleme de G. Birkhoff, Comptes Rendus Acad. Bulg. Sci., 15 (1962), 801-803). A avut ca profesori pe marii matematicieni Dan Barbilian (poetul Ion Barbu), Miron Nicolescu, Simion Stoilow, Gheorghe Vrănceanu, Caius Iacob, pentru care a avut o mare recunoștință și la care s-a referit de fiecare dată cand se ivea momentul privind marile realizări ale matematicienilor din România. Tot timpul are un respect deosebit față de marii noștri matematicieni .
  • Perioada 1957-1963: Cercetător științific la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei, în colectivul ing. Victor Toma, care a construit primul calculator românesc CIFA 1, în anul 1957, prin colaborarea dintre ingineri și matematicieni; Dragoș Vaida scrie: „În iulie 1957 am început să lucrez la Laboratorul de maşini electronice de calcul de la I.F.A., iar în toamnă au mai fost repartizaţi Ion Zamfirescu şi regretatul Nicolae Moldovan. Înaintea noastră venise la laborator Gabriela Klarsfeld, fizician, care a rămas cu noi puţin timp. Noi am fost primii absolvenți care au început munca de programator, la calculatoarele CIFA, la IFA, institut în dublă subordonare, Academia Română și Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară. Conform adeverinței de la personal, eram matematician, specialitatea, programarea mașinilor electronice de calcul; vezi Solomon Marcus, din care citez „Prima echipă românească de matematicieni i-a inclus pe Dragoș Vaida, N. Moldovanu, I. Zamfirescu, G. Klarsfeld. Putem astfel spune că 1957 este data de naștere a Științei calculatoarelor românești, sub îndrumarea Profesorului Moisil și prin colaborarea dintre ingineri și matematicieni”. Profesorul S. Marcus repetă afirmația citată în cartea sa Mathematics în Romania, CUB PRESS 22, 2004, raport și sinteză, cu o cuprindere largă și cu referințe pluridisciplinare substanțiale; Activitate didactică: Asistent (1959-1962) și Lector (1962-1963) la Institutul de Construcții din București;
  • Perioada 1963-1969: Cercetător și director adjunct (1966-1970) la Centrul de calcul al ASE (Computing Center for Economic Computation and Economic Cybernetics of the Academy of Economic Sciences Bucharest).
  • Anul 1964: Susținerea tezei de doctorat (PhD in Mathematics) „Some Results concerning Partially – ordered Algebraic Structures”, la Facultatea de Matematică-Mecanică, Universitatea de Stat din Moscova, conducător științific Prof. A. G. Kurosh.
  • Perioada 1970-2003: cadru didactic la Universitatea din București, Facultatea de Matematică, Conferențiar (1970-1992) și Profesor (1992-2003) la Catedra de Fundamentele Informaticii.
  • Domenii de competență: Structuri algebrice ordonate în sintaxă și semantică, Limbaje formale și limbaje de programare, Limbaje formale și algebră constructivă, Teoria semiinelelor, cu aplicații în informatica teoretică / Research areas (mathematical orientation): Formal and Programming Languages and Applications to Compiling Techniques and Semantics. Algebraic fundamentals of Theoretical Computer Science; Partially and Multilattice ordered monoids, semirings-like systems, rings. Mathematical models applied in the management of education. History and Philosophy of Mathematics and Computer Science.
  • Cursuri, seminarii, laboratoare: Tehnici de compilare, Modele matematice în sintaxă și semantică, Programare și tipuri de date, Semiinele și aplicații în informatică, Structuri de ordine în informatică.
  • Membru în Comitetele de redacție: Analele Universității din București - Informatică; Informatică și Modele în Ștințele Sociale; European Journal of Education s.a.
  • Membru al organizațiilor profesionale: ACM, UNESCO - Divizia „Învățământul Superior”; Recenzent la: Mathematical Reviews; Computing Reviews s.a.
  • Administrative positions: Scientific Secretary at the Ministry of Education (1971). Hon. Scientific Secretary of the Commission for Cybernetics of the Academy (1971-1973). Deputy General Director at the Ministry of Education (February 1972-1973). Deputy director at the UNESCO European Center for Higher Education CEPES (1973-1979) .
  • Visiting Professor at the Department of Mathematics of the University of Bologna (1991 and 1992). Invited Professor at Ecole Normale Superieure de Cachan (1993 January-March). Guest Professor at Duke University (one academic year 1975-1976). Visiting Professor at the Computer Science Departments of University of Trento, Acquila (different periods of three months). Guest Professor at the Universities of Oxford, Pisa, Genova, Milano. Visiting Researcher in different institutes including Polytechnics INESC Lisabona. Courses on Mathematics, Computers programming and languages, Compiling techniques, Software implementation, Structures Related to Fuzzy Logic Approach in Modelling (with M. Fedrizzi, A.G.S. Ventre, 1996, 1997).
  • Awarded: Gr. C. Moisil Prize of the Romanian Academy (Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei si Sectia de Stiinte matematice) (2004).

3 iunie 2020 - Ultimul mesaj e-mail primit de la profesorul DRAGOȘ VAIDA privind tipărirea vol. III și IV "Istoria informaticii românești"

dravaida2 Jun 3, 2020, 3:16 PM to Emil, Vasile, adrian.adascalitei, Emanuela, marinel, Prodan, Virgil, Angela, Viorel, Florian, Ion, Ioan, Adrian, Ileana, M, George, Niculescu, Grigore, mihail, Denis, Horia, popoviciu, Tudor, Radu, Eduard, Adrian, Ana, Rares, Cuculescu, dan, Ioan, Eugen, Eufrosina, Gheorghe, Gheorghe, Catalin, Ion, Tambulea, Ovidiu, Orman, Constantin, Bazil, Marian, Radu, radu.gramatovici, Mircea, Florin, Henri, Alin, Mihai, Florentina, Monica, Rodica, Victor, Matei, imlovin33, Livu, Gheorghe, Marius, AFRODITA, Paul, icvtoma, Daniel, Mihaela, Valeriu, Adrian, felea, grigoras, Ferucio, Cristian, Radu, me, Danut

"Va multumesc. Sunteti de toata lauda pentru munca depusa, as spune enorma.
Pastrati niste exemplare si cand vom iesi din dihonie, vom vedea ce-i de facut.
Acum autoritatilor nu le putem reprosa nimic, ne-au dat pandemia in direct.
Trebuie sa anulam prin mijloace culturale, poate in primul rand educationale, efectele pandemiei si sa ne vindecam la cap.
Cele bune, salutari colegiale, vacante frumoase, vaida."

https://www.slideshare.net/MarinVlada2/dragos-vaida-1-iunie-19334-august-2020

Ulimul articol scris în iulie 2020 pentru revista Curtea de la Argeș

Dragoş VAIDA, Ieşind din pandemie, încotro? (I), revista Curtea de la Argeș, Anul XI, Nr. 8 (117), August 2020, pag. 7, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/XI_8_117/XI_8_117.pdf


Friday, July 24, 2020

Robotul real

OMUL vs. MAȘINĂ

Robotica (robotics) a fost visul mai multor oameni din cele mai vechi timpuri, sub diverse forme: masini care sa efectueze operatii realizate de om sau operatii pe care omul nu le poate realiza, masini care sa gandeasca la fel ca omul (Ștefan Odobleja), masini inteligente (omul a fost invins la șah de un calculator  - 1998), masini care sa se apropie de comportamentul inteligent al omului  etc.

Prin anul 1950 niste cercetatori scotieni visatori treceau oceanul in America, tocmai pentru a-si implini visurile ! In acea perioada Turing definea "testul lui Turing" de testare a inteligentei unui computer. Apare Inteligenta artifiala (AI)!

"Along with concurrent discoveries in neurobiologyinformation theory and cybernetics, this led researchers to consider the possibility of building an electronic brain. Turing proposed changing the question from whether a machine was intelligent, to "whether or not it is possible for machinery to show intelligent behaviour".

Robotics vs. Computer intelligence: "Artificial Intelligence (AI) is a computer system able to perform tasks that ordinarily require human intelligence... Many of these artificial intelligence systems are powered by machine learning, some of them are powered by deep learning and some of them are powered by very boring things like rules."

  • 1495, Leonardo da Vinci, Designs for a humanoid robot (name - Mechanical Knight) 
  • 1930, Westinghouse Electric Corporation, 1930s Humanoid robot exhibited at the 1939 and 1940 World's Fairs (name - Elektro) 
  • 1961, George Devol, First installed industrial robot (name - Unimate) 
  • 1973,KUKA Robot Group, First industrial robot with six electromechanically driven axes (name - Famulus) 
  • 1975, Victor Scheinman, Programmable universal manipulation arm, a Unimation product (name - PUMA) 
  • 1980-1990, Japan Project for intelligence computer (future developments in artificial intelligence, expert systems) (Fifth Generation Project, https://en.wikipedia.org/wiki/Fifth_generation_computer) 
DEMO: https://www.facebook.com/sorsricerche/videos/206009477262537 by Boston Dynamics (https://www.sorsricerche.com/?fbclid=IwAR0q5cSSYmivamg0JmcLuH4yYVgqkqWAR1t3pLL5MWjQtNItZsmAPFI_3_s)

Monday, July 20, 2020

Fundația „Ștefan Odobleja”

În luna ianuarie 2020, din inițiativa DIS - Divizia de Istoria Ştiinţei a CRIFST, în colaborare cu Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin – președinte ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului, s-a convenit o colaborare pentru conceperea și elaborarea site-ului dedicat marelui savant. Discuția despre această inițiativă a avut loc în 11-13 octombrie 2019 cu ocazia participării la Simpozionul Internațional Ștefan Odobleja – “80 de ani de la apariția lucrării Psychologie Consonnantiste, 1938-1939” (http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019) – unde a participat și acad. ALEXANDRU SURDU, ocazie cu care s-au lansate volumele I și II din Istoria Informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact (coord. Marin Vlada, membru titular CRIFST/DIS), aflate în Biblioteca CRIFT (https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada). Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin a fost înființată în anul 1999 de către ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului dr. Ștefan Odobleja – medic militar, inventatorul Ciberneticii, precursor al Inteligenței artificiale și al Informaticii (Odo – înseamnă drum, circuit, în limba veche greacă) - https://odobleja.ro/.

Cu adâncă recunoștință față de întreaga viață a tatălui său – membru post-mortem al Academiei Române (din anul 1990), ce a fost prea mult nedreptățit în timpul vieții și, care s-a luptat îndârjit pentru recunoașterea creației sale, ing. Ștefan Odobleja jr. și-a propus: să publice integral opera savantului; să organizeze dezbateri, simpozioane, congrese pe teme de teorie cibernetică odoblejiană, socio-psihologie, medicină, gândire umană-creierul informațional, literatură etc.; să restaureze Casa memoorială „Ștefan Odobleja” din comuna Livezile, județul Mehedinți; să înființeze o Universitate de vară după concepția savantului; să organizeze și să sprijine organizarea de cursuri de perfecționare a specialiștilor în țară și în străinătate; editarea unor publicații, materiale documentare de specialitate, precum și de a efectua schimburi de publicații cu asociații similare din țară și străinătate; copierea fondului „Ștefan Odobleja” din Arhivele Statului și sortat pe discipline etc.

 “Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” Acad. Alexandru Surdu, Simpozionul “Ștefan Odobleja”, ediția din anul 2018.

 

Detalii: Fundația „Ștefan Odobleja” - http://c3.cniv.ro/?q=2020/site-so , https://www.edumanager.ro/a-fost-elaborat-site-ul-fundatiei-stefan-odobleja-drobeta-turnu-severin/

Sunday, July 19, 2020

Statistică și Informatică

Marin Vlada, Statistică și Informatică pentru Chimie medicală și farmaceutică. Concepte, metode, tehnologii, software și aplicații, Editura Universităţii din Bucureşti, 2017

https://ro.scribd.com/document/469691277/Marin-Vlada-Statistic%C4%83-Informatic%C4%83

Friday, July 17, 2020

Gazeta Matematică - 125 de ani de apariție neîntreruptă

Gazeta Matematică - 125 de ani de apariție neîntreruptă by Prof. Olimpia Iorga-Popescu

1. Gazeta matematică și testarea podului de la Cernavodă

În ziua de 14 septembrie 1895, 15 locomotive șuierȃnd și în mare viteză inaugurau Podul Carol I, de la Cernavodă, în timp ce ing. Anghel Saligny – cu studii inginerești la Paris, și echipa sa de ingineri erau sub pod, iar a doua zi, pe 15 septembrie, sub conducerea acelei echipe, apărea primul număr al revistei Gazetei Matematice, la fel de “durabilă” ca și podul pe care ei îl construiseră. De atunci, cu sacrificii și muncă dezinteresată, deoarece colaboratorii niciodată nu au fost plătiți, Gazeta Matematică a apărut lună de lună, timp de 125 de ani, dovedindu-se printre cele mai longevive din lume. De-a lungul anilor, în cei 125 de ani de la apariție Gazeta Matematică, aceasta a fost de un real folos atât elevilor, cât și profesorilor de matematică, în activitatea lor de predare a matematicii.

2. Inițiativa inginerilor pentru a sprijini pregătirea matematică a elevilor


O parte din inginerii care lucrau la podul de la Cernavodă, analizȃnd rezultatele slabe de examenul de admitere de la Școala Națională de Poduri și Șosele (viitoarea Universitate Politehnică din București -UPB, de astăzi), din anul 1894, la care cel mai bun candidat obținuse 15,50 puncte (din 20 posibile), au ajuns la concluzia că o revistă de matematici elementare ar putea sprijini pregătirea matematică a elevilor din liceele romȃnești.
   
Gazeta Matematică – primul număr, Anul I, septembrie 1895, București 

Mai apăruseră unele reviste, precum Recreații stiințifice, la Iași, sau Revista Scoalei, la Craiova, dar își încetaseră apariția. Inginerii Ion Ionescu, Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihai Roco și Ion Zotu, continuȃnd discuția în casa din str. Manea Brutaru nr 14, din Bucuresti, au ajuns la concluzia că, pentru ca revista să se poată susține și să poată fi distribuită în licee, fiecare dintre ei trebuie să contribuie lunar cu cȃte 20 lei aur. Ulterior, au mai găsit încă 5 ingineri, unii licențiați și în matematici, astfel că fiecare a contribuit, la apariția revistei, cu cȃte 15,50 lei aur, lunar. Munca în redacție s-a convenit să se facă gratuit de către membrii fondatori. Prahovenii se pot mândri că între acești zece membri fondatori, doi sunt din judetul Prahova. Andrei Ioachimescu, inginer și matematician, cu studii la Sorbona, la Paris, nepotul ctitorului bisericii, Sfȃntul Vasile, din Ploiești (înmormȃntat la cimitirul Viișoara, cum se intră în stȃnga), și inginerul Ion Ionescu, nepotul podgoreanului Diamandescu din Valea Calugârească, au fost frecvenți susținători ai Gazetei Matematice, iar primul articol de geomertie, din primul număr, este semnat de ing. Andrei Ioachimescu.
Fondatorii țineau foarte mult ca tot ce se publică în revistă să respecte doua principii pe care le-au pus la baza constituirii ei:
 1) publicarea de articole originale de matematică
 2) dezvoltarea gustului pentru studiul matematicilor și al cercetărilor originale.
Redacția s-a întărit prin aderarea la ideea Gazetei a matematicianului Gheorghe Tițeica, proaspăt sosit de la studii absolvite la Paris. Cum Gazeta nu avea un sediu, ședințele redacției se țineau pe unde apucau, cel mai adesea acasă la ing. Ion Ionescu, unde mama lui le servea vin din via sa de la Valea Călugărească, sau chiar în tȃrgul moșilor. Corespondența se primea pe adresele de acasă ale lui Andrei Ioachimescu, Ion Ionescu și Vasile Cristescu, care de fapt duceau greul redactării Gazetei. Ion Ionescu urmărea să nu se facă nicio cheltuială inutilă și ținea evidența fiecărui leu, astfel că, prin anul 1904 Gazeta Matematică adunase un fond substanțial, dar fiind și criză financiară, unii contributori au lansat ideea să desființeze Gazeta și să împartă fondul acumulat. Opunerea majorității fondatorilor a fost fermă și categorică. Iată ce au spus stȃlpii gazetei, Gh. Tițeica, A. Ioachimescu, I. Ionescu și V. Cristescu, precum și A. Davidoglu: “am dat cȃt am putut, dăm cȃt putem și vom da cȃt vom putea din timpul și activitatea naoastă pentru gazetă” și, deși unii s-au retras, Gazeta a depășit acest moment critic al Societății Gazeta Matematică. 
 
 Stȃlpii Gazetei Matematice: Gh. Tițeica, A. Ioachimescu, I. Ionescu și V. Cristescu

3. Înființarea Societății “Gazeta Matematică”

Pentru a nu se mai putea creea asemenea momente, în luna septembrie, anul 1909, în via lui Ion Ionescu, din Valea Călugărescă, unde acesta invitase toată redacția, s-a luat hotărȃrea ca Gazeta Matematică să se transforme în societate cu personalitate juridică, astfel că, la 5 aprilie 1910, la propunerea lui Spiru Haret, s-a votat în parlament, cu 61 bile albe și 3 negre, înființarea Societății “Gazeta Matematică”. Gazeta Matematică a continuat să apară cu regularitate, la data de 15 ale fiecărei luni și să fie deosebit de căutată, datorită conținutului său, devenind un important factor de educație matematică, iar redacția, formată din savanți de o corectitudine morală ireproșabilă, a adoptat deviza: “entuziasm, armonie, muncă dezinteresată, sacrificii continue”. Iată cum descrie Gh. Tițeica atmosfera din redacție: “încetul cu încetul s-a format o atmosferă unică în felul ei, nu numai științifică, dar și morală și cu aspecte neașteptate”. Urgia Primului Război Mondial n-a ocolit nici Gazeta Matematică. Traian Lalescu și-a pus casa din Iași la dispoziția Gazetei, astfel că redactia s-a refugiat la Iași, redactorii și-au donat rațiile alimentare tipografilor și așa Gazeta a ajuns și pe front. Au murit pe front ca eroi colaboratori ai Gazetei: G. Hogaș, I.S. Teodorescu (ambii din Ploiești), N.Sichitiu, G.Nisipeanu, Al. Stoica, N.Vȃrtosu, Aug. Vasilescu, Al. Tomesc, C. Constantinescu, la care trebuie să adaugăm, cu respect, pe cei decedați de tifos exantematic sau în catastrofa de la Ciurea. După anul 1920, Gazeta a revenit la ritmul ei de apariție regulat, tipărindu-se și numărul blocat în zețărie, în anul 1917, la ocuparea Bucureștiului de către trupele germane.

Dacă în anul 1921 pe copertă apăreau doar 6 corespondenți, în aprilie 1922, numărul lor a ajuns la 100. Numărul colaboratorilor a continuat să crească an de an, iar Gazeta să fie solicitată și în străinătate, unii matematicieni din occident să devină și ei colaboratori ai acesteia. Începȃnd din anul 1902, s-a inființat Concursul Gazetei Matematice, desfășurȃndu-se mai întȃi pe centre, iar mai apoi la București, festivitatea de premiere încheindu-se cu o lecție de morală, plină de învățăminte, susținută de Gh. Tițeica. Toți marii matematicieni și-au făcut ucenicia colaborȃnd la Gazeta Matematică. Îi găsim ca premianți și colaboratori în perioada școlarității pe viitorii matematicieni: Traian Lalescu (1900), Gh. Buicliu (1901), V.Vȃlcovici (1903), N. Abramescu (1903), M.Manoilescu (1904), Petre Sergescu (1909), Dan Barbilian – poetul Ion Barbu (1912), N. Ciorănescu (1920), Grigore C. Moisil (1922, 1923), Miron Nicolescu (1923), Gh. Mihoc (1925), T. Popoviciu (1923), N.Teodorescu (1924), N. N. Mihăileanu (1932), C. Corduneanu (1946) ș.a. Gazeta Matematică a fost sprijinită de către foști colaboratori atunci cȃnd aceștia ajungeau în funcții de conducere, cu donații, cu asigurarea condițiilor pentru Concursul Anual al Gazetei, (concurenții primeau transport gratuit pe C.F.R.), iar Spiru Haret, ca ministru, abona toate școlile la Gazeta Matematică. Mihail Manoilescu, ca fost premiant al Gazetei Matematice și ministru de finanțe, i-a repartizat un milion de lei pentru a se construi Casa Gazetei Matematice, deoarece teren avea de cȃnd, pe Calea Griviței se dădeau locuri de casă ceferiștilor. Și, astfel, în anul 1934, s-a inaugurat Casa Gazetei Matematice, clădire care există și astăzi pe Calea Griviței la nr. 124, naționalizată în anul1950 și vȃndută pe ascuns, imediat după 1990, unor locatari. Fostul colaborator al Gazetei Matematice, Radu Voinea, viitor președinte al Academiei Romȃne, a asistat cu tristețe cum, atunci, în 1950, Biblioteca Gazetei Matematice era aruncată de la etaj în stradă. Clădirea există și astăzi, iar redacția Gazetei funcționează într-o cameră a Facultății de Matematică și Informatică de la Universitatea din București, pentru care, pȃnă în anii trecuți, a plătit chirie.

Începȃnd din anul 1901, Redacția Gazetei Matematice a editat mai multe Culegeri de probleme – utile tuturor elevilor pasionați de matematică, cea mai cunoscută fiind renumita Culegere de algebră, geometrie și aritmetică (IȚIC, după numele autorilor), autori Ioachimescu,Țițeica, I. Ionescu și V. Cristescu. Această activitate a fost continuată, numărul culegerilor fiind pera mare pentru a le putea enumera aici. Au mai publicat culegeri în Biblioteca Gazetei Matematice: Traian Lalescu, Andrei Ioachimescu, Gh Tițeica, Ion Ionescu, C. Ionescu-Bujor, Marcel Țena, C. T. Ionescu-Țiu, L. Pȃrșan, M. Chiriță ș.a. Dintre redactori, merită să ne reamintim de C.T. Ionescu-Țiu, Eugen Rusu, G. D. Simionescu, Al. Constantinescu, iar cel care de mulți ani asigură corectituduinea și rigoarea problemelor este profesorul Marcel Țena. Ca propunători de probleme originale la Gazetă s-au evidențiat: C. T. Ionescu-Țiu, Ion Ionescu, D. M. Bătinețu-Giurgiu, Gh. Buicliu, Marcel Chiriță, Laurențiu Panaitopol, Liviu Pȃrșan ș.a. Cel care pȃnă în anul 1946, data decesului său, n-a trăit decȃt pentru Gazetă și și-a donat averea acesteia, a fost Ion Ionescu. Avere confiscată, de asemenea abuziv, în anul 1950. În perioada 1935-1945, în redacția gazetei erau matematicieni de vază, precum Dan Barbilian, Petre Sergescu, N. Ciorănescu, T. Popoviciu, N. Abramescu, C. Ionescu-Bujor, Gabriela Tițeica, M. Ghermănescu, D.V. Ionescu, Teodor Angheluță ș.a.

4.Înființarea Societății de Științe Matematice


De bine ce Gazeta înfruntase și al Doilea Război Mondial și își continuase apariția, în anul 1949, pentru a se putea desființa Societatea de Stiințe, care funcționa încă din 1894 și edita revista Natura, interbelic, fiind patronată și de Regele Carol al II-lea, aceasta s-a unit cu Societatea Gazeta Matematică, fiind denumită Societatea de Matematică și Fizică, președinte fiind ales acad. Grigore C. Moisil, iar Gazeta a fost transformată în Revista de matematică și fizică (în anul 1948 avusese Reforma învățământului). Statutul și organizarea noii societăți aveau caracterul unei structuri de partid. Mai mult, nu se pomenea nimic despre faptul că aceasta este continuatoarea Societății Gazeta Matematică, ceeace a împiedecat-o să-și revendice clădirea construită, cu sacrificii, din banii Gazetei Matematice, acum, Gazeta Matematică fiind “nomadă”, după expresia unui matematician. În statut se prevedea că nu pot fi membri cei cărora li s-a retras cetățenia după 6 martie 1945, sau au desfășurat activități reacționare. Abia în anul 1964, Socitatea de Științe Matematice și Fizice se scindează, în cea a Gazetei Matematice și cea de Stiințe Fizico-Chimice, președinte, la prima, fiind ales, în continuare tot acad. Grigore C. Moisil, iar vicepreședinți academicienii, Caius Iacob și Nicolae Teodorescu. Activitatea la Gazetă Matematică era foarte susținută, mai ales după 1959, cȃnd Romȃnia a organizat prima Olimpiadă Internațională de Matematică (OIM 1959) – inițiativa României, și Gazeta constituia un important mijloc de pregătire pentru olimpiadele naționale și cele internaționale. Din anul 1955 sediul redacției s-a mutat în această cameră improprie din Facultatea de Matematică. Țin minte că studenții fiind în anul IV, profesorul nostru de metodică și secretar al societății, Tiberiu Roman, ca practică pedagogică ne-a pus să corectăm problemele corespondenților. Grigore C. Moisil avea un colectiv de colaboratori format din foarte buni matematicieni care formulau problemele pentru toate tipurile de concursuri. Cu ochii în plicurile corespondenților, ascultam și discuțiile profesorului Moisil cu diverși profesori din țară, care totdeuna erau serviți, după drum, cu o cafea. În acel birou toată lumea se simțea bine, permanent era o atmosferă destinsă, chiar și profesorii din facultate, în pauze, veneau la sediul Gazetei. 

După decesul Academicianului Grigore C. Moisil (21 mai 1973) actvitatea a fost continuată de cei doi vicepreședinți, acda. Nicolae Teodorescu și acad. Caius Iacob, iar în 1975 la Conferința pe țară a societății (la carea am participat și eu, am stat între doi matematicieni de vază, D. V. Ionescu și C. Ionescu-Bujor), a fost ales ca președinte Acad. Nicolae Teodorescu. Este adevărat că, în anii în care a fost președinte N. Teodorescu (1975-1995) nu s-a mai ținut nicio Conferință Națională, dar președintele se deplasa foarte des în filiale, organiza ședințe de comunicări metodico-stințifice și ținea prelegeri împărtășind profesorilor din vasta sa cultură generală. După fiecare Consfătuire întocmea o sinteză a problemelor ridicate de profesori pe care o înainta Ministerului Educație și la care n-a primit niciodată niciun răspuns. În acești ani s-au inițiat Concursul Anual al Rezolvitorilor de probleme din Gazeta Matematică, Gala Laureaților de la concursuri (Sprijinul liceelor din Curtea de Argeș fiind valoros), iar numărul abonamentelor la Gazeta Matematică ajunsese la aproape 120.000. În editura Gazetei s-au editat mai multe volume de îndrumare metodică a profesorilor cum au fost: Matematica în liceu (2 volume), Matematica în gimnaziu, Laboratorul de Matematică ș.a.

5. Există talent pentru matematică, iar flacăra Gazetei Matematice arde în continuare


După anul 1995, cȃnd acad. Nicolae Teodorescu a rămas președinte de onoare, președenția executivă a fost preluată de către acad. Petru Mocanu de la Universitaea din Cluj și apoi de profesorul universitar Dorin Popescu de la Facultatea de Matematică din București. Din anul 2008, activitatea Societății de Stiințe Matematice (SSMR) și implicit a Gazetei de Matematică este condusă, în calitate de președinte, de profesorul univesitar Radu Gologan, fost olimpic internațional, cu performanțe notabile pe perioada școlarității. În această perioadă s-au continuat unele activități tradiționale ale membrilor societății, Conferințele Naționale de comunicări științifice, Cursurile de perfecționare cu profesorii, s-a dat o mare atenție pregătirii Lotului care participă la Olimpiada Internațională de Matematică.
Păcat că cei mai mulți dintre medaliații la matematică nu rămȃn în tară. La peste 60 de mari universități de pe glob predau matematica peste 260 de profesori romȃni. Dintre cei cu trei medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, niciunul nu este în țară, iar dintre cei 16 cu două medalii de aur, doar 3 lucreaza în țară, Nicușor Dan, Geffry Barad și Ovidiu Suciu, conform informațiilor din cartea “Școala romȃnescă de matematică de-a lungul timpuilui”, autori Florin Diac, Mircea Trifu și Costel Chiteș. Recent, Nicușor Dan s-a implicat acum și în viața socială. Va reuși oare performanța din matemarică? Celebrul american Henry Kissinger a avut dreptate cȃnd a întrebat: “Ce curge în apa voastră de știți așa bine matematică ?” O fi curgȃnd ceva, dar sigur curge și multă muncă și multe sacrificii!

Bibliografie 
1.Mircea Trifu, Fenomenul Gazeta matematică la 110 ani. O (posibilă) istorie despre fapte şi oameni, http://www.gazetamatematica.net/?q=node/26
2. SSMR - Gazeta Matematică, https://gmb.ssmr.ro/
3. M. Vlada, TOP 100: Probleme in Gazeta Matematica (1895-2005), https://mvlada.blogspot.com/2010/01/top-50-gazeta-matematica.html
4. M. Vlada, Gazeta Matematică – 115 ani de apariţie, https://www.descopera.ro/stiinta/6067449-gazeta-matematica-115-ani-de-aparitie

Wednesday, July 15, 2020

Fundația „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin

Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin a fost înființată în anul 1999 de către ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului dr. Ștefan Odoblejamedic militar, inventatorul Ciberneticii, precursor al Inteligenței artificiale și al Informaticii (Odo – înseamnă drum, circuit, în limba veche greacă) - https://odobleja.ro/.

Cu adâncă recunoștință față de întreaga viață a tatălui său – membru post-mortem al Academiei Române (din anul 1990), ce a fost prea mult nedreptățit în timpul vieții și, care s-a luptat îndârjit pentru recunoașterea creației sale, ing. Ștefan Odobleja jr. și-a propus: să publice integral opera savantului; să organizeze dezbateri, simpozioane, congrese pe teme de teorie cibernetică odoblejiană, socio-psihologie, medicină, gândire umană-creierul informațional, literatură etc.; să restaureze Casa memoorială „Ștefan Odobleja” din comuna Livezile, județul Mehedinți; să înființeze o Universitate de vară după concepția savantului; să organizeze și să sprijine organizarea de cursuri de perfecționare a specialiștilor în țară și în străinătate; editarea unor publicații, materiale documentare de specialitate, precum și de a efectua schimburi de publicații cu asociații similare din țară și străinătate; copierea fondului „Ștefan Odobleja” din Arhivele Statului și sortat pe discipline; etc.
  • "Noi încercăm să conştientizăm şi să ţinem atenţia vie a celor interesaţi de filozofie, de logică şi de informatică. De fapt, informatica e deja perimată pentru ce se cercetează la nivel mondial. Aţi văzut că se fac roboţi, maşini care iau singure decizii, lucru pe care şi Odobleja îl preconiza în anul 1938. De altfel, în 1938 a făcut şi o analiză a economiei liberale şi a economiei socialiste şi acolo a avut o previziune că socialismul se va prăbuşi. Din acest motiv a ţinut cartea ascunsă; înainte pentru o carte de Goga sau Vasile Militaru făceai opt ani de puşcărie, eu cred că a lui în care prevedea prăbuşirea sistemului, cred că lua dublu”, ing. Ştefan Odobleja jr., la Simpozionul internaţional în memoria savantului dr. Ştefan Odobleja, Drobeta-Turnu Severin, CISO 2015.
  • În anul 1938 Odobleja vorbește despre creierul informațional. În opinia sa, organismul uman trebuie privit ca un tot hiperintegrat, în care creierul este cea mai performantă parte a ființelor din univers. Creierul face gândirea gândirii, adică este depozitarul conștiinței. Iată de ce s-a referit Ștefan Odobleja la creier când a scris “Psihologia consonantistăˮ, aici aflându-se foarte multe mecanisme circulare (cibernetice), permițând acestui organ ca, plecând de la o lume, să construiască o altă lume.” prof. dr. Adrian Restian.
  • Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice prin precizare de “Definiții“, găsim acest stil și la dr. Ștefan Odobleja, el nefiind matematician, ci medic ce s-a ocupat de studiul și cercetarea proceselor din corpul uman coordonate de creier (mintea omului). Din punctul de vedere al Psihologiei, dr. Odobleja a arătat că orice cunoștință privind o oarecare problemă (lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate și trebuie să se încadreze într-una din cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. Fiecare clasă comportă legi. Fiecare teorie comportă aplicații practice. Astfel, a ajuns la definirea celor 9 legi universale, printre ele fiind legea reversibilității / cercului vicios, feed-back” Conf. dr. Marin Vlada, membru titular CRIFST, Academia Românâ (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii).
  • "De asemenea, fiul savantului risipeşte o sintagmă ce, exagerat, a făcut carieră în timp, cum că acesta ar fi trăit şi murit sărac. El subliniază că tatăl său “nu a murit sărac, toată viaţa a fost un om pedant. În ultimii ani ai vieţii a fost un om puternic, dar a primit destule lovituri”. Astăzi manuscrisele sale se află la Arhivele Naţionale din Mehedinţi aşteptând să fie cercetate şi valorificate, s-a publicat ca operă inedită Introducere în logica rezonanţei, s-a tradus în româneşte şi publicat Fonoscopia, se organizează anual Simpozionul internaţional Ştefan Odobleja – Eternitate la timpul prezent, în satul natal se reconstruieşte Casa memorială ”Ştefan Odobleja“ prin grija Fundaţiei omonime, iar recent, în 2016, ca expresie a interesului nestins pentru opera savantului, au apărut două lucrări în legătură cu aceasta, “Psihosomatica consonantistă” (autor: dr. Nicolae Popescu) şi “Etică şi Cibernetică” (teză de doctorat, autor: Eronim-Celestin Blaj)" . Prof. dr. Tudor Răţoi, director Arhivele Naţionale Mehedinţi, Prefață la cartea Ștefan Odobleja jr., "Destinul unui vizionar - Ștefan Odobleja", Editura Publicitaria, 2017.
Azi, următoarele instituții poartă numele savantului: Spitalul Clinic de Urgență Militar "Dr. Ștefan Odobleja" Craiova, Colegiul Național Pedagogic "Ștefan Odobleja" Drobeta-Turnu Severin, Colegiul "Ștefan Odobleja" Craiova și Liceul Teoretic "Ștefan Odobleja" București.

Site-ul fundației a fost conceput de conf. dr. Marin Vlada, în colaborare cu ing. Ștefan Odebleja jr. – președintele fundației și avocat Natalia Odobleja – nepoata savantului, cu suport tehnic și designed by Advanced Technology Systems.


Saturday, July 11, 2020

Acad. Florin Gheorghe Filip

Prin amabilitatea domnului Prof. univ. dr. Radu Homescu.

"Stimate domnule Homescu,

Confirm, cu mulțumiri, primirea, prin intermediul d-lui dr. Gaftea, a volumului de contribuții referitor la „Istoria informaticii romanești’ - vol. IV, coordonat de d-l prof. M. Vlada.

Vă rog să aveți amabilitatea să le transmiteți mulțumirile mele d-lui prof. Vlada și autorilor capitolelor. Volumul conține o bogăție de informații utile, "de la sursă" și, prin efectul de "caleidoscop" creat, se poate obține o viziune originală și interesantă a evoluției domeniului. Am aflat multe lucruri neștiute de mine.

La rândul meu, vă semnalez, cu rugămintea de a răspândi informația, adresa volumului, realizat la Academia Română, privind „Știința și tehnologia informației în România”, recent publicat și pe net: https://acad.ro/bdar/STI/d0526-STI-Romania.pdf,
https://acad.ro/bdar/STI/sti.html

Cu titlu personal, consider ca "momentul de cotitură", care a condus la crearea unui sistem coerent și integrat al domeniului TIC în România a fost Programul din 1967. Am evocat acest moment împreună cu contribuția de lider al domeniului a Acad. Drăgănescu (de la a cărui plecare dintre noi s-au împlinit 10 ani) în mai multe expuneri, desfășurate, în diferite forme adaptate locului și momentului, pe parcursul ultimilor doi ani in București, Oradea, Arad, Chișinău, Vilnius, Beijing etc. Vă anexez, pentru informare, ultima formă prezentată on-line.

Cu salutări cordiale,

Acad. Florin Filip, https://acad.ro/sectii/sectia14_informatica/sti_FFilip.htm
Jul 9, 2020, 1:01"