Thursday, September 20, 2018

Profesorul Liviu Sofonea

În avanpremieră
Nota editorului la articolul “PLUB (Programming Language of the University of Bucharest)-un proiect al anilor ’70 la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) - In memoriam, Liviu Sofonea” de Tudor Bălănescu1, Șerban Gavrilă2, Marian Gheorghe3, Radu Nicolescu4, (1) Universitatea din Pitești, (2) National Institute for Standards and Technology-USA, (3) Bradford University-UK, (4) University of Auckland-New Zealand, ce va apărea în volumul M. Vlada (ed.), "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. Apariție, dezvoltare și impact”, 2018 (în curs de apariție).

Dedicăm aceste rânduri celui care a contribuit decisiv la constituirea și evoluția colectivului de cercetare de la CCUB implicat în studiul și dezvoltarea metodologiilor de translatare a limbajelor de programare. De curând revenit în țară din Statele Unite ale Americii, la începutul anilor ’70, unde urmase un stagiu de specializare, tânărul pe atunci, Liviu Sofonea, a atras către preocupările sale științifice legate de teoria și metodologiile de automatizare a procesului de compilare/ interpretare a limbajelor de programare un grup de tineri absolvenți ai Facultății de Matematică (specializarea Mașini de Calcul/ Informatică) a Universității din București, alături de care a activat, în nenumărate proiecte științifice și de proiectare, timp de aproape două decenii. A fost un prieten onest și deopotrivă un autentic lider, care se remarca printr-o delicatețe aparte în relațiile interumane și care a promovat, încurajat și apărat, atunci când era cazul, inițiativele noastre. Putem afirma că am fost, “by delegate” (cum se spune în programare), beneficiarii unei experiențe de studiu și cercetare acumulată în laboratoarele prestigioaselor universități americane unde lucrase, împărtășită de Liviu cu generozitate și tact. A plecat prematur dintre noi: alături de colegi și de nenumărate generații de studenți de la Facultatea de Matematică și de la Facultatea de Chimie a Universității din București, ne vom aminti cu prețuire de cercetătorul și cadrul didactic Liviu Sofonea.”

Fig. 1 Prima pagină din articol

Nota editorului. Liviu Sofonea (13.07.1940-15.02.2008) s-a născut în localitatea Drăguș de lângă Mănăstirea Sâmbăta de sus, jud. Brașov. În perioada 1947-1954 a absolvit Școala generală din localitate, iar în perioada 1954-1957 a absolvit Liceul din orașul Victoria (în acea vreme durata liceului era de 3 ani). În toți anii de școală a fost premiat, iar la liceu a fost șef de promoție. Părinții lui erau agricultori și acasă erau 4 frați. Din cauza greutăților de trai, nu a reușit să meargă imediat la facultate, ci în anul următor, 1958 (“la admiterea de la facultate a mers în opinci și în ițari” mărturia soției Elena Sofonea).
Fig. 2 Diploma de onoare primită de elevul Liviu Sofonea în ultimul an de liceu 1956/1957

În perioada 1958-1963 a urmat cursurile Facultății de Matematică Mecanică de la Universitatea din București (durata de 5 ani în acea vreme). A absolvit Facultatea de Matematică Mecanică, secția Mașini de calcul, înființată de Gr. C. Moisil în anul 1959. După absolvire, în anul 1963 a fost repartizat, prin hotărâre guvernamentală-așa cum se proceda atunci, la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de Gr. C. Moisil în anul 1962. Ca angajat la CCUB se află printre profesorii care predau ore la Facultatea de Matematică, secția Mașini de calcul. Profesori în perioada 1968-1970 la secția Mașini de calcul – promoția 1965-1970: Anca Bârsănescu (as.), Virgil Căzănescu (as.), Marigena Eftimie (as.), Ion Filloti (cerc. st.), Horia Georgescu (as.), Maria Lovin (analist de sisteme), Grigore C. Moisil (acad. prof.), Stelian Niculescu (analist de sisteme), Constantin P. Popovoci (conf.), Nicolae Popoviciu (analist de sisteme), Sergiu Rudeanu (conf.), Liviu Sofonea (analist de sisteme) – Sursa: http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html.
Fig. 3 Diploma de absolvire a Facultății de Matematică-Mecanică, specialitatea Mașini de Calcul, 1963

În perioada 1970-1973 - printr-o bursă, Liviu Sofoneaa fost la o specializare la Ohio State University din USA obținând diploma de M.Sc (the degree of Master Science). Venind în țară, a aflat că i s-a prelungit perioada pentru doctorat. Deoarece aveau copii mici, împreună cu soția sa a hotărât să nu se mai întoarcă în USA pentru a continua programul de doctorat. ”Începând cu anul 1976 colectivele de lucru din CCUB sunt conduse de Liviu Sofonea –șef atelier, Maria Lovin –șef laborator, și de Dumitru Drăghici – șeful colectivului de exploatare a echipamentelor de calcul.” Ion Văduva, 25 de ani de activitate a CCUB, în Lucrările Sesiunii Științifice a Centrului de Calcul al Universității din București, 20-21 feb. 1987, Tip. Universității din București, 1987. Începând cu anul 1975 CCUB a funcționat ca unitate cu autofinanțare în cadrul Facultății de Matematică, fiind implicat în diverse contracte de cercetare cu unități economice pentru elaborarea de sisteme informatice, asigurând în același timp predarea de cursuri, seminarii și laboratoare de informatică pentru studenții Facultății de Matematică. După anul 1989, evoluția evenimentelor a condus la deteriorarea activității de bază a CCUB, practic, în anul 1993 personalul s-a redus la cateva persoane, fiind astfel desființat.

Fig. 4 Degree of master of Science - Liviu Sofonea, 1973

În anul 1992 – prin concurs, Liviu Sofonea s-a angajat Lector la Catedra de matematici aplicate și informatică, nou înființată la Facultatea de Chimie a Universității din București. La Catedra de matematici aplicate și informatică a predat cursuri de “Programarea calculatoarelor” și “Informatică”, și a participat la divese contracte de cercetare în domeniul informaticii. În anul 2006 Catedra de Fizică şi Catedra de matematici aplicate și informatică s-au unit și au format Catedra de Fizică și Matematici Aplicate. În anul 2006 s-a pensionat, iar în anul 2008 a decedat. A avut doi copii Mihai și Bogdan.

Monday, September 17, 2018

eLearning Vision 2020

Ref.: Education Journal (ISSN Print:2327-2600 ISSN Online: 2327-2619)

"Dear Vlada, M; Adascalitei, 
A Good day! 
The paper titled ROMANIAN EXPERIENCE AND DEVELOPMENT OF COURSES. SOCIETY DEVELOPMENT: VISION ON LEARNING - GRIGORE C. MOISIL, 110 YEARS AFTER BIRTH which has been published in ELEARNING VISION 2020!, VOL III 
has left a deep impression on us. It has drawn attention and interest from scholars specializing in computer; courses development; e-learning; education software; computer aided training.
 … 
With the aim to advance communications within scientific community, specialists and scholars in different fields can get the cutting-edge research results from Education Journal. Due to the advance, novelty, and possible extensive use of your research results, we sincerely invite you to contribute other unpublished papers of similar themes to the journal. We are also quite looking forward to receiving your further research on the published paper."
 …
Yours respectfully,
Jessie Wright Editor of Education Journal
http://www.educationjournal.net/
 -----------------------------------------------------
Title: ROMANIAN EXPERIENCE AND DEVELOPMENT OF COURSES. SOCIETY DEVELOPMENT: VISION ON LEARNING - GRIGORE C. MOISIL, 110 YEARS AFTER BIRTH

Abstract: The article describes some aspects of mathematician contributions Gr. Moisil the appearance of the first Romanian computer and Informatics foundation in Romania. Particularly described in Gr. C. Moisil's view on computer use in the development of science and especially its impact on education development and evolution of society. After 1965, Informatics has become a science of sciences due to the development of the following areas: Systems (emergence and development of Cybernetics); Circuits and automatic (mathematical logic and Boolean algebra); Algorithms and computing (computing processes); Languages (Formal languages and Programming languages). In Romania, Informatics appeared and was developed because of the appearance and development of School of Algebraic theory automatic mechanisms. Professor Gr. C. Moisil fought in various forms until the end of life.

Tuesday, September 11, 2018

Francezii Emmanuel de Martonne și Robert Ficheux și Marea Unire de la 1918

Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează foarte mult, chiar si graniţele de azi.
În anul 1918, francezul Emmanuel de Martonne este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferinţa de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României.

Marea Unire de la 1918 s-a datorat nu numai Adunării Româneşti de la Alba-Iulia din decembrie 1918 şi intelectualităţii greco-catolice, dar si misiunii de geografi francezi conduse de geograful Robert Ficheux.
  • Marile puteri victorioase, hotărâseră, destul de corect, să împartă înfrântul si destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populaţiilor majoritare. Aveau loc recensăminte, se făcuseră hărţi ale tuturor provinciilor imperiale după naţionalităţi, se pregăteau infiinţarea de noi ţări şi frontiere. Ungaria înaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, hărţi ale Transilvaniei, în care zona montană, platourile locuite numai de români din Maramureş, Oaş, Haţeg, Lăpuş, Apuseni, Năsăud etc. apăreau ca pustii. Într-o primă variantă, populaţia maghiară, aglomerată în oraşe (acolo unde românilor le era interzis să se aşeze n.r.) apărea ca majoritară în Ardeal. 
  • Este meritul unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate cărările transilvane şi de-a fi inventariat şi anunţat existenţa unor numeroase comunităţi române, acolo unde hărţile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon (prin care Transilvania a revenit României n.r.). Acele misiuni de geografi francezi au fost conduse de geograful Robert Ficheux. Dacă n-ar fi existat profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost pământ unguresc. „Omul acesta făcuse şi dăruise istorie şi geografie României. Practic, lui Robert Ficheux îi datorăm Marea Unire de la 1918 şi existenţa ţării noastre între frontierele ei de azi. Dacă n-ar fi existat profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost pământ unguresc” Radu Anton Roman (1948-2005). 
  • Robert Ficheux a fost remarcat în timpul studiilor, de ilustrul geograf Emmanuel de Martonne, care domina, prin personalitatea sa, geografia franceză şi, curând, şi pe cea mondială; din acest prim contact rezultă lucrarea sa de diplomă/studii superioare în geografie, consacrată geomorfologiei părţii estice a Munţilor Bihor (250 pagini), calificată de mentorul său cu menţiunea „foarte bine”. La îndemnul magistrului, primeşte ca subiect al tezei sale de doctorat „Studiul geomorfologic al Munţilor Apuseni”, o întinsă şi complexă regiune a ţării noastre, de care – în lungile sale peregrinări – profesorul Robert Ficheux s-a ataşat.
  • În 1921, la invitaţia Universităţii Daciei Superioare, profesorul Emmanuel de Martonne soseşte din nou în ţară, aducând cu sine un grup de cinci tineri francezi, discipoli ai săi, printre care şi pe Robert Ficheux, îndemnaţi să-şi asume pregătirea unor teze de doctorat cu subiecte din România. El iniţia, împreună cu profesorul George Vâlsan, directorul Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, un vechi prieten al său, devenit şi el membru al înaltului for academic român, mai multe excursii de studii pentru tineri geografi români şi francezi, prin ţinuturile româneşti, cu precădere prin cele întregite în noua Românie. Rezultatele ştiinţifice ale acestor excursii, publicate la Cluj în 1924, sunt puncte cardinale în cunoaşterea geografică, în special geomorfologică, a unităţilor respective (apud Şerban Dragomirescu)
  • S-au împlinit 117 ani de la naşterea lui Robert Ficheux, omul căruia România îi datorează graniţele de azi. Robert Ficheux a fost unul dintre cei mai mari geografi francezi, un foarte bun vorbitor de limbă română şi un mare prieten al României. A fost, alături de celebrul lingvist suedez Alf Lombard, unul dintre cei mai mari iubitori ai ţării noastre, de când existăm ca stat „dodoloţ”.
Câteva repere din biografia profesorului Ficheux:
- Membru corespondent străin (1iunie 1948) şi membru de onoare din străinătate (9 martie 1991) al Academiei Române.
- Studii superioare la celebra Universitate Sorbona, fiind licenţiat în istorie şi geografie (1919 -1920). - Încadrat, în urma recomandării lui Emmanuel de Martonne (un alt nume ilustru al geografiei), la Institutul Francez de înalte Studii din Bucureşti (1924 -1927).
- Teză de doctorat cu un subiect privitor la studiul geomorfologic al întregului masiv al Munţilor Apuseni.
- Revenit în România în anul 1932, devine secretar general al Institutului Francez din Bucureşti (până în 1935), apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviţă, a fost numit succesor al lui George Vâlsan, la Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predat geografia fizică, până în 1938, când s-a întors în Franţa.
- Între 1927 şi 1996, a publicat nu mai puţin de 27 de cărţi, referitoare toate la România.
- Distins cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer, de către preşedintele Emil Constantinescu, în 1997. Două dintre cărţile lui Robert Ficheux, le dau şi azi dureri de cap extremiştilor unguri: „Les Motzi” (Moţii), apărută în 1942 şi „Roumains et minorites ethniques en Transylvanie” (Români şi minorităţi etnice în Transilvania), apărută în 1990.

Acestui om, cvasinecunoscut marelui public, România şi românii îi datorează enorm de mult. Practic, lui Robert Ficheux îi datorăm Marea Unire de la 1918 şi existenţa ţării noastre, între frontierele ei de azi.

REFERINȚE
Radio Romania-Iasi, In Memoriam Robert Ficheux, francezul care a iubit, cu o fidelitate neasemuită, România, http://www.radioiasi.ro