„Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă” dr. Ștefan Odobleja (1902-1978)
În acest an, se împlinesc 40 de ani de la moartea lui Ştefan Odobleja (13 oct. 1902 - 4 sept. 1978), medic militar și filosof, membru post-mortem al Academiei Române, și 80 de ani de la publicarea la Paris, de către Librairie Malonie, a cărții sale, “Psichologie consonantiste”, 1938, 1939 (The Consonantist Psychology) [1]. În imaginea alăturată: Ștefan Odobleja (dreapta), în curtea Mănăstirii Argeșului
Cartea în două volume - un tratat de înalt nivel ştiinţific privind concepţia sistemică şi cibernetică asupra lumii vii şi nevii, de 900 de pagini și 300 de desene realizate de autor, este o lucrare de pionierat în știința ciberneticii, fapt pentru care românul Odobleja este considerat părintele ciberneticii generalizate. Noua știință a fost numită Cibernetică, în anul 1948, după ce, 10 ani de la apariția cărții lui Odobleja, matematicianul american Norbert Wiener publică “Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine”, carte apărută în același timp la Paris și New York. Cibernetica a contribuit la apariția primelor calculatoare electronice, după anul 1945, și la dezvoltarea Informaticii (Computer Science) și a Inteligenței artificiale. Cele doua imagini de mai jos sunt capturi ale articolului [1].
Pe plan mondial, matematicianul american-de origine maghiară, John von Neumann (1903 – 1957) este autorul structurii calculatorului modern prin “Von Neumann architecture”, din raportul tehnic “First Draft of a Report on the EDVAC” din anul 1945, arhitectură ce s-a bazat pe lucrările matematicianului britanic Alan Mathison Turing (1912-1954)- acest lucru a fost recunoscut de către Neumann, ce a descris așa-numita mașină abstractă Turing (Computing Machine) - „On Computable Numbers, with an Application to the Entscheidungsproblem”, Proceedings of the London Mathematical Society, 2 42: 230–65, 1936. În anul 1943 Turing a construit-pentru benefiiciile armatei britanice, Colossus – primul calculator electronic digital pentru decriptarea codurilor germane, iar în perioada 1945-1946 contribuie la prototipul maşinii de calcul “Automatic Computing Engine”, realizată fizic mai târziu, în anul 1950. În anul 1946 Turing a prezentat o lucrare ce reprezintă primul proiect detaliat al unui calculator cu program stocat. În prezent, aceasta arhitectură este recunoscută şi valabilă.
Cele 9 legi universale formulate de dr. Ștefan Odobleja în anul 1938, înainte de N. Wiener (1948), W. Rose Asley (1951), A. Ducrocq (1965), P. Postelnicu (1945), Jose Blasco Llopis (1977)
- legea echivalenței
- legea echilibrului
- legea compensației
- legea reacției
- legea oscilației
- legea reversibității (conexiune inversă/feedback)
- legea inerției
- legea consonanței (rezonanței)
- legea transformării (evoluției)
Alan Turing a fost extrem de influent în dezvoltarea ştiinţei calculatorului, oferind o formalizare a conceptelor de "Algoritm" şi "Computing" prin definirea maşinii Turing, ce a jucat un rol important în crearea calculatorului modern. În anul 1930 a definit conceptul de maşină universală ce stă la baza revoluţiei științei calculului (computer science). În anul 1945 Turing a fost un pionier al construirii unui calculator electronic, în paralel cu proiectul lui John von Neumann (EDVAC Report 1945). Dar, adevăratul rol important al lui Turing a fost în înțelegerea ştiinţifică a funcţionării minţii omului, ce a condus la celebrul "Test Turing" pentru a defini inteligenţa maşinilor de calcul (calculatorului) şi la previziuni pentru secolul XXI.
De asemenea, celebrul matematician Alan Turing Alan a făcut istorie, deoarece astăzi este considerat a fi unul din precursorii Informaticii şi al Inteligenţei Artificiale. Pe plan mondial, este recunoscută contribuţia lui Turing asupra dezvoltării diverselor ştiinţe şi discipline: matematică, ştiinţa calculului (computer science), informatică, bioinformatică, calculatoare şi tehnologia informaţiei, morfogeneza (morphogenesis, mathematical biology), inteligenţa artificială, filozofia şi restul lumii ştiinţfice.
România acelor ani, înainte și după cel de-al II-lea război mondial, era conectată la activitatea științifică și tehnică privind apariția noilor științe: Cibernetica și informatica, prin eforturile științifice ale comunității mondiale, la construirea sistemelor de calcul (computer systems). În deceniul ‘60, România era considerată între primele țări din lume (după SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa, Japonia, Austria, Olanda, Italia, Danemarca) privind cercetările și eforturile pentru construirea calculatorului electronic. Școala românească de matematică s-a dezvoltat sub influența matematicienilor români ce și-au susținut doctoratele cu prestigioși matematicieni din Franța, Germania, Italia. De exemplu, matematicianul Gabriel Sudan (1899-1977) a publicat în anul 1927 (înaintea lui W. Ackermann, 1928), prima funcție recursivă ce nu este primitiv recursivă.
"The Romanian School of Mathematics developed under the influence of the Romanian mathematicians [32, 37] who took their doctorates in the following countries (in 1860 the University of Iasi was founded, and in 1864, the University of Bucharest):
- France - the first doctors in mathematics in Paris: Spiru Haret (1878), David Emmanuel (1879), Constantin Gogu (1882) and Nicolae Coculescu (1895), followed by Gheorghe Țițeica (1899), Dimitrie Pompeiu (1905), Traian Lalescu (1908), Constantin Popovici (1908), Simion Stoilow (1916), Miron Nicolescu (1928), Alexandru Ghika (1929), Alexandru Froda (1929), Nicolae Teodorescu (1931), Tiberiu Popoviciu 1935), Caius Iacob (1935);
- Germany - Alexander Myller (1906), Victor Vâlcovici (1913), Gabriel Sudan (1925), Dan Barbilian (1929);
- Italy - Octav Onicescu (1920), Gheorghe Vrănceanu (1924), Gheorghe Mihoc (1930), Ion Creangă (1930), Mendel Haimovici (1932)"[3,4].
România se poate mândri cu contribuția oamenilor de știință romăni- matematicieni și ingineri, în câteva domenii ale cercetării științifice, privind fundamentele teoriei calculabilității, fundamentele ciberneticii, teoria algebrică a mecanismelor automate, logica matematică aplicată la construirea și utilizarea primelor calculatoare electronice din România, un rol primordial având acad. Grigore C. Moisil (1906-1973), considerat fondatorul informaticii românești, împreună cu inginerii ce au construit și dezvoltat industira de calculatoare românești.
REFERINȚE
1. Eufrosina Otlăcan, Despre naționalism și cibernetica lui Ștefan Odobleja,Curtea de la Arges , Anul IX, Nr. 5(90), Mai 2018, pag. 16-17, 2018, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/IX_5_90/IX_5_90.pdf
2. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017
3. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017
4. Marin Vlada, 2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa Artificială, Lucrările Cnferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV 2012), Ed. Universității din București, 2012
No comments:
Post a Comment