Spiru Haret omagiat de Academia Română

Sesiunea ştiinţifică "Spiru Haret (1851-1912), triumful pedagogiei româneşti". 
"Este semnificativ pentru toată istoria poporului român. Spiru Haret este cel care a modificat mentalitatea pedagogică a românilor. Suntem altfel, după Spiru Haret." Ion Negreţ,  Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti.

Vineri, 17 mai 2013, în Aula Academia Române, sub conducerea acad. Alexandru Surdu, a avut loc Sesiune științifică în memoria reformatorului învățământului românesc. Omul de ştiinţă Spiru Haret (1851-1912) a intrat în istorie ca o personalitate marcantă a științei și culturii românești: academician, matematician, astronom, pedagog și reformator al învățământului, fost ministru al învăţământului. Au fost prezenţi academicieni, profesori, cercetători, studenţi şi un numeros public.
-  Spiru Haret este primul roman care a obtinut doctoratul in matematica la Paris, in anul 1878, cu o teza care studia modelul matematic al miscarii corpurilor ceresti, teza care l-a facut imediat celebru in viata stiintifica a lumii: Ph.D. thesis Sur l’invariabilité des grandes axes des orbites planétaires; teza de doctorat: “Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare”.
- Singurul crater cu nume romanesc de pe Luna a primit numele Haret, în anul 1976, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea lui Spiru Haret, un crater  de pe Luna (29 km in diametru), pe coordonatele: latitudine 59 de grade sud şi longitudine 176 grade vest, în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra (aproape de polul sud al Lunii).
- Grigore C. Moisil învăţase lecţia lui Spiru Haret, despre care a scris în liceu, cu ocazia cuvântării comemorative ţinute la serbarea din 1922 a patronatului Liceului „Spiru Haret“ din Bucureşti (al cărui elev era): „Dacă totuşi vorbesc despre Haret e numai spre a vă evidenţia idealul pe care el l-a urmărit, ideal care trebuie să fie şi idealul nostru al tuturor. Se obişnuieşte a se vedea în opera lui Haret trei direcţii: una a matematicianului, o alta a profesorului, o a treia a reformatorului şcolar. De fapt, idealul lui Haret a fost acelaşi, având drept ţintă supremă cultura românească naţională“.
Numele amfiteatrelor de la Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti: Spiru Haret (parter); Simion Stoilow (et. I); Dimitrie Pompeiu (et. II); Gheorghe Ţiţeica (et. III); Grigore Moisil (et. II, sala 220).

Ref.:
- http://www.acad.ro/com2013/pag_com13_0517.htm
- http://www.n24plus.ro/stiri-social-economic/sesiune-stiintifica-la-academia-roman-in-memoria-reformatorului-nv-m-ntului-rom-nesc-spiru-haret.html
- http://www.fsispiruharet.ro/cine_a_fost_SpiruHaret.html

---