CNIV România: Primul Web seminar online- Soluţii inteligente în educaţie

Web seminar on-line, GRATUIT: Soluţii inteligente în mediul educaţional
Procesarea automată a testelor de tip grilă pentru evaluare/concurs de admitere

Web seminar online- Solutii inteligente in educatie
ABBYY FlexiCapture – ideal solution for educational organizations

Organizare: CNIV Romania, compania ABBYY si Star Storage Romania
Prezentare: Joi, 24.06.2010, ora 11:00.
Adresa de conectare: http://meeting.abbyy.com/flexicapture-presentation-24-06-2010/
Accesul la "Meeting Room" va fi posibil incepand cu ora 10:30.
Mai multe informaţii puteţi găsi la link-ul de mai jos, unde se află un FLASH DEMO extrem de sugestiv: http://www.abbyy.com/data_capture_software/

DETALII : http://c3.cniv.ro/?q=2010/news/19-iunie-2010
Participare: http://c3.cniv.ro/?q=2010/webinar

Attendee LIST (48) | Chat
Note:ABBYY FlexiCapture 9.0 | Presenter: Ivan Babiy
Tech support: Alexandr Novosyolov, skype: "alexandr_novosyolov"

---

Podul "Anghel Saligny" şi Gazeta Matematică

... ştiaţi că ? ...
Anghel Saligny (1854-1925) a fost un remarcabil inginer constructor român, ce a realizat în premieră mondială câteva construcţii importante din România. Podul de la Cernavodă (1895-1999) este opera sa. Acesta a fost construit sa reziste 100 de ani: A rezistat. Poza alaturata este realizata in 11 iunie 2010 (din anul 1999 acesta este in conservare). "Lucrarea sa cea mai importanta este proiectarea in 1888 si constructia intre 1890-1895 a podului peste Dunare de la Cernavoda, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa si printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume". Podul a fost inaugurat în ziua de 14 Septembrie 1895, în prezenta Regelui Carol I. Deplin convins de trainicia podului, Anghel Saligny a stat impreuna cu muncitorii intr-o barca, sub pod, in timp ce pe acesta trecea prima garnitura de 15 vagoane de marfa si un tren cu oaspeti venit special de la Bucuresti.

În octombrie 1894, cinci tineri ingineri Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco şi Ioan Zottu (consideraţi fondatorii G.M.), tineri absolvenţi ai Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti (azi Universitatea "Politehnica" Bucureşti), au luat în discuţie rezultatele slabe obţinute de candidaţi la examenul de admitere din acel an. În concluzie, s-a propus înfiinţarea unei reviste romanesti de matematică pentru "elevii liceelor noastre". Numele revistei "Gazeta Matematică" a fost propus de Victor Balaban. Deviza Gazetei Matematice "entuziasm, armonie, muncă, sacrificiu" este opera unor ingineri şi matematicieni. "Stâlpii" Gazetei Matematice sunt consideraţi: Ion Ionescu, profesor la Şcoala Politehnica, celebrul matematician Gheorghe Ţiţeica, profesorul de mecanică Andrei Ioachimescu şi inginerul Vasile Cristescu (autorii culegerii ITIC).
Primul număr al Gazetei Matematice a apărut cu 16 pagini, la 15 septembrie 1895, după ziua în care a fost testat şi verificat cu o locomotivă de mare tonaj, Podul de la Cernavodă (construit sub conducerea ing. Anghel Saligny), cea mai mare construcţie de acest gen din Europa acelor vremuri. În acelaşi an s-a alăturat Redacţiei matematicianul Gh. Ţiţeica (rămas în Redacţie până la sfârşitul vieţii), absolvent din acel an al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Au urmat A. Davidoglu (1902), C. Popovici (1903), Traian Lalescu (1905), N. Abramescu (1907).

REFERINŢE
- http://topub.unibuc.ro/conf-dr-marin-vlada-2010-gazeta-matematica-la-115-ani-de-aparitie/
- http://www.descopera.ro/stiinta/6067449-gazeta-matematica-115-ani-de-aparitie
- SSMR, Gazeta Matematică, Ediţie electronică (1895-2005), SSMR şi SOFTWIN, http://www.gazetamatematica.net
- Mircea Trifu, "FENOMENUL GAZETA MATEMATICĂ LA 110 ANI, O (posibilă) istorie despre fapte şi oameni", http://www.gazetamatematica.net/?q=node/26

---

... Alicia Keys: "Empire State of Mind", dec. 04, 2009 - www.youtube.com ...

Nota: Ieri, 15 iunie George al meu a sustinut disertatia la ASE Bucuresti (E-Business) - http://ebusiness.ase.ro/documente/iun_2010_zi.pdf) 19 VLADA M GEORGE 9,66. Felicitari!

---

Începuturile informaticii româneşti

Gr. Moisil, M. Drăgănescu, V. Toma, L. Livovschi, S. Marcus, I. Văduva, V. Baltag, ...

GRIGORE C. MOISIL (1906-1973) - Gr. C. Moisil a fondat o scoala de logica matematica si a pus bazele informaticii romanesti. Pionier al informaticii în România, animator în utilizarea primelor calculatoare electronice în România, iniţiatorul perfecţionării profesorilor şi specialiştilor în domeniul utilizării calculatoarelor. Primul român care a primit (post-mortem) Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996; www.ieee.org), http://www.cniv.ro/2006/centenar-moisil/. Savant de renume mondial, academician, matematician şi profesor la Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti, deschizător de drumuri cu contribuţii inovatoare în matematică, informatică, automatică şi cibernetică. Deosebit de valoroase sunt contribuţiile aduse de Grigore C. Moisil în domeniul teoriei algebrice a mecanismelor automate. A elaborat metode noi de analiză şi sinteză a automatelor finite, precum şi o teorie structurală a acestora. A introdus algebre numite de el lukasiewicziene trivalente şi polivalente şi le-a întrebuinţat în logica şi în studiul circuitelor de comutaţie.


MIHAI DRĂGĂNESCU (1929 - 2010) - "M. Drăgănescu este pionier şi promotor al revoluţiei informatice în România concepând o nouă teorie a informaţiei pe baze structural-fenomenologice şi elemente conceptuale privind Societatea informatică în România (1970 – 2001). Profesorul Mihai Drăgănescu a creat o şcoală românească de dispozitive electronice semiconductoare şi de microelectronică (1963-1990), având contribuţii originale în soluţionarea următoarelor probleme teoretice: influenţa sarcinii electrice spaţiale asupra capacităţilor dintre electrozii tuburilor electronice (1953 - 1960)". [1]


VICTOR TOMA (1922 - 2008) - "În perioada 1953-1968 V. Toma a realizat în cadrul IFA următoarele calculatoare: CIFA-1, calculator electronic numeric cu 1500 tuburi prezentat la expoziţia de la Dresda în 1955 şi pus în funcţiune în 1957; CIFA –2, calculator electronic numeric realizat în 1959; CIFA –3, calculator electronic numeric cu care a fost dotat în 1960 Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti. În anii 1962-1963, Dr.Victor Toma a realizat în Bulgaria, în cadrul Acordului de colaborare interacademică, calculatorul Vitosha, pe baza calculatorului CIFA-3. În 1964 a realizat calculatorul electronic cu tranzistori, cu memorie din ferite, CET-500, iar în 1967 tipul CET-501". [1]

LEON LIVOVSCHI (1921-2012) - "Automatele discrete constituie un alt domeniu în care specialiştii români au adus contribuţii importante, în literatura de specialitate vorbindu-se despre "Şcoala de la Bucureşti". Leon Livovschi (n.1921) a utilizat primul, pe plan mondial calculul implicaţiilor la proiectarea circuitelor automate cu contacte şi relee (1952). Leon Livovschi este şi autorul unor metode de reprezentare prin grafuri a evoluţiei automatelor secvenţiale, elaborând, în acest sens, şi algoritmi de analiză şi sinteză a automatelor secvenţiale. Studiul automatelor discrete s-a făcut iniţial prin utilizarea logicii matematice clasice. Gr.C. Moisil(1906-1973, academician 1948) a extins acest instrument matematic, utilizând imaginarele lui Galois(1954), studiind, de asemenea, pe lângă elementele de tip releu bipoziţional şi elemente de tip ventil (diode), ca şi relee cu elemente intermediare, criotroni etc.". [1]

SOLOMON MARCUS (n. 1925) - Cartea sa Gramatici şi automate finite din 1964 este una dintre primele din lume în teoria limbajelor formale, baza teoretică în studiul limbajelor de programare." spune acad. prof. dr. Marius Iosifescu. "Existenţa unor calculatoare digitale a condus şi la cercetări în domeniul programării. De menţionat lucrarea "Gramatici şi automate finite"(1964) a academicianului Solomon Marcus (n.1925, m.c. al Academiei Române 1993, academician 2001), distinsă cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române" [1]. Discursul de recepţie de la Academia Română: "Singurătatea Matematicianului" (2008).

ION VĂDUVA (n. 1936)- Matematician şi informatician, profesor la Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti, a condus Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (1970-1993, CCUB, creat de Grigore Moisil) şi a contribuit la dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi învăţământului românesc de matematică şi de informatică (statistica si probabilitati, modele de simulare, sisteme informatice).
"În 1975, la Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti a fost definit şi implementat un nou limbaj de programare denumit PUBL, elaborate în două variante: una pentru calculatorul IBM 360/40 şi a doua pentru calculatoarele din familia Felix C-256".[1]

VASILE BALTAG (n. 1940)- Inginer informatician, profesor la Institutul Politehnic Timişoara, are activitati importante in "domeniul calculatoarelor electronice la Institutul Politehnic Timişoara si Centrul de calcul electronic MECIPT (1961-1968), activităţi de cercetare şi conducere în cadrul ITC – Institutul de Tehnică de calcul, cu conducerea unor teme şi proiecte complexe printre care familia de calculatoare FELIX, iniţierea primului proiect de minicalculatoare în ţară, iniţierea şi crearea primei şcoli de software engineering din România. La iniţiativa lui Moisil, primele experimente de traducere automată de texte din engleză în română s-au făcut pe MECIPT, un calculator cu 50 de operaţii pe secundă. Prima frază tradusă de acest calculator printr-un program scris de Erica Domokos-Nistor a devenit celebră şi a fost publicată în toate ziarele vremii! ”You explain the development of science and we help describe the examples”.".

Referinţe
[1] Ştefan Iancu, Academia Româna, 2007, NOEMA VOL. VI, 2007, http://www.noema.crifst.ro/doc/2007_02.pdf (.pdf)
[1'] www.acad.ro/sectii/sectia14_informatica/.../socinf_inceput.doc (.doc)

---