Ințial, după o răsfoire grăbită a cărții, am crezut că voi găsi o "filosofie comună" pentru diverse subiecte ale evoluției cunoașterii și ale gândirii omenești. M-am înșelat, rapid mi-am schimbat părerea după ce am citit explicațiile sugestive, chiar didactice. Mai mult, în multe explicații mi-am regăsit propria-mi evoluție profesională și propriile frământări în căutarea instrumentelor de gândire și în demersul adaptării la evoluția realității.
O explicație: "Mulți dintre noi suntem prizonierii unor prejudecăți implantate adânc în mințile noastre, adesea de la o vârstă fragedă pentru a le contesta, și am observat faptul că mulți comit, din această cauză, aceleași greșeli pe care le-am făcut și eu la început, fiind pe cale să nimerească în aceleași fundături, măcinându-și inutil timpul și energia." pag. 11 [3].
O concluzie: "În acest proces de "dezhipnotizare" de cele însușite în școală și familie, am ajuns treptat la concluzia că mintea omenească posedă multe instrumente importante dincolo de cuvânt, logică și matematică, ori faptul că acestea trei nu sunt nici chei universale și nu sunt nici infailibile" pag. 12 [3].
Da, cartea trebuie citită și studiată!
MECIPT-1, calculatorul electronic construit la Timișoara
"În 1961 în București se realizase în țară un singur calculator CIFA-1 de către echipa lui Victor Toma la IFA Magurele. Se știa că acolo se lucrează și la alte calculatoare. Apariția lui MECIPT-1, al doilea din țară, și primul conceput și realizat în mediul universitar a fost un adevărat eveniment, MECIPT-1 fiind puternic mediatizat de presa vremii ca o realizare de prim plan a cercetării românești." pag. 7 [1]. În imagine: Dan D. Farcaș la pupitrul de comandă MECIPT-1 (foto Agerpres 1966)
"Dan Farcaș a fost, cronologic, primul matematician din colectiv. Una din preocupările sale din acea perioadă, de început, a fost legată de modelarea matematică a rețelelor neuronale, domeniu în care a obținut rezultate frumoase, primele în acest domeniu din țara noastră iar, ulterior, a publicat o carte cu acest subiect la Editura Științifică și Enciclopedică. Este de înțeles că a abordat apoi și literatura SF și a devenit, alături de I. Hobana, unul din cei mai recunoscuși și apreciați OZN-iști de la noi. ... Ceea ce aveam de făcut noi, matematicienii (în termenii de astăzi, programatorii), putea fi sintetizat într-o singură propoziție, „exploatarea calculatorului MECIPT”. Această exploatare includea însă o serie de activități foarte precise, precum proiectarea și realizarea software-lui de bază, deservirea beneficiarilor, participarea la depanarea calculatorului (care nu era deloc simplă) și altele. Privind retroactiv, cred că ceea ce făceau matematicienii în acea perioadă pică destul de bine peste activitățile care astăzi constituie specializări distincte, programator, analist, inginer de sistem, etc. " pag. 2 [5].
"Pe parcursul a peste 40 de ani de activitate, eu am obținut o serie de rezultate foarte importante, sigur este însă că o bună parte din ce am realizat în întreaga mea activitate, o datorez acelei perioade de început, din anii 65-70 și excepționalului colectiv numit MECIPT." Ștefan Măruster, pag. 8 [5].
ȘTIAȚI CĂ ? „Într-o iarnă, la începutul anilor 60, cupola pavilionului central al expoziției naționale (azi „Romexpo”, din Piața Presei Libere) s-a turtit sub greutatea zăpezii. Refacerea cupolei (care de atunci rezistă) a fost încredințată unui colectiv de la politehnica timișoreană, sub conducerea academicianului Mateescu, iar calculele aferente s-au executat pe MECIPT-1, programator fiind Vasile Baltac. Tot aici s-au elaborat, în detaliu, planurile după care a fost turnat betonul în barajul de la Vidraru. Un articol din presa vremii aprecia că aceste calcule ar fi necesitat, manual, 9 luni, iar pe calculator s-au terminat în 18 zile, inclusiv cu transcrierea sub formă finală a tabelelor, care puteau fi trimise direct pe șantier. S-au mai făcut simulări pentru o posibilă hidrocentrală pe Dunare, cu bulgarii, în zona Izlaz-Somovit, s-a dimensionat rețeaua de apă a municipiului Arad, s-au făcut calculele de rezistență la mai multe clădiri înalte, etc." [2].
Mintea omenească: cuvântul și necuvântul
"Am rămas din școală cu convingerea că realitatea nu poate fi înțeleasă cu adevărat decât prin prisma cuvântului, logicii și matematicii. Ulterior, însă, practica m-a învățat că fiecare dintre acești "piloni" ai cunoașterii, dincolo de meritele incontestabile, are și limite inerente. Din fericire, mintea umană posedă și alte instrumente, care pot compensa într-o oarecare măsură aceste limitări" pag. 19 [3]."Pentru oameni cuvântul este, deopotrivă, mijloc de comunicare și de cunoaștere. Cuvântul caracterizează realitatea vag, imprecis și incomplet, iar comunicarea prin cuvinte introduce inevitabil erori. Dar și necuvântătoarele au mijloacele lor de comunicare și de cunoaștere, cu care rezolvă uneori probleme foarte complexe. Aceste instrumente nu doar că nu au dispărut la om, ci chiar s-au dezvoltat. Înțelegem astfel că mintea noastră lucrează tot timpul, în paralel, pe două paliere: verbal și nonverbal" pag. 21-23 [3].
"Cuvântul și necuvântul sunt instrumente în bună măsura complementare, fiecare având avantaje și dezavantaje. Necuvintele posedă un plus de fidelitate în detalii, un plus de suplețe și o mai mare capacitate de adaptare la schimbările de mediu, păstrând într-o mai mare măsură integrabilitatea reprezentării realității. ... Așadar, prin însușirile lor diferite, necuvântul și cuvântul luminează realitatea în moduri diferite și se controlează între ele. Faptul că omul poate utiliza concomitent ambele aceste instrumente reprezintă unul dintre marile sale avantaje în gândire și creativitate" pag. 23 [3].
Cunoașterea și experiențele gândirii: lumea ideală și lumea reală
"Anii petrecuți încercând să modelez diverse fețe ale realității pe calculator au constituit un lung exercițiu de "dezhipnotizare", menit să mă elibereze de niște dogme însușite în anii de școală. Iar răndurile de față sunt scrise în nădejdea că există oameni cărora pățaniile mele le-ar putea fi de învățătura, mai ales în practica cercetării științifice, în informatică, ori în domenii zise de frontieră" pag. 30 [3]."Newton și adepții săi, atunci când explorau un anumit aspect al lumii fizice, construiau, de fapt, o lume ideală care dubla lumea reală. Lumea ideală permitea calcule matematice precise, la capătul cărora se obțineau adevăruri care se verificau apoi prin confruntarea cu realitatea. ... Triumful definitiv al viziunii newtoniene a venit prin descoperirea, în anul 1846, a planetei Neptun. Astronomul francez Urbain Le Verrier a calculat, plecând de la mișcările planetei Uranus, pe baza legilor din lumea ideală a mecanicii newtoniene, poziția pe cer a unei planete noi, până atunci de nimeni observată" pag. 52 [3].
"Creația, gândirea, decizia responsabilă umană sunt rezultatul utilizării simultane, ca printr-o opțiune pluralistă" internă", a tuturor instrumentelor minții. Prin contrast, inteligența acționează adesea monist, doar pe palierul logic al cunoașterii, putând fi, în bună măsură, algoritmizată, transpusă în programe de calculator și încredințate mașinii. Acesta este și motivul pentru care surprinzător de multe probleme pe care oamenii știu să le rezolve, nu pot fi transferate informaticii. Gândirea creatoare, divergentă, neconformistă, responsabile, este singură capabilă să spargă "hipnotismul cultural" și să instituie noi modele, teorii, viziuni, deci, în ultimă instanță, progresul" pag. 97 [3].
Societate deschisă, competiție și progres
"În mod normal, o societate cu adevărat deschisă va genera suficient de multe minți creative, ori capabile să se organizeze în "colectivități pluraliste", pentru a depăși o masă "critică". Reciproc, perpetuarea unei societăți deschise va depinde, ea însăși, de existența acestei "mase critice" de minți creative și pluraliste. Motorul progresului unei societăți-chit că ne place, chit că nu- rămâne, în ultimă instanță, competiția între agenții posedând obiective și modele diferite. În astfel de cazuri, comunicarea și coordonarea între indivizi și grupuri devin esențiale" pag. 103 [3]."Mintea umană este, de fapt, o "societate" de agenți, între care există relații de competiție, cooperare și conducere ierarhică. Sinergia multitudinii și diversității componentelor dă naștere unui metaagent și, implicit, fenomenelor voluntare (imprevizibile în eveniment și repartiție) între care intuiția, creația și decizia responsabilă, adică liberul arbitru. Grație gândirii pluraliste care le cuprinde, omul este superior altor ființe vii, ca și calculatoarelor, chiar dacă acestea lucrează cu mii de miliarde de operatii pe secundă. Creativitatea, în schimb, este o activitate voluntară" pag. 212 [3].
"Cunoașterea umană se realizează prin cinci căi. Există astfel: 1. o cunoaștere înnăscută, filogenetică, 2. o cunoaștere prin învățare din propria experiență, 3. o cunoaștere prin comunicarea unor elemente de model, primite dintr-o altă sursă, 4. o cunoaștere prin operații "raționale", de tip logic, matematic, etc., 5. o cunoaștere prin adevăruri nou create. O parte din cunoaștere e conștientă, restul e inconștientă" pag. 208 [3].
CONCLUZII
"Cele de mai sus, ca și alte argumente, mai sugerează și faptul că există o singură realitate (deci nu una materială și alta spirituală, ori transcendentă, una a neschimbării și alta a surprinderii sau a sinelui ș.a.m.d), ca și faptul că există o singură cunoaștere umană. Dacă am întâlni totuși, atât în realitate cât și în cunoaștere, nenumărate compartimente diferite (întrepătrunse și suprapuse parțial), aceste divizări nu sunt intriseci realității, ci se datorează limitelor biologice și culturale ale conoașterii umane" pag. 212 [3].DOUĂ LUMI ALE CUNOAŞTERII [4]
| LUMEA REALĂ
-independentă de noi -inepuizabilă -adevăruri cu erori -descrisă prin propoziţii metaforice, colocviale -generare riscantă de noi adevăruri -adecvare la realitate -valori şi implicare afectivă -„esprit de finesse” |
LUMEA IDEALĂ
-creaţie a minţii omeneşti -număr finit de proprietăţi -adevăruri ideale perfecte -propoziţii logice sau expresii matematice -generare nelimitată de noi adevăruri -coerenţă, regenerare -neutralitate axiologică -„esprit geometrique” |
PALIERELE CUNOAȘTERII [4] |
CALCULATORUL ŞI GÂNDIREA UMANĂ [4]
| CALCULATORUL
Agent unic Doar palierul logic Monism Inteligenţă Alegere raţională |
OMUL
Pluriagent/metaagent Trei paliere Pluralism Creativitate Decizie responsabilă |
TREI TIPURI DE FENOMENE Deterministe Probabiliste Voluntare / intenţionale - Matematica nu le poate descrie decât pe primele două. - Nu poate exista o ştiinţă a fenomenelor voluntare. |
REFERINȚE
[1] Vasile Baltac, MECIPT–Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timișoara, http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/MECIPT-IPT.pdf (pdf), 2005, accesat 2014
[2] Dan D. Farcaș, MECIPT - o istorie subiectivă, http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Farcas.Mecipt.Memorii.aprilie.2005.pdf (pdf), București, aprilie 2005, accesat 2014
[3] Dan D. Farcaș, Gândirea pluralistă, editura TIPARG - Pitești, ISBN 978-973-735-783-02014
[4] Dan D. Farcaș, Matematica, lumile ideale şi realitatea, http://www.slideserve.com/ (ppt), nov. 2014, accesat 2014
[5] Stefan Mărușter, Povestea unei lucrări, http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Stefan_maruster.pdf (pdf), accesat 2014
