Academicianul Grigore C. Moisil a murit la vârsta de 67 de ani. Academicianul Mircea Maliţa a murit la vârsta de 91 de ani.
Acad. Grigore C. Moisil și acad. Mircea Malița, matematicieni parteneri în “campania Moisil” de informatizare a României anilor ’60-‘70
- Amandoi au fost matematicieni cu roluri primordiale în apariția și în dezvoltarea informaticii românești. Acad. Mircea Malița – prin funcțiile avute la nivel național și internațional (perioada 1955-1973), l-a ajutat pe Moisil să-și transpună în realitate ideile și gândurile privind rolul teoriile matematice în construirea calculatoarele și în utilizarea acestora spre beneficiul societății omenești.
- Mircea Maliţa i-a fost student profesorului Grigore Moisil împreună cu care a scris prima sa lucrare ştiinţifică, iar mai târziu i-a fost partener și prieten atras de “campania Moisil”, un proiect transformat într-o acţiune naţională privind “matematizarea României” și utilizarea calculatoarelor, Moisil fiind cel care a avut ideea introducerii liceelor si facultăţilor de informatică în România, și o iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din Bucureşti. În felul acesta, la acea vreme, România era una dintre cele 10 universităţi din lume care aveau centru de calcul.
“Profesorul Moisil întreţinea un proiect care, ulterior, s-a transformat într-o acţiune naţională”
“Profesorul Moisil întreţinea un proiect care, ulterior, s-a transformat într-o acţiune naţională, din care am făcut şi eu parte, fără să ştim că suntem prinşi într-o mişcare. Aceasta era matematizarea României. Această idee l-a dominat de la început până la sfârşit. Moisil spunea mereu că în cultura românească există şi talente, şi resurse, dar există o ignoranţă a publicului care crede că matematica este străină. Grigore Moisil începuse să ţină cursuri de matematică şi la alte facultăţi, nu neapărat de profil. Eu eram într-un rol mai mare în Facultatea de Matematică, în sensul că predam cursuri de matematică aplicată. El a văzut că mă ocup de asta, astfel că, într-o zi, m-a chemat la el şi mi-a vorbit despre „campania“ sa. „Uite, eu ţin cursuri şi la alte facultăţi, nu doar la Matematică. La început am ţinut şi la unii, şi la alţii. Acum, e aşa de mare reţeaua că nu mai pot să continui. Vrei să preiei nişte cursuri la alte universităţi din ale mele?“, mi-a propus. Am fost încântat! Practic, m-a luat partener în proiectul său pe care-l iniţiase. Timp de un an, am ţinut cursuri de matematică, la vreo patru facultăţi, printre care Drept, Sociologie, Psihologie.” Interviu M. Malița 2014 [1].
“I-am oferit o mică maşină electronică construită de mine, in SUA”
“Interesul cel mai mare însă s-a produs după ce eu am fost în SUA, în calitate de consilier al Misiunii Permanente a României la ONU. Dar nu are legătură cu funcţia mea, ci cu faptul că, acolo, eu am făcut cursuri de programare pe calculator. Asta i-a trezit o curiozitate foarte mare. Şi, ca răspuns, i-am oferit o mică maşină electronică construită de mine. În SUA se vindeau, de obicei, aparate pe care trebuia să le montezi singur. Asta era o mică maşină de calcul, precum cea de scris, pe care puteai să faci adunări, scăderi. Avea mai multe funcţii. Era o noutate pentru că era extrem de mică – pe atunci calculatoarele” Interviu M. Malița 2014 [1].“O iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din Bucureşti”
“Între timp, Moisil avusese o iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din Bucureşti. De altfel, eram una dintre cele zece universităţi din lume care aveau un centru de calcul! Moisil a intrat în fluxul internaţional cu o cercetare de logică căreia i-a găsit echivalentul în matematică. El a fost foarte atras de logicile neclasice şi a lucrat în asta cu totul superb. A publicat un compendiu de cercetare şi de prezentare a tuturor noilor logici în lume. Practic, calculatorul era mană cerească pentru Centrul de Calcul. Absolut! S-a uitat la ea, a desfăcut-o, s-a jucat cu ea. Dar cum fac ei şi cum se obţine? Ce putem cumpăra să avem şi noi? Am devenit colaborator al Centrului şi discutam mereu despre viitorul instituţiei. Moisil: „Să încercăm să lucrăm la ceva bun“ De atunci, ideea informaticii l-a urmărit în permanenţă. E puţin spus! El este cel care a avut ideea introducerii liceelor, facultăţilor de informatică în România. Iar felul în care s-au petrecut lucrurile, este uluitor.“ Interviu M. Malița 2014 [1].“Şi aşa mi-a dat o listă de informatizare a învăţământului cum nu s-a mai pomenit!”
”M-am pomenit cu el la Minister, imediat după ce eu am fost numit ministru al Învăţământului, în ’70. „O să încercăm să lucrăm la ceva bun“, mi-a zis. „Trebuie să trecem energic la informatizarea şcolilor. Tu eşti ministru. Eu aş zice să scriem ce trebuie făcut. Şi, pe urmă, tu te ocupi.“ Şi a început: „Trebuie să avem o foarte bună prezentare a informaticii în universităţi. Deci, creăm catedre de informatică în toate universităţile din ţară. Bun. Dar asta este pe planul general al învăţământului superior. Noi trebuie să avem grijă şi de învăţământul nou – trebuie să fie şi o facultate sau două de informatică. Deci, toate marile universităţi îşi creează facultăţi de informatică! Astfel, informatica va deveni una dintre disciplinele care se vor putea studia. Ai înţeles, nu?“. Eu: „Da, da, am notat“. „Dar, acum, că am înfiinţat şi facultăţile, am introdus cursurile, ce facem cu învăţământul secundar? Întâi să introducem materia peste tot în licee, să-i facem să cumpere calculatoare! Parcă nu e destul! Sunt oameni care vor dori să se specializeze mai curând. Trebuie să facem licee de informatică! Şi aşa mi-a dat o listă de informatizare a învăţământului cum nu s-a mai pomenit!” Interviu M. Malița 2014 [1].
“Măi, te pomeneşti că ţine! Am semnat pentru ele. Era un proiect gigantic!”
“Eu eram nou în funcţie. I-am spus atunci: „Poate vă înşelaţi, domnule profesor, de puterea mea, dar trebuie obţinute o mulţime de dispoziţii... Să vedem ce zice Parlamentul, ce spune legea, care e avizul economiştilor şi tot aşa“. „Păi, asta e treaba dumitale? Dumneata le scrii şi ei se descurcă după aceea. Nu trebuie decât să le semnezi.“ Am început să mă gândesc: „Măi, te pomeneşti că ţine!“.Te pomeneşti că mă lasă lumea în pace, nu mă observă că eu semnez şi poate se face ceva. Am luat lista imensă cu universităţi, licee, facultăţi, generalizarea învăţământului, computere pentru toată lumea şi le-am transformat în directivele ministrului. Am semnat pentru ele. Era un proiect gigantic! Şi ce credeţi că s-a întâmplat?” Interviu M. Malița 2014 [1].“Şi ce credeţi că s-a întâmplat? Informatizarea s-a produs peste noapte”
“S-au aplicat toate! Niciun fel de obiecţie. Am rămas uluit de această treabă. Întâi de toate pentru că eram nou acolo şi se putea concepe că mă apucase pe mine dandanaua. Am respectat planul lui Moisil, integral. Şi toate au curs fără obiecţii şi cu interesul enorm al elevilor şi al profesorilor. Practic, liceele, facultăţile de informatică au fost ideea lui Moisil. Informatizarea s-a produs peste noapte. Iar copiii mei au studiat apoi informatica începând cu şcolile înfiinţate în perioada aceea.” Interviu M. Malița 2014 [1].Mircea Malița - 2013, Diploma de excelenţă pentru contribuţiile deosebite aduse învăţământului românesc
“Noi ne-am concentrat în ultimul timp pe ceea ce se întâmplă azi, ce urmează să se întâmple mâine, dar uităm că temelia a fost construită cu mulţi ani în urmă. De exemplu, noi toţi din sala asta suntem, într-o anumită măsură, rezultatul politicilor domnului ministru Maliţa, care în perioada anilor '70-'71 a luat câteva decizii fundamentale. Mircea Maliţa a introdus ştiinţa managementului, chiar dacă în acea perioadă nu putea să folosească acest cuvânt. Introducerea calculatorului şi dezvoltarea departamentelor de matematică, IT şi informatică în universităţi, care după aceea a produs efecte la nivelul întregii societăţi. Ştiţi bine că astăzi avem în marile corporaţii domeniul informatic, avem români pe cele mai înalte poziţii care au fost creaţi într-o şcoală pe care domnul Maliţa acum 40 de ani a modelat-o. Studiile prospective, şi nu la nivelul României, ci la nivel mondial, studiile prospective, prima conferinţă de studii prospective a avut loc la Bucureşti, în 1972, dar şi societatea mondială de studii prosepective de astăzi recunoaşte contribuţia pe care România, respectiv domnul academician Maliţa a avut-o. Clubul de la Roma, o altă contribuţie importantă pe care domnul academician a avut-o, sigur, nu în momentul ăla, cât a fost ministru, dar după '72, este primul raport pe educaţie al Clubului de la Roma. «No limits to learning» este un studiu care şi astăzi este considerat extrem de important şi asupra căruia se fac aprecieri pozitive” Remus Pricopie, fost ministru al Educaţiei Naţionale [2].
Imaginea din dreapta: Margaret Thatcher şi Mircea Maliţa, anul 1991. Interviu M. Malița 2014 [3].
REFERINȚE
1. Mircea Maliţa: Interviu, 2014, http://adevarul.ro/educatie/
2. Mircea Maliţa: Schimbările în educaţie, 2013, http://www.mediafax.ro/social/
3. Mircea Maliţa: Interviu M. Malița 2013, http://adevarul.ro/cultura/
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.