Leon Livovschi, un pionier al informaticii românești

Recent, căutând informații despre profesorul LEON LOVOVSCHI (1921-2012), căruia i-am fost student, am găsit referiri la acesta în cartea lui GRIGORE C. MOISIL (1906-1973) "The Algebraic Theory of Switching Circuits" (pdf) publicată în limba engleză (First English edition 1969, Library of Congress Catalog Card No. 63 – 10024, Pergamon Press, 719 pages) după ediția din limba română "Teoria algebrică a mecanismelor automate", Editura Tehnică, 1959 și cartea din limba franceză "Théorie structurelle des automates finis" (Gauthier-Villars Paris, 1967 - 337 pages).
Update: Laboratoare de informatică cu nume ale unor informaticieni români - Colegiul Naţional "Ion C. Brătianu" - Piteşti (a se vedea Nota de la sfârșit)

Cartea este un exemplu concludent pentru a argumenta că matematica își dezvoltă teoriile și metodele pentru a studia, a investiga, a modela și rezolva probleme complexe din lumea reală. Moisil era implicat în matematica acelor ani, anii '40-'60, când se dezvoltau fundamentele conceperii, elaborării și construirii calculatorului modern (computer). Trebuie să precizăm că Informatica (Computer Science ≠ Informatics ≠ IT) este rezultatul contribuțiilor din domeniile științei și tehnicii, însă nici o știință nu poate revendica inventarea calculatorului, cum nu poate fi invenția unui singur om. DETALII: [1,2,3,4]
Ce frumoasă ar fi matematica dacă fiecare profesor de matematică ar vedea "matematica" din această carte a lui Moisil!
Astăzi, având la dispoziție și calculatorul, un profesor de matematică ar preda elevilor ceva ce nu ar mai fi abstract, inutil, sau plictisitor, ar fi atrăgător, convingător, provocator, chiar și cu momente de bucurie, fericire și de inspirație. Cine e de vină că nu se întâmplă așa ceva? Există și răspuns, dar ce soluții ar fi?

Să-i cinstim pe cei ce ne ajută să ne formăm!

---

Leon Livovschi s-a născut la 26 mai 1921, în comuna Vărzărești, raionul Lăpușna, azi în Repubica Moldova. În anul 1945 a absolvit Facultatea de Electromecanică, secția Aviație la Școala Politehnică din București, iar în anul 1962 a absolvit Facultatea de Fizică-Matematică la Universitatea din București. A obținut două titluri de doctor, unul în anul 1962, cu teza “Sinteza mecanismelor automate cu aplicații la mecanismele pneumatice și hidraulice” și altul, în anul 1970, cu teza “Circuite cu contacte de relee”. A predat la Institutul de Petrol –Gaze și Geologie (IPGG) și la Universitatea din București cursuri de Mecanică Teoretică, Teoria Elasticității, Matematici Speciale, Bazele Informaticii, Programarea Calculatoarelor, Limbaje formale și automate, Teoria Algoritmilor, etc. A primit premii ale Ministerului Educației și Învățământului în anii 1956, 1960 și 1968. A publicat, singur sau în colaborare, un număr de 17 monografii și manuale la Editura Academiei, Editura Tehnică, Editura Albatros, Editura Științifică și Pedagogică, Editura Științifică și Enciclopedică și altele. De asemenea, a sprijinit prin implicare concursurile de informatică ale elevilor și studenților la nivel național și internațional. De exemplu, am avut ocazia să particip – în juriu competițiilor, împreuna cu Leon Livovschi, în anul 1993, la prima ediție a Olimpiadei Balcanice de Informatică (Constanța), și în anul 1994, la prima ediție a Olimpiadei de Informatică a Ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Cluj-Napoca). Romania is initiator of Balkan Olympiad in Informatics (BOI) (1993, Constanta) and Central-European Olympiad in Informatics (CEOI) (1994, Cluj-Napoca). Din anul 1970, de când s-a înființat sectia de Informatică la Facultatea de Matematică, Universitatea din București, Leon Livovschi a participat la formarea multor generații de informaticieni din Romania, până în anul 1986, când s-a pensionat.

---

E datoria noastră, a celor cărora le-am fost studenți, să-i cinstim și să explicăm contribuția și sacrificiile celor ce ne-au format și ne-au arătat uneori căile spre înțelegerea "temeliilor" cunoașterii viitoare. Imaginea de mai sus este realizată la întâlnirea de 10 ani a promoției 1978 - Informatică (http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1978informatica_10ani/), 29 oct. 1988, amf. Spiru Haret de la Facultatea de Matematică din Bucuresti, la care a participat și profesorul Leon Livovschi (al doilea din stânga)."Ceea ce vă poate da un profesor nu găsiți nicăieri. Restul sunt amănunte tehnice, pe care le puteți găsi în manuale" afirma prof. univ. dr. Dan Cristea la o întâlnire din anul 2008 cu absolvenții de la Facultatea de Informatică din Iași. În imaginea alaturată se poate vedea Prefața (referenți) Octavian Bâscă și Horia Georgesu la cartea lui Leon Livovschi, Bazele Informaticii. Structura si functionarea calculatorului, Tipografia Universității din București, 1979.

Colaborarea lui Leon Livovschi cu Grigore C. Moisil

"L. Livovschi (1921 – 2012) initiated with Moisil the use of finite automata to the design of electronic circuits and published a book that synthesizes the Romanian research in this area." Cristian Calude, Marian Gheorghe, Bucharest school of theoretical computer science, 2014 [4]

"We have recently edited a special issue of the international journal Fundamenta Informaticae (volume 131, numbers 3-4, 2014), containing thirteen research papers dedicated to the founding fathers of the Bucharest School of theoretical computer science, shortly, the School, in alphabetical order Virgil E. Căzănescu, Leon Livovschi, Mircea Malița, Solomon Marcus, Constantin Popovici, Sergiu Rudeanu, Ioan Tomescu and Dragoş Vaida. Although some of these distinguished professors have been honoured on various occasions in special issues of international journals or books, it is for the first time when a publication is dedicated to their joint work." [4]

"Un tînăr inginer, Leon Livovski (actualmente profesor la. Universitatea din Bucureşti), i-a atras atenţia asupra unor articole din revista sovietică „Electricestvo", privind utilizarea logicii matematice clasice în studiul circuitelor de comutaţie. În felul acesta, academicianul Moisil ia cunoştinţă, în jurul anilor 1950, cucercetările sovietice (în special ale lui Şestakov şi Gavrilov) privind aplicaţiile logicii matematice în tehnică. Concomitent, în Statele Unite ale Americii, Claude Shannon publicase nişte cercetări similare, iniţiate, ca şi cele sovietice, în jurul anului 1938." Solomon Marcus, Prefaţă la GRIGORE C. MOISIL, Opera matematică, Vol. I Editura Academiei, Bucureşti, 1976. Sursa: SSMR Filiala Alexandria, Revista Raliul Centenarelor, Nr. 1, ianuarie 2006 - http://rc.ssmalex.ro/ (pdf)

"Automatele discrete constituie un alt domeniu în care specialiştii români au adus contribuţii importante, în literatura de specialitate vorbindu-se despre "Şcoala de la Bucureşti". Leon Livovschi (n.1921) a utilizat primul, pe plan mondial calculul implicaţiilor la proiectarea circuitelor automate cu contacte şi relee (1952). Leon Livovschi este şi autorul unor metode de reprezentare prin grafuri a evoluţiei automatelor secvenţiale, elaborând, în acest sens, şi algoritmi de analiză şi sinteză a automatelor secvenţiale. Studiul automatelor discrete s-a făcut iniţial prin utilizarea logicii matematice clasice. Gr.C. Moisil (1906-1973, academician 1948) a extins acest instrument matematic, utilizând imaginarele lui Galois (1954), studiind, de asemenea, pe lângă elementele de tip releu bipoziţional şi elemente de tip ventil (diode), ca şi relee cu elemente intermediare, criotroni etc.". Ştefan Iancu, Academia Româna, 2007, NOEMA VOL. VI, 2007, http://www.noema.crifst.ro/ (.pdf

"Evoluția rapidă și spectaculoasă a informaticii în ultimile decenii se reflectă atât în apariția a numeroase limbaje de programare, cât și în metodele de elaborare și redactare a unor algoritmi performanți. Un concept nou, care s-a dovedit foarte eficient, este cel al programării orientate pe obiect, prin obiect înțelegându-se o entitate ce cuprinde atât datele, cât și procedurile ce operează cu ele. Dintre limbajele orientate pe obiect, limbajul C++ prezintă – printre multe altele – avantajul unei exprimări concise, fapt ce ușurează transcrierea în acest limbaj a algoritmilor redactați în pseudo-cod și motivează folosirea lui în cartea de față. Cu toate că nu este descris în detaliu, este demn de menționat faptul că descrierea din Capitolul 2, împreună cu completările din celelalte capitole, constituie o prezentare aproape integrală a limbajului C++. O preocupare meritorie a acestei lucrări este problema analizei eficienței algoritmilor. Prezentarea acestei probleme începe în Capitolul 1 și continuă în Capitolul 5. Tehnicile de analiză expuse se bazează pe diferite metode, prezentate într-un mod riguros și accesibil. Subliniem contribuția autorilor în expunerea detailată a inducției constructive și a tehnicilor de rezolvare a recurențelor liniare. Diferitele metode clasice de elaborare a algoritmilor sunt descrise în Capitolele 6–8 prin probleme ce ilustrează foarte clar ideile de bază și detaliile metodelor expuse.

Pentru majoritatea problemelor tratate, este analizată și eficiența algoritmului folosit. Capitolul 9 este consacrat tehnicilor de explorări în grafuri. În primele secțiuni sunt prezentate diferite probleme privind parcurgerea grafurilor. Partea finală a capitolului este dedicată jocurilor și cuprinde algoritmi ce reprezintă – de fapt – soluții ale unor probleme de inteligență artificială. Cartea este redactată clar și riguros, tratând o arie largă de probleme din domeniul elaborării și analizei algoritmilor. Exercițiile din încheierea fiecărui capitol sunt foarte bine alese, multe din ele fiind însoțite de soluții. De asemenea, merită menționate referirile interesante la istoria algoritmilor și a gândirii algoritmice. Considerăm că această carte va fi apreciată și căutată de către toți cei ce lucrează în domeniul abordat și doresc să-l cunoască mai bine." Leon Livovschi, Cuvânt înainte la cartea "Algoritmi fundamentali. O perspectivă C++" de Răzvan Andonie și Ilie Gârbacea, Editura Libris, Cluj-Napoca, 1995. Sursa: http://www.cwu.edu/~andonie/ (pdf).

„Informatica are o istorie scurtă, dar densă. Astăzi, când informatica este omniprezentă în viaţa noastră şi continuă să se dezvolte într-un ritm ameţitor, rareori ne mai gândim la istoria informaticii. Când şi cum a început totul? Cine a contribuit la dezvoltarea informaticii şi la formarea informaticienilor? Cine a predat primele cursuri de informatică? Cine a construit primele calculatoare româneşti (CIFA, DACICC, MECIPT etc.)?. Cine a înfiinţat şi a coordonat centrele teritoriale de calcul? Mulţi dintre pionierii informaticii româneşti sunt sau au fost contemporanii noştri. Îi putem aminti acum doar pe câţiva dintre ei, în mod aleatoriu şi neexhaustiv, desigur. Nu mai este demult printre noi stâlpul informaticii româneşti, regretatul Grigore C. Moisil (1906-1973), recunoscut ca pionier al informaticii pe plan mondial de către IEEE Computer Society. Au dispărut şi alţii, precumNicolae Teodorescu (1908-2000), Tiberiu Popoviciu (1906-1975), Victor Toma (1922-2008), Emil Muntean (1933-2009), Wilhelm Loewenfeld (?-?), Mihai Drăgănescu (1929-2010), Leon Livovschi (1921-2012) ş.a.Dar sunt în mijlocul nostru încă mulţi seniori ai informaticii, actori care au contribuit la edificiul informaticii româneşti, precum Iosif Kaufmann, Vasile Baltac, Constantin Virgil Negoiţă,Solomon Marcus, Florin Gheorghe Filip, Dimitrie D. Stancu, Mircea Maliţa, Grigor Moldovan, Ştefan Măruşter; Marius Guran, Adrian Petrescu, Dan Farcaş, Gheorghe Păun, Ion Văduva, Cristian Calude ş.a. Astfel de oameni merită toată recunoştinţa noastră. Având în vedere contribuţiile de pionierat în domeniul şcolii informaticeromâneşti din anii 60’-80’, activitatea ştiinţifică, didactică şi managerială, precum şi cea de formare a unor discipoli şi continuatori în domeniul calcului paralel şi distribuit, începând cu anii 90’, Comisia de analiză recomadă Senatului Universităţii Agora din Oradea să-i acorde domnului Grigor Moldovan titlul de Doctor Honoris Causa..” Comisia de analiză pentru Laudatio în vederea acordării titlului de Doctor Honoris Causa Domnului prof.univ.dr. Grigor Moldovan. Sursa: http://univagora.ro/ (pdf)

REFERINȚE.
[1] M.Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti, Articolul original: www.unibuc.ro/prof/vlada_m (pdf) | http://mvlada.blogspot.ro (html), Public (Prezi), http://topub.unibuc.ro, http://c3.cniv.ro
[2] M.Vlada, Începuturile informaticii româneşti, http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/
[3] M.Vlada, Idei inovatoare şi pionierii Internetului, CNIV Romania, http://www.c3.cniv.ro
[4] Cristian Calude, Marian Gheorghe, Bucharest school of theoretical computer science, Revista de Politica Științei și Scientometrie, Vol. 3, No. 4, Decembrie 2014, p. 280 – 281, http://rpss.inoe.ro/ (pdf), Serie Nouă Ediția tipărită: ISSN - L 1582-1218, Ediția online: ISSN - 2284-7316, http://rpss.inoe.ro/
NOTA.
 -Laboratorul "Grigore C. Moisil": 22 calculatoare conectate la Internet, proiector, două table ecologice
-Laboratorul "Leon Livovschi": 25 calculatoare conectate la Internet, proiector, două table ecologice
-Laboratorul "Mihai Pătrașcu": 15 calculatoare conectate la Internet, o tablă ecologică 
-Laboratorul "Gheorghe Păun": 20 calculatoare conectate la Internet, proiector, două table ecologice
-Laboratorul "Grigor Moldovan": 20 calculatoare conectate la Internet, o tablă ecologică 
-Laboratorul "Dan Suciu": 15 calculatoare conectate la Internet, o tablă ecologică
Numele laboratoarelor a fost ales în semn de respect față de cei mai de seamă informaticieni români: Grigore C. Moisil, Leon Livovschi, Mihai Pătrașcu, Gheorghe Păun, Grigor Moldovan, Dan Suciu.

---